Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EcuaŃii logaritmice
Logaritmi
DefiniŃie. Fie a∈R*+, a≠1 şi b∈R*+ douã numere reale. Se numeşte logaritm al
numãrului real strict pozitiv b exponentul la care trebuie ridicat numãrul a, numit bazã, pentru
a obŃine numãrul b.
ProprietãŃi:
1
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice – probleme bacalaureat
a S
b
a>1 (a , +∞)
0<a<1 (0, ab)
3. logax < b, b∈R. Fie S mulŃimea soluŃiilor. Avem:
a S
a>1 (0, ab)
0<a<1 (ab, +∞)
4. Ecuatia loga f(x) = loga g(x) (a > 0, a ≠ 1) este echivalentă cu
f(x) = g(x), cu condiŃiile f(x) > 0, g(x) > 0
5. Ecuatia logh(x) f(x) = logh(x) g(x) este echivalenta cu
f(x) = g(x),
CondiŃii:
h(x) > 0,
h(x) ≠ 1, ⇒D domeniul de rezolvabilitate
f(x) > 0, g(x) > 0
Probleme propuse
2
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice – probleme bacalaureat
14. Să se arate că numerele 1, log3 9 şi 3 64 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
geometrice.
15. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 x + 1 = 1 .
16. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia lg(x+4)+lg(2x+3)=lg(1−2x).
−3
1
17. Să se calculeze − log 5 25 .
2
(
18. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 5 x 2 + 2x − 3 = 1 . )
19. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 x 2 = 2 .
2 3 4 9
20. Să se arate că numărul A = log 3 + log3 + log 3 + … + log 3 este natural.
1 2 3 8
(
21. Să se determine soluŃiile reale ale ecuaŃiei log2 x 2 − x − 2 = 2 . )
22. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log2(x+2)−log2(x+1)=1.
23. Să se determine soluŃiile reale ale ecuaŃiei log7 (2x+1) =2 .
24. Să se calculeze log63+log610−log6 5.
25. Să se determine domeniul maxim de definiŃie D al funcŃiei f:D→R, f (x)=lg(2x−3).
26. Să se arate că log24+log39< 36 .
27. Să se calculeze log5 25 − log3 9 .
(
28. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 x 2 + 3x − 10 = 3 . )
( 2)
log 2 8
3
29. Să se arate că numărul este natural.
30. Să se compare numerele 22 şi log2 32.
31. Să se calculeze log3 5+log3 6−log3 10 .
1 2 9
32. Să se verifice că lg + lg + ... + lg = −1.
2 3 10
3
33. Să se calculeze log 2 3 − log 2 .
2
34. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log5 (2x+3)=2.
35. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log3 (10−x)=2.
36. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log5 (2x+1)=1.
37. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log5 (9−x2 )=1.
−1
1
38. Să se calculeze log 2 4 + − 3 8 .
2
39. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log3 (3x−1)=log3 (2x+1).
40. Să se calculeze log5 10+log5 3−log5 6 .
( )
41. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 x 2 + 4 = log 2 ( x + 4 ) .
3
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice – probleme bacalaureat
Probleme rezolvate
3
4. Să se determine valorile reale pozitive ale numărului x, ştiind că lg x , şi lg x sunt trei
2
termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
R. Verificăm proprietatea de medie aritmetică:
3 lg x + lg x
( )
3
⇒ lg x x = 3 ⇒ x3 = 103 ( ) ⇒ x3 = 102
2
= ⇒ x = 102 = 100 .
2 2
1
6. Să se verifice că log 3 9 − log 2 8 = log 4 .
4
1
R. log 3 9 − log 2 8 = 2 − 3 = −1 şi log 4 = log 4 4−1 = −1 .
4
4
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice – probleme bacalaureat
7. Să se determine soluŃiile reale ale ecuaŃiei log3(x2 −2x) =log3(2x−3) .
x 2 − 2 x > 0
R. CondiŃii: ,
2 x − 3 > 0
x 2 − 2 x = 0, x1 = 0, x2 = 2 ,
x –4 0 2 +4
2
x – 2x + + + + + 0 – – – – 0 + + + + + +
S1=(–4,0)c(2,+4)
3 3
2x–3>0 ⇒ 2x > 3 ⇒ x > , S2= , +∞ .
2 2
Domeniul de rezolvabilitate D = S1 ∩ S2 = (2, +∞) .
Rezolvare: din injectivitatea funcŃiei logaritmice avem x2 −2x = 2x−3 ⇒ x2 −4x + 3 = 0 cu
soluŃiile x1=1 şi x2=3. SoluŃia ecuaŃiei este x = 4 care aparŃine lui D.
1
12. Să se calculeze log 2 3 + log 2 .
3
1 1
R. log 2 3 + log 2 = log 2 3 ⋅ = log 2 1 = 0 .
3 3
5
Logaritmi. EcuaŃii logaritmice – probleme bacalaureat
14. Să se calculeze log3 6 + log3 2 – log3 4 .
6⋅2
R. log 3 6 + log 3 2 - log 3 4 =log 3 = log 3 3 = 1 .
4
6
Numere complexe
Numere complexe
1
Numere complexe
1. z + z = 2a; z z' z
6. ;
2. z - z = 2bi; z' z z
3. z z' z z' ; n
7. z n z ;
4. zz ' z z ' ;
z' z'
5. zz ' a 2 b 2 (a bi )(a bi ) ; 8. .
z z
2. Modulul unui numãr complex
zC, z z z sau z a 2 b 2
Avem apoi:
1. z z 4. zz ' z z ' ;
2. z z ' z z ' ; z' z'
5. , z 0.
3. z z ' z z ' z z ' ; z z
2
Numere complexe
n
1 k cos
2k
n
i sin
2k
n
, k 0,1,2,..., n 1
n
1 k cos
(2k 1)
n
i sin
(2k 1)
n
, k 0,1,2,..., n 1
a2 b2 a b a 2 b 2 a
a ib i
2 b 2
7. Ecuaţia binomã
xn – A = 0, AC, A = r(cos u + isin u)
Pentru simplificare folosim urmãtoarea notaţie: n
1 k k şi n 1 k k
xk = A1/nk, k = 0, n 1 , AR, A < 0;
xk = A1/nk, k = 0, n 1, AR, A > 0;
u 2k u 2k
xk = n r cos i sin , k = 0, n 1, AC\R
n n
3
Numere complexe
Probleme propuse
4
Numere complexe
2
1 1
24. Să se calculeze
1 i 1 i
1 1
25. Să se calculeze .
1 2i 1 2i
26. Să se calculeze 1+ i + i2 + ...+ i10 .
4
1 2i 3i 1
27. Să se calculeze .
5
1 3i 1 3i
28. Să se arate că numărul este real.
1 3i 1 3i
29. Să se calculeze (1− i)(1− i2)(1− i3)…(1− i2008).
30. Să se calculeze (2 + i)(3 − 2i) − (1− 2i)(2 − i) .
25 25
31. Să se calculeze .
4 3i 4 3i
1 4i 1 4i
32. Să se calculeze .
4 7i 4 7i
33. Să se calculeze |5 −12i| − |12 + 5i| .
34. Să se determine numerele complexe z pentru care z −1, 2i şi z +1 sunt afixele
vârfurilor unui triunghi echilateral.
1 i 3
n n
35. Să se determine n Z pentru care are loc egalitatea 1 i 3 2n .
3
36. Să se determine partea imaginară a numărului 1 i 3 .
37. Să se calculeze modulul numărului complex 1+i+i +i +…+i6. 2 3
5
Numere complexe
2i
45. Să se calculeze modulul numărului complex z .
2i
46. Fie z∈ C astfel încât z 2z 3 i . Să se calculeze modulul numărului z .
47. Fie z o rădăcină a ecuaţiei z2 + 2z + 4 = 0. Să se calculeze modulul numărului
complex z.
.
2
48. Să se calculeze modulul numărului complex z 2 1 i 2 1
49. Să se determine numerele complexe z care verifică relaţia z 3i 6·z .
50. Fie z∈ C o rădăcină de ordin 3 a unităţii, diferită de 1. Să se calculeze 1+ z + z2 .
51. Fie z∈ C. Să se arate că i z z R.
52. Fie z∈ C. Să se arate că dacă 2z 3 z R, atunci z∈ R.
2008
53. Să se arate că numărul cos i sin este real.
4 4
z 7i
54. Să se determine z∈ C ştiind că 6.
z
6
55. Să se determine partea reală a numărului complex 3 1 .
6
Logaritmi -exerciții rezolvate
1) Să se calculeze:
1
2log 5 4 5 + log 5 25 log 52 5 2
2
2
1 1 1 2 1 1 1 1
2 log 5 5 log 5 5 2 log 5 5 2 2 2 .
4
2 2 4 2 4 4
2) Știind că log 2 5 a, log 2 3 b să se calculeze:
1 1 2 1
log 8 75 log 8 (25 3) log 8 25 log 8 3 2
log 5 8 log 3 8 3 log 5 2 3 log 3 2
2 1 2a b
log 2 5 log 2 3
3 3 3
3) Știind că log 2 5 a, log 2 3 b să se calculeze:
2 1
log15 12 log15 2 2 3 2 log15 2 log15 3
log 2 15 log 3 15
2 1 2 1 2b
log 2 3 log 2 5 log 3 3 log 3 5 b a 1 log 2 5 a b
log 2 3
4) Să se calculeze :
1 1
9
1
1
log 4 log 3 log 1
log 4 log 3 log 1 log 4 (log 3 9) log 4 2 log 4 4 2 .
2 512 2 2 2
2
2
3
5) Să se calculeze : log 2 log 5 3log 25 log 2 log 5 5 3 log 2 1 .
3
3 3 3 3
6) Să se calculeze :
1
log 1 log 6
log 3
729 log 1 log 6
log 3 log log
3
6
1 6
6 log 1
2
1.
2 2 2 2
35 9
log 7 35 log 7 9 log 7 45 log 7 log 7 7 1 .
45
10) Folosind regulile de calcul cu logaritmi, să se scrie într-o formă mai simplă:
11) Rezultatul calculului log 2 (lg 10 4 ) log 8 384 log 8 3 log 1 4 98 243 este
8
41 7 5
a) ; b) ; c) 1; d) .
12 12 3
11
1 11 11
E log 2 4 log 8 2 7 3 log 8 3 log 1 312 2 log 8 2 7 log 1 ( ) 12 2 7 log 8 2
3 3 3 12
35 1 35 7 7
7
12 log 2 8 12 3 12
3. Arătaţi că 3 2 2 3 2 6 .
4. Arătaţi că 31 2 18 3 .
5. Arătaţi că numărul 8 2
2 3 este natural.
6. Arătaţi că 2 5 2 2 2 10 .
7. Arătaţi că 3 2 2 3 2 6 .
9. Arătaţi că 3 4 3 3 3 12 .
10.Arătaţi că 31 3 27 3 .
11.Arătaţi că 2 2 3 2 3 4 .
2
21.Arătaţi că 1 2 2 2 3. 1
2 1
22.Arătaţi că 3 1 .
3 3
23.Arătaţi că 81 18 50 8 9 .
24.Calculați media aritmetică a numerelor a 2 5 5 şi b 2 5 .
1 3
25.Arătaţi că 2 : 5 .
2 10
2
26.Arătaţi că 3 1.
3 1
27.Arătaţi că 32 18 2 0 .
1 1 20
28.Arătaţi că 2.
2 5 7
0
2 1
29.Calculați 2 3 .
4
30.Calculaţi media aritmetică a numerelor a 3 şi b 25 .
1 11 1
2
31.Arătaţi că 3 : .
2 2 2
32.Determinați numărul real care are partea întreagă -2 și partea fracționară 0,75 .
1 33
4
33.Arătaţi că 2 : 1 .
2 16
1
34.Arătaţi că : 0,5 1 0 .
2
35.Arătați că media geometrică a numerelor a=16 și b=9 este egală cu 12.
1 1 1
36.Arătaţi că 0,111 .
10 100 1000
1 1 1 1
37.Arătaţi că 1 1 1 .
2 3 4 4
38.Arătaţi că 48 27 3 .
1 1 10
39.Arătaţi că 1.
2 5 3
1 1 1
40.Arătaţi că 2 1 1 1 5 .
2 3 4
1 1 1
41.Arătaţi că : 1 .
3 4 12
2
42.Arătaţi că 52 4 5 9.
1 2
43.Arătaţi că 1 : 0,25 0 .
4
44.Determinaţi numerele naturale a, b şi c, știind că 2016 2a 3b 7c .
45.Arătaţi că 24 64 169 0 .
1
46.Arătaţi că 1 : 0,5 0 .
2
3 1
47.Arătaţi că 1 : 1 .
4 4
3
Funcţia de gradul întâi
Ecuaţia şi inecuaţia de gradul I
Probleme propuse la examenul de bacalaureat
x - - ba
fx semn contrar lui a 0 semnul lui a
10
2
x
-8 -6 -4 -2 2 4 6 8 10
-2
-4
-6
Probleme propuse
FuncŃia exponenŃială
ProprietăŃi:
1) f(0)=a0=1, graficul funcŃiei exponenŃiale taie axa Ox în (0,1).
2) FuncŃia exponenŃială exte convexă.
3) Monotonia: dacă a>1, atunci f este strict crescătoare;
dacă 0<a<1, atunci f este strict descrescătoare.
4) Dacă a>1 şi x>0 ⇒ f(x)>1
x<0 ⇒ f(x)<1
0<a<1 şi x>0 ⇒ f(x)<1
x<0 ⇒ f(x)>1.
5) FuncŃia exponenŃială este bijectivă.
EcuaŃii exponenŃiale
a b S
a>1 b>0 (logab, +∞)
0<a<1 b>0 (-∞, logab)
a > 0, a ≠ 1 b<0 R
a b S
a>1 b>0 (-∞, logab)
0<a<1 b>0 (logab, +∞)
a > 0, a ≠ 1 b<0 ∅
Probleme propuse
2
FuncŃia exponenŃială. EcuaŃia exponenŃială – probleme bacalaureat Vi
x
1
11. Se consideră funcŃia f : R → R , f ( x ) = . Să se calculeze f(0)+f(1)+…+f(4).
2
12. Să se determine numărul real a , ştiind că numerele 2a,4a+1 şi 2a+2 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5
13. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 x + 2− x = .
2
x x
14. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 ·3 =36.
15. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 3x+2·3x+1=7.
2 1
16. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 x − 4 x = .
8
2
+x
17. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 3x =9.
10
18. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 3x + 3− x = .
3
2
+ x +1
19. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 x = 8.
x −1
20. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 = 4.
2
21. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 22x + 3x − 2 = 8 .
22. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 4x−6·2x+8=0.
23. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 9x−4·3x+3=0.
2
24. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 32 x −5 = 3x −8
.
2
25. Să se determine soluŃiile reale ale ecuaŃiei 2 x = 16 .
2
26. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 5 x − x = 55 x −5 .
27. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 32 x −1 = 35− x .
2
−x
28. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 2 x = 4.
Probleme rezolvate
1. Să se demonstreze că pentru orice x0R numerele 3x −1, 3x+1 şi 5A3x +1 sunt termeni
consecutivi într-o progresie aritmetică.
R. Dacă ak −1 , ak , ak +1 sunt termeni consecutivi într-o progresie aritmetică, atunci
a +a
ak = k −1 k +1 ⇔ 2ak = ak −1 + ak +1 (proprietatea de medie aritmetică). Verificăm această
2
proprietate: 3x − 1 + 5 ⋅ 3x + 1 = 6 ⋅ 3x = 2 ⋅ 3 ⋅ 3x = 2 ⋅ 3x+1 .
3
FuncŃia exponenŃială. EcuaŃia exponenŃială – probleme bacalaureat Vi
x
1
2. Să se determine soluŃiile reale ale ecuaŃiei 3x−2 = .
3
x
1
R. 3 = , condiŃia x ≥ 0 şi obŃinem: 3x−2 = 3− x ⇒ x − 2 = − x ⇒ x + x − 2 = 0 ,
x− 2
3
notăm x = y ⇒ ecuaŃia y 2 + y − 2 = 0 cu soluŃiile y1=−2 şi 2 şi y2 = 1. Revenim la
substituŃia făcută şi obŃinem: x = −2 nu are soluŃii reale şi x = 1 are soluŃia x = 1, soluŃia
ecuaŃiei.
1
6. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 125 x = .
5
R. 125 x = ⇒ ( 53 ) = 5−1 ⇒ 53 x = 5−1 ⇒ 3 x = −1 ⇒ x = − .
1 x 1
5 3
1
7. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 125 x = .
5
R. 125 x = ⇒ ( 53 ) = 5−1 ⇒ 53 x = 5−1 ⇒ 3 x = −1 ⇒ x = − .
1 x 1
5 3
−2
1
9. Să se ordoneze crescător numerele , 64 şi 3 8 .
4
4
FuncŃia exponenŃială. EcuaŃia exponenŃială – probleme bacalaureat Vi
−2 −2
1 1
R. = 42 = 24 , 64 = 26 , 3 8 = 2 ⇒ 2 < 24 < 26 ⇒ 3 8 < < 64 .
4 4
2
10. Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia 4 x+ 2 = 2 x +5
.
⇒ (2 )
2 x +2
⇒ 2 x + 4 = x 2 + 5 ⇒ x 2 − 2 x + 1 = 0 ⇒ ( x − 1) = 0 ⇒ x = 1 .
2 2 2
R. 4 x +2 = 2 x +5
= 2x +5
5
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul d
Analizã combinatorie
1. Permutãri
DefiniŃia 1. O mulŃime împreunã cu o ordine bine determinatã de dispunere a elementelor sale
este o mulŃime ordonatã şi se notazã (a1,a2,…,an).
DefiniŃia 2. Se numesc permutãri ale unei mulŃimi A cu n elemente toate mulŃimile ordonate
care se pot forma cu cele n elemente. Numãrul permutãrilora n elemente, n∈N*, este Pn=1⋅2⋅3⋅…⋅n =
n!; 0! = 1 (prin definiŃie).
( n + 1)!
Factorial (proprietãŃi): n! = (n – 1)!n; n! =
n +1
2. Aranjamente
DefiniŃia 1. Se numesc aranjamente a n elemente luate câte m (m≤n) ale unei mulŃimi A cu n
elemente, toate submulŃimile ordonate cu câte m elemente care se pot forma din cele n elemente ale
mulŃimii A. Se noteazã Anm .
Numãrul aranjamentelor a n elemente luate câte m este:
n!
Anm = n(n – 1)…(n – m + 1) = , n≥m.
( n − m )!
n!
ProprietãŃi: Ann = Pn; Ann = sau Ann = n!; Ann −1 = Ann ; An0 = 1 .
0!
3. Combinãri
DefiniŃia.1. Se numesc combinãri a n elemente luate câte m (m≤n) ale unei mulŃimi A cu n elemente
toate submulŃimile cu câte m elemente, care se pot forma din cele n elemente ale mulŃimii A. Se
m
noteazã C n .
ProprietãŃi:
1. Cn1 = n; Cnn = Cn0 = C00 = 1 ; 2. Cnn = Cnn − m ; 3. Cnm = Cnm−1 + Cnm−−11 ;
4. Numãrul submulŃimilor unei mulŃimi cu n elemente este 2n ;
5. Cnm = Cnm−−11 + Cnm−−11 + ... + Cm m −1
+1 + Cm
m −1
+ Cm m −1
−1 ;
n! p
6. = Cnp1 Cn −2 p ...Cn − ( p1 + ... + pm −1 ) unde p1 + … pm-1 < n
p1 ! p2 !... pn ! 1
1
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat
RelaŃii importante:
Cn0 + Cn1 + ... + Cnn = 2n ; Cn0 − Cn1 + ... + ( −1)n Cnn = 0;
Cn0 + Cn2 + Cn4 + ... = 2n −1; Cn1 + Cn3 + Cn5 + ... = 2n −1;
C2nn = (Cn0 )2 + (Cn1 )2 + ... + (Cnn )2
Dezvoltãri particulare uzuale:
1. (a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
2. (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ac);
3. (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3;
4. (a – b)3 = a3 – 3a2b + 3ab2 – b3;
5. (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a2b + a2c + b2a + b2c + c2a + c2b) + 6abc;
6. (a + b)4 = a4 + 4a3b + 6a2b2 + 4ab3 + b4.
5. Suma puterilor asemenea ale primelor n numere naturale
Dacã S p = 1 p + 2 p + 3 p + ... + n p , p∈N, atunci avem:
2
n( n + 1) n( n + 1)(2n + 1) n(n + 1
S1 = ; S2 = ; S3 =
2 6 2
n( n + 1)(6n 3 + 9n 2 + n − 1) n 2 ( n + 1)2 (2n 2 + 2n − 1)
S4 = ; S5 =
30 12
O relaŃie care permite calculul lui Sp, când se cunosc Sp-1, Sp-2,…, S1 este formula lui Pascal: (n+a)p+1
= 1+ C1p +1S p + CP2 +1S p −1 + ... + C pp+1S1 + n
Progresii
1. Progresii aritmetice
DefiniŃia 1. Se numeşte progresie aritmeticã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare termen,
începând cu a2, se obŃine din cel precedent prin adãugarea unui numãr constant numit raŃia progresiei.
Se noteazã ÷a1,a2,a3,…an,…
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), r raŃia, n numãrul termenilor
şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = an-1 + r, n≥2 (prin definiŃie)
an = a1 + (n – 1)r, n≥2 (prin definiŃie)
( a + an ) n 2a + ( n − 1)r
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = 1 , Sn = 1 n
2 2
Termenii echidistanŃi de extremi. Într-o progresie aritmeticã suma termenilor echidistanŃi de extremi
este egalã cu suma termenilor extremi: ak + an-k+1 = a1 + an.
ObservaŃie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1), atunci existã un termen în mijloc, am+1,
astfel încât 2am+1 = a1 + a2m+1.
CondiŃia necesarã şi suficientã pentru ca trei termeni a,b,c, luate în aceastã ordine, sã formeze o
progresie aritmeticã, este sã avem 2b = a + c.
2
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul d
2. Progresii geometrice
DefiniŃia 1. Se numeşte progresie geometricã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare
termen, începând cu a2, se obŃine din cel precedent prin înmulŃirea acestuia cu un acelaşi numãr q
⋅⋅
(q≠0) numit raŃie. Se noteazã a1,a2,a3,…an,…
⋅⋅
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), q raŃia, n numãrul termenilor
şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = qan-1, n≥2 (prin definiŃie)
an = a1qn-1, n≥2 (an în funcŃie de a1, q şi n)
qn − 1 a − an q
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = a1 ; Sn = 1 ,q ≠1
q −1 1− q
Termeni echidistanŃi de extremi. Într-o progresie geometricã, produsul a doi termeni
echidistanŃi de extremi este egal cu produsul termenilor extremi: apan-p+1 = a1an.
ObservaŃie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1) atunci existã un termen la
mijloc, am+1, astfel încât a m +1 = a1 a 2 m +1 .
2
CondiŃia necesarã şi suficientã ca trei numere a,b,c, luate în aceastã ordine, sã formeze o
progresie geometricã este sã avem b2 = ac.
3
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul d
Probleme rezolvate
n
2 x 16 32
1. Se consideră dezvoltarea + , n ∈ N* , x ∈ R .
8
16
2 x
C1 C 2
a) DeterminaŃi n astfel încât Cn0 , n , n să fie termeni succesivi ai unei progresii aritmetice.
2 4
b) Pentru n=8, verificaŃi dacă există valori ale lui x astfel încât diferenŃa dintre termenii al şaselea şi al
patrulea ai dezvoltării să fie 56.
1 2
0 Cn Cn
R. 1) a) Cn , , sunt termenii succesivi ai unei progresii aritmetice, atunci
2 4
1 1 1 0 Cn2 1 1 1 n(n + 1) 2
Cn = Cn + ⇔ n = 1 + ⇔ 8n = 8 + n − n
2 2 4 2 2 4 2
2
n -9n+8=0Yn=8 (n=1 nu satisface).
b) Pentru n=8 ⇒ T6-T4=56
8 −5 5 8−3 3
2x 165 2x 165
C85 3 ⋅ x − C3 2 ⋅ x = 56 ⇔
2 2 2
8 3
216 22 216 2
2
8 ⋅ 7 ⋅ 6 32x −169 + 16
25 5 x
− 8 ⋅ 7 ⋅ 6 52x −16
15 15 3 x
+ −
⇔ ⋅2 2
− ⋅2 16 2
= 56 ⇔ 21− x − 2 x = 1 ⇔
3⋅ 2 3⋅ 2
⇔ x − 2 x = 1 ⇔ ( 2 x ) + 2 x − 2 = 0 ⇔ 2 x = 1, sau 2 x = −2
2 2
2
SoluŃia x=0 pentru că 2x>0, ∀x0R.
n
2
2. Se consideră dezvoltarea x 2 − , x ∈ R * , n ∈ N* .
x
a) Să se determine n astfel încât suma coeficienŃilor primilor trei termeni ai dezvoltării să fie 97.
b) Pentru n=8, verificaŃi dacă există un termen care conŃine pe x4. JustificaŃi răspunsul.
R. a) Tk +1 = Cnk a n − k b k
Cn0 + Cn1 ⋅1 ⋅ (−2) + Cn2 ⋅1 ⋅ (−2) 2 = 97
n(n − 1)
Rezolvarea ecuaŃiei 1 − 2n + 4 = 97 ⇒ n = 8 ∈ N
2
k
2
b) Pentru n=8Y Tk +1 = C8k ( x 2 )
8− k
2(8 − k )
− = C8 ⋅ x
k
⋅ (−2) k ⋅ x − k
x
2(8-k)-k=4Yk=4 YT5 conŃine pe x4.
3. Se consideră a,b,c şi x numere reale strict pozitive şi diferite de 1.
Să se demonstreze că următoarea echivalenŃă este adevărată: a,b,c sunt termenii succesivi ai unei
1 1 1
progresii aritmetice dacă şi numai dacă , , şi sunt termeni succesivi ai unei progresii
log a x log b x log c x
aritmetice.
4
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul d
1 1 1 1
R. Utililizând relaŃia log a b = obŃinem: = log x a, = log x b, = log x c .
log b a log a x log b x log c x
i) Presupunem a,b,c progresie geometrică, atunci b2=aAc şi prin logaritmare în baza x avem:
log x a + log x c
log x b 2 = log x ( a ⋅ c ) ⇔ log x b = , deci este adevărată ii).
2
log x a + log x c
ii) Presupunem log x b = ⇒ 2 log x b = log x ( a ⋅ c ) ⇒ b 2 = a ⋅ c .
2
4. Se consideră dezvoltarea ( x + x lg x ) , x ∈ R, x > 0.
5
b) Pentru n=11, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care nu conŃine pe x. JustificaŃi răspunsul.
n(n + 1)
R. ) a) Cn2 = Cn1 + 44 ⇒ = n + 44 ⇒ n = 11 ∈ N .
2
11− k
32 33 − 3k
b) Pentru n=11 din Tk +1 = C x ( x −4 ) se obŃine
k
k
n − 4k = 0
2
cu k=3, deci T4 = C114 nu conŃine pe x.
n
1
6. Se consideră dezvoltarea x 2 + , n ∈ N* .
x
*
a) Să se determine n0N , ştiind că suma primilor trei coeficienŃi ai dezvoltării este 46.
b) Pentru n=9, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care nu conŃine pe x.
R. a) Tk +1 = Cnk a n − k b k , deci coeficienŃii ceruŃi sunt Cn0 , Cn1 şi Cn2
n(n + 1)
ObŃinem ecuaŃia Cn0 + Cn1 + Cn2 = 46 ⇒ 1 + n + = 46 ⇒ n = 9 ∈ N .
2
k
1
b) Pentru n=9, Tk +1 = C k
9 (x )
2 9−k
= C9 ⋅ x
x
k 18− 2 k − k
, care nu conŃine pe x ⇔18 − 3k=0⇔k=6.
n
1
7. Se consideră dezvoltarea x 4 x + , x ∈ R, x > 0, n ∈ N .
*
x
a) Să se determine n astfel încât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 36.
b) Pentru n=9, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care conŃine pe x3. JustificaŃi răspunsul.
n(n − 1)
R. ) a) Cn2 = 36 ⇔ = 36 ⇔ n2-n-72=0Y n1=9 şi n2=-8 nu este soluŃie
2
5
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul d
pentru că nu este număr natural.
k
5(9 − k ) k
1 5(9 − k ) k
( )
9−k −
b) Tk +1 = C x x
k
n
4
= C k
n x 4 2
. Avem: − =3⇔
x 4 2
33
45-5k-2k=12 Y 7k=33 Y k = ∉ N , deci nu există termeni care să conŃină pe x3.
7
n
3
8. Se consideră dezvoltarea 9 x − , x ∈ R, x > 0 şi n0N, n$3.
3 x
a) Să se determine n0N*, astfel încât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 105.
b) Pentru n=15, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care conŃine pe x5. JustificaŃi răspunsul.
R. a) Punem condiŃia: Cn2 = 105 Y n=15
k
− 3
b) Folosind formula termenului general, obŃinem: Tk +1 = C ( 9 x ) k 15− k
şi presupunând că există
15
3 x
k 20
termenul care-l conŃine pe x5 vom avea de determinat pe k din relaŃia 15 − k − = 5 , cu soluŃia k =
2 3
care nu convine deoarece nu este număr natural. Deci nici un termen al dezvoltării nu-l conŃine pe x5.
n
1
9. Se consideră dezvoltarea y + , y ∈ R , y > 0 şi n ∈ N* .
24 y
a) Să se determine n pentru care coeficienŃii termenilor 1, 2, respectiv 3 ai dezvoltării, formează o
progresie aritmetică.
b) Pentru n=8, verificaŃi dacă există termeni ai dezvoltării astfel încât puterea lui y să fie număr natural.
n 2
1 1
( y) ( y) ( y)
n n −1 1 n
R. a) y + = Cn0 + Cn1 ⋅ ⋅ + Cn2 ⋅ ⋅ + ... şi
24 y 24 y 2 4 y
1 1 1 n! 1 n! n ( n − 1)
atunci 2 ⋅ Cn = Cn0 + Cn2 ⇒ =1+ ⋅ ⇒ n =1+ ⇒
2 4 ( n − 1) ! 4 2 ⋅ (n − 2)! 8
⇒ n 2 − 9n + 8 = 0 cu soluŃiile n1 = 1, n2 = 8 ⇒ n=8.
8
1
b) Pentru n=8 dezvoltarea va fi: y + şi termenul general:
24 y
k
1 8− k k 16− 2 k − k 16 −3k
( y)
8− k 1 − 1 1
Tk +1 = C
k
⋅ = k ⋅ C8 ⋅ y ⋅ y = k ⋅ C8 ⋅ y
k 2 4 k 4
= k ⋅ C8 ⋅ y 4 . Avem:
k
8 24 y 2 2 2
16 − 3k
∈ N pentru n=4 vom avea y1 în termenul T5.
4
n
1
10. Se considerã dezvoltarea 8 + x lg x , n0N*, x0R, x>0.
x
a) Să se determine n dacă diferenŃa dintre coeficientul binomial al celui de al treilea termen şi coeficientul
binomial al celui de al doilea termen al dezvoltării este 27.
b) Pentru n=9, verificaŃi dacă există valori ale lui x, astfel încât al doilea termen al dezvoltării să fie 900.
6
Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul d
n! n! n ( n − 1)
R. a) Cn2 − Cn1 = 27 ⇒ − = 27 ⇒ − n = 27 ⋅ 2 ⇒ n 2 − 3n − 54 = 0 cu
2! ( n − 2 ) ! 1! ( n − 1) ! 2
soluŃiile n1=-6 şi n2=9, atunci n=9.
9 9 8
1 1 1
b) Pentru n=9 dezvoltarea va fi: 8 + x lg x = C90 8 + C91 8 ⋅ ( x lg x ) + ... şi termenul al
x x x
8
1
doilea este C 8 ⋅ ( x lg x ) = 9 ⋅ ⋅ x lg x = 9 x lg x −1 ⇒ 9 x lg x −1 = 900 ⇒ x lg x −1 = 100 şi logaritmăm
1 1
9
x x
ecuaŃia ⇒ lg ( x lg x −1 ) = lg100 ⇒ ( lg x − 1) lg x = 2 ⇒ lg 2 x − lg x − 2 = 0 . Notăm lg x=y şi obŃinem
y 2 − y − 2 = 0, cu y1 = 1, y2 = 2 . Revenim la notaŃie, avem lg x=1 ⇒ x1=10 şi lg x=2 ⇒ x2=100.
( ) n
11. În dezvoltarea binomului 2 x + 21− x , n ∈ N * , suma coeficienŃilor ultimilor trei termeni este egală
cu 22. Să se afle valorile lui x pentru care suma dintre termenii al treilea şi al cincilea este egală cu 135.
( ) ( ) ( ) ( )( )
n n n −1 2 n −2
R. 2 x + 21− x = Cn0 2x + Cn1 2x ⋅ 21− x + ... + Cnn −2 2x 21− x +
( ) + C ( 2 ) şi obŃinem
n −1 n
+Cnn −1 2 x ⋅ 21− x n
n
1− x
n! n! n! n ( n − 1)
Cnn −2 + Cnn −1 + Cnn = 22 ⇒ + + = 22 ⇒ + n + 1 = 22 ⇒
( n − 2 ) !⋅ 2! ( n − 1) !⋅ 1! n ! 2
( ).
6
n 2 + n − 42 = 0 ⇒ n1 = 6, n2 = −7 şi atunci n=6, iar dezvoltarea va fi 2 x + 21− x
5⋅ 6 5⋅ 6
(2)( ) (2)( )
4 2 2 4
6! 6!
2x ⋅ 2 ( ) ⇒
1− x 1− x 2 1− x
T3 + T5 = C 2
6
x
2 +C 4
6
x
2 = ⋅ 22 x ⋅ 21− x +
2! ⋅ 4! 4! ⋅ 2!
15 ⋅ 2 x +1 + 15 ⋅ 22− x = 135 : 15 ⇒ 2 ⋅ 2 x + 4 ⋅ 2 − x = 9 ⋅ 2 x ⇒ 2 ⋅ ( 2 x ) + 4 = 9 ⋅ 2 x , notăm 2x=y şi obŃinem:
2
1
2 y 2 − 9 y + 4 = 0 ⇒ y1 =
, y2 = 4 .
2
1
Revenim la necunoscuta x : 2 x = ⇒ x1 = −1 şi 2 x = 4 ⇒ x2 = 2 .
2
7
Combinatorica.ProbabilităŃi
Analizã combinatorică
1. Permutãri
DefiniŃia 1. O mulŃime împreunã cu o ordine bine determinatã de dispunere a elementelor sale
este o mulŃime ordonatã şi se notazã (a1,a2,…,an).
DefiniŃia 2. Se numesc permutãri ale unei mulŃimi A cu n elemente toate mulŃimile ordonate care
se pot forma cu cele n elemente. Numãrul permutãrilora n elemente, n∈N*, este Pn=1⋅2⋅3⋅…⋅n = n!; 0!
= 1 (prin definiŃie).
( n + 1)!
Factorial (proprietãŃi): n! = (n – 1)!n; n! =
n +1
2. Aranjamente
DefiniŃia 1. Se numesc aranjamente a n elemente luate câte m (m≤n) ale unei mulŃimi A cu n elemente,
toate submulŃimile ordonate cu câte m elemente care se pot forma din cele n elemente ale mulŃimii A. Se
noteazã Anm .
Numãrul aranjamentelor a n elemente luate câte m este:
n!
Anm = n(n – 1)…(n – m + 1) = , n≥m.
( n − m )!
n!
ProprietãŃi: Ann = Pn; Ann = sau Ann = n!; Ann −1 = Ann ; An0 = 1 .
0!
3. Combinãri
DefiniŃia.1. Se numesc combinãri a n elemente luate câte m (m≤n) ale unei mulŃimi A cu n elemente toate
m
submulŃimile cu câte m elemente, care se pot forma din cele n elemente ale mulŃimii A. Se noteazã C n .
ProprietãŃi:
1. Cn1 = n; Cnn = Cn0 = C00 = 1 ; 2. Cnn = Cnn − m ; 3. Cnm = Cnm−1 + Cnm−−11 ;
4. Numãrul submulŃimilor unei mulŃimi cu n elemente este 2n ;
5. Cnm = Cnm−−11 + Cnm−−11 + ... + Cm m −1
+1 + C m
m −1
+ Cm m −1
−1 ;
n! p
6. = Cnp1 Cn −2 p ...Cn − ( p1 + ... + pm −1 ) unde p1 + … pm-1 < n
p1 ! p2 !... pn ! 1
1
Combinatorica.ProbabilităŃi
RelaŃii importante:
Cn0 + Cn1 + ... + Cnn = 2n ; Cn0 − Cn1 + ... + ( −1)n Cnn = 0;
Cn0 + Cn2 + Cn4 + ... = 2n −1 ; Cn1 + Cn3 + Cn5 + ... = 2n −1;
C2nn = (Cn0 )2 + (Cn1 )2 + ... + (Cnn )2
Dezvoltãri particulare uzuale:
1. (a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
2. (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ac);
3. (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3;
4. (a – b)3 = a3 – 3a2b + 3ab2 – b3;
5. (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a2b + a2c + b2a + b2c + c2a + c2b) + 6abc;
6. (a + b)4 = a4 + 4a3b + 6a2b2 + 4ab3 + b4.
5. Suma puterilor asemenea ale primelor n numere naturale
Dacã S p = 1 p + 2 p + 3 p + ... + n p , p∈N, atunci avem:
2
n (n + 1) n ( n + 1)(2n + 1) n(n + 1
S1 = ; S2 = ; S3 =
2 6 2
n ( n + 1)(6n 3 + 9n 2 + n − 1) n 2 ( n + 1)2 (2n 2 + 2n − 1)
S4 = ; S5 =
30 12
O relaŃie care permite calculul lui Sp, când se cunosc Sp-1, Sp-2,…, S1 este formula lui Pascal:
(n+a)p+1 = 1+ C1p +1S p + C P2 +1S p −1 + ... + C pp+1S1 + n
6. Probabilitate
DefiniŃie. Pobabilitatea unui eveniment este egală cu raportul dintre numărul cazurilor egal posibile care
realizeaza evenimentul şi numărul cazurilor egal posibile.
Aşadar, vom spune că probabilitatea evenimentului A este egală cu raportul dintre numărul m al
cazurilor favorabile realizarii evenimentului A şi numărul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie
m
p ( A) = .
n
2
Combinatorica.ProbabilităŃi
Probleme propuse
1. Să se calculeze C32 + 3! .
2. Se consideră toate numerele naturale de trei cifre scrise cu elemente din mulŃimea {1,2}.
Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un astfel de număr, acesta sa fie divizibil cu 3.
A= { 2, 3, }
4,..., 10 , acesta să fie raŃional.
3
Combinatorica.ProbabilităŃi
18. Să se determine câte numere naturale de câte trei cifre distincte se pot forma cu
elementele mulŃimii {1,2,3,4}.
19. Să se determine câte numere de două cifre se pot forma cu elementele mulŃimii {1,2,3,4}.
20. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un număr natural de două cifre, acesta să fie
pătrat perfect.
21. Să se rezolve ecuaŃia Cnn++21 = 2 , unde n0N .
23. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând unul dintre numerele C42 , C52 şi C43 , acesta să fie
divizibil cu 3.
24. Să se calculeze C52 − A42 + 6 .
25. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element n din mulŃimea {1, 2, 3, 4, 5},
acesta să verifice inegalitatea n2 ≤ 2n.
4
Combinatorica.ProbabilităŃi
Rezolvare
n! 3! 1⋅ 2 ⋅ 3
1. După formula combinărilor Cnk = se obŃine: C32 = = = 3 şi
k ! ( n − k )! 2!( 2 − 1)! 1 ⋅ 2 ⋅ 1
3! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 6 . Atunci C32 + 3! = 3 + 6 = 9 .
numărul cazurilor favorabile
2. p = . Numerele obŃinute sunt 111, 112, 121, 122, 211, 221,
numărul cazurilor posibile
222, 212; numărul cazurilor posibile este 8. Numerele divizibile cu 3 sunt 111, 222;
2 1
cazuri favorabile sunt 2. p = = .
8 4
3. Pentru a fi număr raŃional trebuie sa fie cub perfect ⇒ 3 1 = 1, 3 8 = 2, 3 27 = 3 , sunt 3
3 1
cazuri favorabile şi 30 de cazuri posibile ⇒ p = = .
30 10
4. Regula de trei simple: 80% .......................320 lei
100%..........................x lei
4
100 ⋅ 320
x= = 400 , R: 400lei.
80 1
2
5. Din mulŃimea A numere raŃionale sunt 4 = 2 şi 9 = 3 şi probabilitatea este p = .
9
4! 4! 4! 4!
6. A44 + C44 = + = + =1+1= 2.
( 4 − 0 )! 4!( 4 − 4 )! 4! 4!⋅ 0!
7. 1000 lei ............................100%
80 lei ............................. x %
80 ⋅ 100
x= = 8 . Răspuns 8% dobânda anuală.
1000
4 4
4! 4! 4! 4!
8. a = C + C = 1 3
+ = + =4+4=8 şi
1!⋅ ( 4 − 1)! 3!( 4 − 3)! 1!⋅ 3!1 3! 1 ⋅ 1!
4 4
5
Combinatorica.ProbabilităŃi
6! 6! 6! 6! 6! 6!
12. A62 − 2C64 = − 2⋅ = −2⋅ = − =0
( 6 − 2 )! 4!⋅ ( 6 − 4 )! 4! 4!⋅ 2! 4! 4!
13.Numărul submulŃimilor cu două elemente ale mulŃimii cu 4 elemente este
4! 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4
C42 = = = 6.
2!( 4 − 2 )! 1 ⋅ 2 ⋅ 1 ⋅ 2
14.Din Cnk = Cnn−k ⇒ C83 = C85 ⇒ C83 − C85 = 0 .
n n
n! n!
15. A + C = 10 ⇒
1 1
+ = 10 ⇒ n + n = 10 ⇒ 2n = 10 ⇒ n = 5 .
( n − 1)! 1!⋅ ( n − 1)!
n n
22. C − C + C − C + C = 1 − 4 + 6 − 4 + 1 = 0 .
0
4
1
4
2
4
3
4
4
4
1
23. C42 = 6⋮3, C52 = 10 şi C43 = 4 ⇒ p = .
3
4⋅5 3⋅4
5! 4! 5! 4!
24. C − A + 6=
2 2
− +6= − + 6 = 10 − 12 + 6 = 4 .
2!( 5 − 2 )! ( 4 − 2 )!
5 4
2!⋅ 3!1 2! 1
25.Verificăm pentru fiecare element al mulŃimii:
n =1 ⇒ 12 ≤ 21 „A”; n=2 ⇒ 22 ≤ 22 „A”; n = 3 ⇒ 32 ≤ 23 ⇒ 9 ≤ 8 „F ” ;
n = 4 ⇒ 42 ≤ 24 ⇒ 16 ≤ 16 „A” ; n = 5 ⇒ 52 ≤ 25 ⇒ 25 ≤ 32 „A”. Probabilitatea
numărul cazurilor favorabile 4
p= . Inegalitatea este verificată pentru 1,2,4,5 ⇒ p = .
numărul cazurilor posibile 5
6
Vectori – probleme rezolvate
Probleme propuse
1. Fie
punctele
A(2,−1) şi B(−1,3) . Să se determine numerele reale a şi b astfel încât
AB = ai + b j .
5. Să se determine coordonatele punctului B, ştiind că A(3,4) şi AB = i + j .
8. Se
consideră triunghiul
echilateral ABC înscris într-un cerc de centru O. Să se arate că
OA + OB + OC = O .
AB
10. Dacă AB + 2CB = 0 , să se determine valoarea raportului .
BC
ABC
12. Fie un triunghi
echilateral înscris într-un cerc de centru O. Să se calculeze
AB + AC − 3 AO .
coliniari.
Vectori – probleme rezolvate
Rezolvare:
2. OA = 4i − 8 j , OB = 6i + 3 j şi obŃinem OA + OB = ( 4 + 6 ) i + ( −8 + 3) j = 10i − 5 j .
Coordonatele vectorului OA + OB sunt (10, −5).
x y
3. Doi vectori u = x1i + y1 j şi v = x2i + y2 j sunt coliniari dacă 1 = 1 . ObŃinem:
x2 y2
2 a
= ⇒ 3a = 2a − 4 ⇒ a = −4 .
3 a−2
x = 4 şi y = 5 iar B(4,5).
6. w = 2v − 3u = 2 ( 3i + 4 j ) − 3 ( 2i − 3 j ) = 6i + 8 j −6i + 9 j = 17 j .
şi atunci α = 1 şi β = 5.
12.
AB + AC = AD şi ABDC romb ⇒ AD = 2AE şi
2 3
AO = AE ⇒ AE = AO , atunci AD =3AO ⇒
3 2
AD − 3 AO = 0 ⇒ AB + AC − 3 AO = 0 .
2 3 3
13. = ⇒ 2 m = −3 ⇒ m = − .
−1 m 2
Geometrie analitică.Vectori
2. Ecuaţia dreptei
1. Drepte paralele cu axele de coordonate:
(d):x = a (d Oy), (d):y = a (d Ox)
2. Dreapta determinatã de punctul Mo(xo,yo) şi vectorul nul a (u , v) : (d ) : r ro t a , tR,
ro -vectorul de poziţie a lui Mo; r-vectorul de poziţie a unui punct M al dreptei d.
x xo ut
(d ) : , tR, ecuaţiile parametrice;
y yo vt
3. Ecuaţia explicitã: y =mx + n (mR*, nR, m – panta, n – ordonata la origine);
x y
4. Ecuaţia prin tãieturi: 1 0, (a, b R*);
a b
5. Ecuaţia dreptei de pantã m, prin punctul Mo(xo,yo): y – yo = m(x – xo), (m0);
6. Ecuaţia dreptei determinatã de punctele A(x1,y2), B(x2,y2):
y y1 y y1 x x1
y y1 2 ( x x1 ), , ( x1 x2 , y1 y2 ) sau
x2 x1 y2 y1 x2 x1
x y 1
x1 y1 1 0
x2 y 2 1
7. Ecuaţia generalã: ax + by + c = 0;
1
8. Aria triunghiului ABC (A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3)): AABC = , unde
2
x y 1
x1 y1 1 , dacã = 0 atunci A, B, C sunt colineare
x2 y 2 1
9. Poziţia relativã a dreptelor (d1) şi (d2):
(d1 ) : a1 x b1 y c1 0 şi (d 2 ) : a 2 x b2 y c2 0
1
Geometrie analitică.Vectori
a1 b1 c1
d1 = d2, dacã
a2 b2 c2
a b c
d1 d2, dacã 1 1 1 ;
a2 b2 c2
a1 b1
d1 d2 şi d1 d2 , dacã
a2 b2
10.Distanţa de la punctul Mo(xo,yo) la dreapta (h): ax + by + c = 0
ax by0 c
d ( M , h) 0
a2 b2
11.Unghiul determinat de dreptele:
(d1 ) : y m1 x n1 şi (d 2 ) : y m2 x n2
m m1
tg 2 , (m1m2 1)
1 m1m2
d1 d2, dacã m1m2 = -1
Vectori
Se numeste versor (notat i ) al dreptei d un vector de lungime 1 , care are direcţia
dreptei d . Dacă A aparţine lui d îi asociem un număr real , unic x, numit coordonata sa .
Atunci OA=x i . Dacă x>0 atunci A este în sensul pozitiv al axei Ox . Dacă x<0 atunci A
este în sensul negativ al axei Ox .
Fie Oxy
un sistem de axe ortogonale . y
Fie i şi j versorii axelor Ox, respectiv Oy .
1. Fie u un vector în plan. Orice vector u B M u
poate fi scris în mod unic u xi y j ;
j
y
O i A x
B
A
2. AB B A i
x x B A j ;
y y
O x
y
M
B
u
3. Modulul unui vector
u xi y j u x ² y ² A O x
2
Geometrie analitică.Vectori
4. Suma
a doi
vectori
u x1 i y1 j
v x2 i y2 j uv x1 x2 i y1 y2 j
5. Condiţia de paralelism
x y
u || v 1 1 , pt. x2 , y2 0
x2 y2
7. Conditia
de perpendicularitate
u v x1 x 2 y1 y 2 =0
3
Geometrie analitică.Vectori
Probleme propuse
4
Geometrie analitică.Vectori
5
Geometrie analitică.Vectori
6
Trigonometrie – probleme rezolvate
7. Se consideră triunghiul ABC, având aria egală cu 15. Să se calculeze sin A , ştiind că AB =
6 şi AC = 10.
AB ⋅ AC ⋅ sin A 6 ⋅ 10 ⋅ sin A 30 1
R. Din S∆ABC = ⇒ = 15 ⇒ 60 ⋅ sin A = 30 ⇒ sin A = =
2 2 60 2
4
13. Să se calculeze cos x , ştiind că sin x = şi x este măsura unui unghi ascuŃit.
5
R. Din formula fundamentală a trigonometriei avem:
16 9 3
cos 2 x = 1 − sin 2 x ⇒ cos 2 x = 1 − = ⇒ cos x = .
25 25 5
3
18. Raza cercului circumscris triunghiului ABC este , iar BC = 3 . Să se calculeze sin A .
2
BC 3 3
R. Din teorema sinusurilor avem: = 2R ⇒ = 2 ⋅ ⇒ sin A = 1 .
sin A sin A 2
20. Să se determine numărul real x pentru care x, x+7 şi x +8 sunt lungimile laturilor unui
triunghi dreptunghic.
R. Triunghiul dreptunghic verifică teorema lui Pitagora: (x + 8)2 = x 2 + (x + 7 )2 ⇒
x 2 + 16 x + 64 = x 2 + x 2 + 14 x + 49 ⇒ x 2 − 2 x − 15 = 0 cu soluŃiile x1 = 5 şi x2 = – 3 . Fiind
lungimea unei laturi x = 5.