I.

CUPRINS :

• Cuvant inainte …………………2

• Logaritmi prezentare teoretica…3
• Probleme rezolvate……………10
• Probleme propuse……………..21
• Bibliografie …………………...24

1
 II. Cuvant inainte

Denumirea de logaritm vine din limba greaca prin

lipirea a doua cuvinte logos « proportie » si arithmos
« numar » . Si reprezinta exponentul n la care trebuie
ridicata baza b pentru a obtine numarul N .
Folosirea logaritmilor inlesneste efectuarea calculelor
numerice deoarece inmultirea numerelor se inlocuieste prin
adunarea logaritmilor lor, impartirea prin scadere, ridicarea
la putere prin inmiltirea logaritmilor , prin inmultirea
logaritmului cu un numar.
Logaritmii au fost inventati de J.Neper (Mirifici
logaritmorum canonis descripto in 1614) in urma
asocierii unei progresii aritmetice cu cei ai unei progresii
Ageometrice.J.Neper a folosit logaritmii in baza e numiti si
logaritmi neperieni sau uzual logaritmi naturali(notati lnN)
si a propus denumirea de logaritm.
H.Briggs (Arithmetica Logarithmica 1624) a
calculat logaritmi zecimali(notati cu lgN) pentru numerele
naturale de la 1-20000 si 90000-100000
Primele notatii abreviate pentru logaritmi apar la
J.Kepler si B.Cavalieri , iar abrevierile pentru algoritmii
neperieni si zecimali au fost propuse de A.Cauchy in 1821.
Acest referat se vrea a fi o sinteza la capitolul
logaritmi.

2
 III. Logaritmi-prezentare teoretica

1.Definiţia logaritmului unui număr pozitiv

Fie a>0 un număr real pozitiv,a ≠ 1 .Considerăm ecuaţia exponenţială

ax=N,N>0 (1)
Ecuaţia (1) are o soluţie care este unic determinată.Această soluţie se
notează
X=logaN (2)
şi se numeşte logaritmul numărului pozitiv in baza a.
Din (1) şi (2) obţinem egalitatea
alogaN=N (3)
care ne arată că logaritmul unui număr real pozitiv este exponentul la care
trebuie ridicată baza a (a>0,a ≠ 1 ) pentru a obţine numărul dat
Dacă in (1) facem x=1,obţinem a1=a şi deci
logaa=1 (4)
Exemple
1) Să se calculeze log232.
Cum 25=32, atunci din definiţia logaritmului avem log232=5.
1
2) Să se determine log2 6 .
1
1 1
-4
Din egalitatea 2 = 16 ,obţinem log2 16 =-4.
3)Să să determine log1/327.
1 x 1  1
Să considerăm ecuaţia exponenţială   =27.Cum   -3= -3=27,
3
  3
  3
obţinem x=-3 şi deci log1/327=-3.
4)Să se determine log4256.
Cum 44=256,atunci din definiţia logaritmului obţinem log4256=4.

3
 Observaţii

1.În practică se folosesc logaritmii în bază zece care se mai numesc şi

logaritmi zecimali. Aceştia se notează cu lg în loc de log10;de aceea nu mai
este nevoie să se specifice baza. Astfel, vom scrie lg106 în loc de log10106 şi
lg5 în loc de log105 etc.
2.În matematica superioară apar foarte des logaritmi care au ca bază
numărul iraţional,notat cu e,e=2,718281828… .Folosirea acestor logaritmi
permite simplificarea multor formule matematice. Logaritmii în baza e apar în
rezolvarea unor probleme de fizică şi intră în mod natural în descrierea
matematică a unor procese chimice, biologice. De aceea aceşti logaritmi se
numesc naturali.Logaritmul natural al numărului a se notează lna.

2.Funcţia logaritmică

Fie a>0,a ≠ 1 un număr real.La punctul 1 am definit noţiunea de logaritm în

baza a; fiecărui număr pozitiv N i s-a asociat un număr real bine determinat.
Acest lucru ne permite să definim o funcţie f:(0,+ ∞ ) → ℜ, f(x)=logax
numită funcţie logaritmică.

Proprietăţile funcţiei logaritmice:

1.f(1)=0.
Cum a0=1 rezultă că loga1=0 şi deci f(1)=0.
2.Funcţia logaritmică este monotonă.Dacă a>1,atunci funcţia logaritmică
este strict crescătoare, iar dacă 0<a<1, funcţia logaritmică este strict
descrescătoare.
Să considerăm cazul a>1 şi fie x1,x2∈ (0,+ ∞ ) astfel încât x1<x2. Cum
x1=alogax1 şi X2=alogax2,rezultă că alogax1<alogax2.

4
 Dar funcţia exponenţială fiind crescătoare obţinem că logax1<logax2,adică
f(x1)<f(x2).
În cazul 0<a<1,din inegalitatea alogax1<alogax2 şi din faptul că funcţia
exponenţială cu baza un număr real 0<a<1 este strict descrescătoare,rezultă că
logax1>logax2,adică f(x1)>f(x2).
3.Funcţia logaritmică este bijectivă
Dacă x1,x2∈ (0,+ ∞ ) astfel încât f(x1)=f(x2),atunci din logax1=logax2.Dar din
egalitatea (3) de la punctul 1 obţinem x1=alogax1 şi x2=alogax2,adică x1=x2.Deci f
este o funcţie injectivă.
Fie y∈ℜ un număr real oarecare.Notăm cu x=ay.Se vede că x ∈(0,+∞) şi
logax=logaay=y
Deci f(x)=y,ceea ce ne arată că f este şi surjectivă.Aşadar,f este bijectivă.
4.Inversa funcţiei logaritmice este funcţia exponenţială
Funcţia logaritmică f:( 0,+∞) → ℜ,f(x)=logax,fiind bijectivă,este inversabilă.
Inversa ei este funcţia exponenţială g ℜ→(0,+∞) ,g(x)=ax.Într-adevăr ,dacă x
∞) avem (g  f)(x)=g(f(x))=g(logax)=alogax=x şi dacă y ∈ ℜ ,atunci
∈( 0,+

atunci (f  g )( y ) = f ( g ( y )) = f (a y)=logaay=y.

3.Proprietăţile logaritmilor

Folosind proprietăţile puterilor cu exponenţi reali obţinem următoarele

proprietăţi pentru logaritmi:
a.Dacă A şi B sunt două numere pozitive,atunci
loga(AB)=logaA+logaB
(logaritmul produsului a două numere este egal cu suma logaritmilor celor
două numere).
Într-adevăr,dacă logaA=x şi logaB=y,atunci ax=A şi ay=B. Cum ax+y=ax ∗
ay,obţinem
Ax+y =A*B şi deci loga(AB)=x+y=logaA+logaB.
Observaţie
Proprietatea se poate da pentru n numere pozitive A1,A2,...,An adică
Loga(A1A2…An)=logaA1+logaA1+logaA2+…+logaAn.
b.Dacă A şi B sunt două numere pozitive,atunci

5
 A
= log
loga B aA-logaB
(logaritmul câtului a două numere este egal cu diferenţa dintre logaritmul
numărătorului şi cel al numitorului).
A  A
 * B
Într-adevăr, ţinând cont de proprietatea a., avem logaA=loga  B  =loga B
+logaB,
A
de unde rezultă că loga B =logaA-logaB.
Observaţie
Dacă punem A=1 şi ţinem cont că loga1=0, obţinem egalitatea:
1
loga B =-logaB
c.Dacă A este un număr pozitiv şi m un număr real arbitrar,atunci
logaAm=mlogaA
(logaritmul puterii unui număr este egal cu produsul dintre exponentul puterii
şi logaritmul numărului).
Într-adevăr,dacă logaA=x,atunci ax=A.Dar atunci Am=(ax)m=amx şi deci
logaAm=mx=mlogaA.
d.Dacă A este un număr pozitiv şi n un număr natural(n ≥2),atunci
loga n A =logaA/n
(logaritmul puterii unui număr este egal cu produsul dintre exponentul puterii
şi logaritmul numărului).
Într-adevar, proprieatea d este un caz particular al proprietăţii c,punând m=
1
n
.

Exemple
1)Să se calculeze log375.
Log375=Log3(3*25)=Log33+Log325=1+Log352=1+2Log35.
2)Să se determine log21000-log2125
1000
Avem log2100-log2125=log2 125 =log28=log223=3.
3)Să se calculeze lg0,18-lg180.
0,18 1
Avem lg0,18-lg180=lg 180 =lg 1000 =lg10-3=-3.

6
 1 1
4)Să se calculeze log6 18 +log6 12 .
1 1
Avem log6 18 +log6 12 =-log618-log612=-(log618+log612)=-log6(18*12)=-
log663=-3.
1 1 4
5)Să se calculeze log2 5
81 .Avem log2 5
81 = 5 log281= 5 log234= 5 log23.
1 1 3 3
6)Să se calculeze log2 4
8 .Avem log2 4
8=
4 log28= 4 log223= 4 log22= 4 .

4.Schimbarea bazei logaritmului aceluiaşi număr

Dacă a şi b sunt două numere pozitive diferite de 1, iar A un număr pozitiv

oarecare ,are loc egalitatea:
LogaA=LogbA*Logab
Într-adevăr,dacă LogaA=x şi LogbA=y,atunci avem ax=A şi by=A, de unde
obţinem ax=by.Dar atunci Logaax=Logaby sau xLogaa=yLogab.
Cum Logaa=1,avem x=yLogab, adică LogaA=LogbA*Logab.
Observaţie
Dacă în egalitatea de mai sus A=a, obţinem Logaa=Logba*Logab. Cum
logaa=1,rezultă că:
1
Logab= log b a

Exemple
1)Să se scrie log2x în funcţie de log4x.
Avem log2x=log4x*log24=2log4x.
2)Să se arate că log26+log62>2.
1
Avem log26+log62=log26+ log 2 6 .
1
Deci trebuie să arătăm că log26+ log 2 6 >2 sau (log26)2-2log26+1>0,sau încă
(log26-1) >0 inegalitate evidentă deoarece log26 ≠ 1.
2

7
 5.Operaţia de logaritmare a unei expresii

Să considerăm expresia:
17 3 4 131 * 3 92
E= 5
37 * 98 * 23
Vom logaritma expresia într-o anumită bază convenabilă a. Folosind
proprietăţile logaritmilor,obţinem:
logaE =loga( 17 131 92 ) -loga 37 * 98 * 23 =loga173+loga 131 +loga 92 -
34 3 5 4 3

log a (37 * 98 * 23) 1 1 1 1 1

5
=3log a17+ 4 loga131+ 3 loga92- 5 loga37- 5 loga98- 5 loga23.
Deci am obţinut egalitatea:
1 1 1 1 1
LogaE=3loga17+ 4 loga131+ 3 loga92- 5 loga37- 5 loga98- 5 loga23.
În general,dacă E este o expresie algebrică în care apar produse de puteri şi
radicali, putem să-I asociem,exact ca în exemplu de mai sus,o expresie,notată
log E, in care apar sume (diferenţe) de logaritmi înmulţite eventual cu anumite
numere raţionale.Operaţia prin care expresiei E i se asociază expresia log E se
numeşte”operaţie de logaritmare”.

Exemple

1) Fie E=a2 7
ab 6 .Prin operaţia de logaritmare,obţinem:
1 6
loccE=logc(a2 7
ab 6 )=logca2+logc 7
ab 6 =2logca+ 7 logca+ 7 logcb.
a3
2)Fie E= 4 .Prin operaţia de logaritmare,obţinem:
b5
a3 4
1 a3 1 3 5
5
logcE =logc b = 4 logc b 5 = 4 (logca3-logcb5)= 4 logca- 4 logcb.

Adesea în calcule este nevoie să se facă şi operaţia inversă,adică unei expresii

în care intervin logaritmi să-i asociem o expresie fără logaritmi.

8
 1
De exemplu, să considerăm expresia logcE=2logca- 2 logcb-3logc3.

Folosind proprietăţiile logaritmilor,avem:

a2 a2
LogcE=logca2-logc b -logc33=logc b * 33 =logc 27 b , de unde obţinem că
a2
E= 27 b .

Ecuaţii logaritmice

Ecuaţiile logaritmice sunt ecuaţii în care expresiile ce conţin necunoscute

apar ca bază sau ca argument al unor logaritmi.
De exemplu:
logx+1(x+2)=1;
lg(x2+x-2)=3;
logx(5x2+3)=lg(2x+3)-1.
Folosind injectivitatea funcţiei exponenţiale,avem că rezolvarea unei
ecuaţii de tipul logg(x)f(x)=b este echivalentă cu rezolvarea ecuaţiei
f(x)=g(x)b.Vom avea însă grijă ca soluţiile obţinute să satisfacă
f(x)>0,g(x)>0,g(x) ≠1, pentru care expresia logg(x)f(x) are sens.
La fel ca la ecuaţiile exponenţiale,în practică atunci când avem de rezolvat
o ecuaţie logaritmică,vom proceda astfel:folosind diverse substituţii precum
şi proprietăţile logaritmice,vom căuta s-o reducem la rezolvarea unor ecuaţii
simple,de regulă de gradul întâi sau de gradul al doilea.

9
 IV. PROBLEME REZOLVATE
1.Ecuatii logaritmice

1)Să se rezolve ecuaţia:

logx(x2-3x+9)=2

Obţinem x2-3x+9=x2 şi deci 3x=9,x=3.Deoarece pentru x=3>0,expresia

x2-3x+9 este pozitivă,rezultă că x=3 este soluţie a ecuaţiei.

Rezolvarea altor ecuaţii se bazează pe injectivitatea funcţiei

logaritmice,şi anume din logaf(x)=logag(x),deducem f(x)=g(x), impunând
condiţiile:f(x)>0, g(x)>0

2)Să se rezolve ecuaţia:

lg(x2-15)=lg(x-3)

Deducem că x2-15x=x-3,deci x2-x-12=0

adică x1=4,x2=-3.Deoarece pentru x2=-3 obţinem x-3=-3-3=-6<0,rezultă că
x2=-3 nu este soluţie a ecuaţiei. Deci numai 4 este soluţie.

3)Să se resolve ecuaţia:

1
2lg(x-1)= 2 lgx5-lg x

În această ecuaţie punem de la început condiţiile x-1>0,x>0,pentru a avea

sens expresiile lg(x-1),lg x5, x, lg x .
5 1
Ecuţia se mai scrie 2lg(x-1)= 2 lgx- 2 lgx şi deci 2lg(x-1)=2lgx.
Prin urmare, lg(x-1)=lgx, de unde obţinem x-1=x,-1=0, contradicţie;
rezultă deci că ecuaţia dată nu are soluţii.

10
 4)Să se rezolve ecuaţia:
lg(x+7)+lg(3x+1)=2

1
Punem condiţiile de existenţă a logaritmilor:x+7>0,3x+1>0,deci x>- 3
.Obţinem lg(x+7)(3x+1)=2 şi deci (x+7)(3x+1)=102=100.Rezultă ecuaţia
31
de gradul al doilea 3x2+22x-93=0,de unde rezultă x1=3,x2=- 3 .Deoarece -
31 1
3
<- 3 ,obţinem că 3 este singura soluţie a ecuaţiei date.

Observaţie

Ecuaţia precedentă nu este echivalentă cu ecuaţia lg(x+7)(3x+1)=2,care

31
are două soluţii x1=3,x2=- 3 ,deoarece pentru amândouă aceste valori ale
lui x,lg(x+7)(3x+1) are sens.

5)Să se rezolve ecuaţia:

log23x-3log3x-4=0

Avem condiţia x>0 şi făcând substituţia log3x=y,obţinem y2-3y-

4=0.Deci y1=4,y2=-1.Din log3x=4.obţinem x=34,x=81,iar din log3x=-
1
1,obţinem x=3-1,x= 3 .
În continuare vom rezolva câteva ecuaţii care nu se pot încadra într-
un anumit tip. Astfel ,pot apărea ecuaţii cu logaritmi scrişi în diferite
baze,ecuaţii în care apar expresii conţinând necunoscute şi la exponenţi şi
la logaritmi etc.
6)Să se rezolve ecuaţia:
log2x+log3x=1
lg x lg x
Deducem,aplicând formula de schimbare a bazei, lg 2 + lg 3 = 1 sau lgx=
lg 2 lg 3 lg 2 lg 3 lg 2 lg 3
= . Deci
x=10 lg 6 .
lg 2 + lg 3 lg 6
7)Să se rezolve ecuaţia:
log3x+logx3=2

11
 1 1
Deoarece logx3= log 3 x ,rezultă log3x+ log 3 x =2.Notând log3x=y, obţinem
1
y+ y = 2 ,adică y2-2y+1=0;deci y=1,adică log3x=1.Prin urmare,x=3.
8)Să se rezolve ecuaţia:
xlgx+2=1000

Punem condiţia de existenţă a expresiilor:x>0. Logaritmând,

obţinem o ecuaţie echivalentă lg(xlgx+2)=lg1000 care devine (lgx+2)lgx=3.
Notând lgx=y, avem y2+2y-3=0 şi deci y1=-3,y2=1. Din lgx=-3, obţinem
x=10-3,x=0,001,iar din lgx=1,rezultă x=10.

2.Sisteme de ecuaţii logaritmice

În astfel de sisteme se aplică metodele arătate anterior la ecuaţiile de tipul

respectiv.

Exemplu

Să se rezolve sistemul x2+y2=425

lgx +lgy=2
Obţinem,pe rând sistemele x2+y2=425 x2+y2=425
lgxy =2 ⇔ xy=1000
x,y>0 x,y>0

Acest sistem simetric îl putem rezolva pe căile cunoscute din clasa a IX-a :
punem s=x+y, p=xy şi vom avea s2-2p=425 s2=625 s= ± 25
P=100 ⇔ p=100 ⇔ p=100
Sistemul s=25
P=100 dă soluţiile (5,20),(20,5) care satisfac şi condiţiile de
existenţă ale sistemului iniţial,x>,y>0.

12
 Sistemul s=-25
P=100 dă soluţiile (-20,-5),(-5,-20),care nu convin.

3.Inecuaţii logaritmice

Rezolvarea inecuaţiilor logaritmice se bazează pe proprietăţile de

monotonie ale funcţiei logaritmice.Am văzut că funcţia logaritmică este
crescătoare dacă baza este supraunitară şi descrescătoare dacă baza este
subunitară.

Exemple

1)Să se rezolve inecuaţia:log 13 (2x-1)>-3.Avem că -3=log 13 27 şi inecuaţia

1
devine log 13 (2x-1)>log 13 27.Deoarece baza 3
a logaritmului este subunitară
(funcţia g:(0, ∞) → ℜ, g ( x ) = log 13 x este descrescătoare),inecuaţia devine 2x-
1<27,adică x<14.În acelaşi timp,din condiţia de existenţă a logaritmului
1
iniţial,avem 2x-1>0,deci x> 2 .Deci obţinem pentru x valorile posibile x
1
∈ ,14
2 )
4.Sisteme de inecuaţii logaritmice

În astfel de sisteme se aplică proprietăţile şi metodele arătate anterior la

inecuaţiile logaritmice.Rezolvarea acestora se reduce în definitiv la rezolvarea
sistemelor de inecuaţii întâlnite în clasa a IX-a.

13
 Exemplu

Să se rezolve sistemul

2x >2x+1
2 −2 x −3

log3(x2-3x+9)<3. Observăm,mai întâi,că x2-3x+9>0 oricare ar fi x real(

∆ = −27 < 0)
|x-2|>3 deci logaritmul este definit pentru orice x real.

Deoarece 3=log327 şi, ţinând seama de monotonia funcţiilor

exponenţială şi logaritmică, rezultă sistemul echivalent

X2-2x-3>x+1 x2-3x-4>0
X2-3x+9<27 ⇔ x2-3x-18<0
|x-2|>3 |x-2|>3

Mulţimea soluţiilor inecuaţiei x2-3x-4>0 este M1=( −∞,−1) ∪( 4,+∞),

mulţimea soluţiilor inecuaţiei x2-3x-18<0 este M2=(-3,6), iar mulţimea
soluţiilor inecuaţiei |x-2|>3 este M3=( −∞,−1) ∪(5,+∞). Atunci mulţimea
soluţiilor sistemului este M=M1 ∩ M ∩ M = ( −3,−2) ∪ (5,6).
2 3

I.Admiterea în învăţământul superior

1.Să se calculeze expresia:

 20   4 
  + log 2  
E=log225-log2  3   21 

Informatică,Baia Mare,1997

35 4 3 4 420
* =
E=log2 20 21 ⇒ E=log235* 20 * 21 = log2 420 log21=0
⇒ E=0.

2.Să se rezolve sistemul

14
 xy=40
xlgy=4
Colegiu de Informatică,Cluj,1997

40
xy=40 ⇒ y= x
xlgy=4

lgxlgy=lg4
lgy*lgx=lg4
40
lg x *lgx=lg4
(lg40-lgx)lgx=lg4
lgx*lg40-lg2x=lg4
lg2x-lgxlg40+lg4=0
Notăm lgx=y
⇒ y2-ylg40+lg4=0
∆ = lg240-4lg4=(lg4+lg10)2-4lg4=lg24+2lg4+1-4lg4=lg24-2lg4+1=(lg4-1)2
lg 40 ± (lg 4 − 1)
⇒ y1,2=
2
lg 40 + lg 4 − 1 2 lg 4
⇒ y1 = = = lg 4 ⇒ lg x = lg 4 ⇒ x = 4; y = 10
2 2
lg 40 − lg 4 + 1
⇒ y2 = = 1 ⇒ lg x = 1 ⇒ x = 40; y = 4
2

3.Ştiind că log40100=a, să se exprime log1625 în funcţie de a.

Chimie,Metalurgie,1981

lg 100 2 2 2−a
Log4100=a ⇒ lg 40 =a ⇒ a = 1 + 2 log 10 2
=
1 + 2 lg 2
⇒ lg 2 =
2a

10 2−a
lg 1−
2 ⇒ log 25 = 1 − lg 2 = 2a = 3a − 2
2
lg 25 lg 5 2 lg 5 lg 5
⇒ log16 25 = = = = =
lg 16 lg 2 4
4 lg 2 2 lg 2 2 lg 2
16
2 lg 2 2 − a 4 − 2a
2*
2a

4.Ştiind că a=lg2 şi b=lg3 să se calculeze x=3 log

3
27 (lg 150 )

15
 Matematică-Fizică,Sibiu,1998

X=3 log
3
27 (lg 150 )

100
⇔ x = 33 log 27 (lg 150 ) = 27 log 27 (log 150 ) = lg 150 = lg 50 + lg 30 = lg + lg 3 = lg 100 − lg 2 + b = log 10 100 − lg 2 + b =
2
= 2−a +b
log2 x + log2 y + log2 3 z
5.Să se arate că expresia: E= este independentă de
log3 x + log3 y + log3 3 z
valorile strict mai mari ca 1 ale variabilelor x,z,y.
Inginerie,Constanţa,1996

log 2 ( x y 3 z )
E=
log 3 ( x y 3 z )

log2 t log2 t log 3

y3 z = t ⇒ E = = = log2 t * 2 = log2 3 ⇒ E = log2 3
Notăm x log3 t log2 t log2 t
log2 3

II.Concursurile şcolare

1.Gorj2001-faza locală

Să se arate că dacă x,,y,z ∈(0,1) are loc inegalitatea:

Logxyz+logyxz+logzxy ≥ 6;

Logxyz+logyxz+logzxy=(logxy+logyx)+(logxz+logzx)+(logyz+logzy) ≥ 6
Dacă x,y∈ (0,1) ⇒ log y > 0 x

Logxyz+logyxz+logzxy ≥ 6 are loc doar când x=y=z.

16
2.Bacău2001-faza locală

Să se calculeze:
log 2 24 log 2 192
− =E
log 96 2 log12 2

Notăm a=log212
Log224=log212*2=log212+log22=a+1
1 1 1 1
Log962= log = = =
2 96 log 2 12 * 8 log 2 12 + log 2 8 a + 3
Log2192=log212*16=log212+log216=a+4
1 1
Log122= log =
2 12 a
(a+1)(a+3)-a(a+4)=3 ⇒ 3 = 3( A)

3.Cluj2001-faza locală

Să se rezolve ecuaţia:
 2 * log2 x 
 log2 2 x + 1 = cosπ x, unde [α] este partea întreagă a numărului
 
α ∈ ℜ. .

Cos π x = { − 1,0,1 } ∈ Z
 2 * log2 x  2 log2 x
 log2 2 x + 1 = − 1 ⇔ log2 2 x + 1 ∈ [ − 1,0) ⇔ log2 x < 0 ⇒ x ∈ (0,1)
I.  
S1 = (0,1) ∩ { 2k + 1 / k ∈ Z } = ∅

 2 l o 2gx  2 l o 2g x
 l o 2g2 x + 1 = 0 ⇔ 2
∈ [ 0,1) ⇔ l o 2gx ≥ 0; l o 2gx ≠ 1 ⇒
II.   l o 2g x + 1
⇒ [ 1,+ ) \∞{ 2} ∩ { 2k + 1 / k ∈ Z } = { 2k + 1, k ∈ N * } = S2

17
  2 log2 x  2 log2 x
III.  log  = 1⇒ ∈ [1,2] ⇒ log2 x = 1 ⇒ x = 2
2 x + 1
2 2
log 2 x + 1
S3= {2k + 1 / k ∈ Z } ∩ {2} = {2}
S1 ∪ S 2 ∪ S 3 = {2k + 1, k ∈ N * } ∪ { 2} = S

4.Daca A>B>a>1 si K>0 sa se demonstreze inegalitatile:

A A+ K
a) 〉
B B+ K
A
b) log a
B
+ 1 > log B +K A + K

STEFAN TACHE etapa jud 1975-lic economice

Ind : a) evidenta
b) din proprietatea functiei logaritmice si tinand cont de
punctual a avem:
A A+ K A+ K
l o ag 〉 l o ag 〉 l o Bg+ K = l o Bg+ K ( A + K ) − 1
B B+ K B+ K
5.Sa se rezolve ecuatia :
1 1 1
+ =
2 log x +a
a 2 log x −a
a log x 2 −a 2
a unde a#1 si a>0
P.TOMA etapa jud 1976
Ind : ecuatia devine :
log a x + a + log a x −a = 2 log a x 2 −a 2 ridicam la patrat
log a x +a +log a x −a −2 log a x +a log a x −a = 0

de unde rezulta \x+a\=\x-a \si se gaseste solutia x=0

6.Sa se rezolve inecuatia :

18
 l o4 ( xg+ 2 ) − l o2 xg
x 〈1
*** etapa jud 1981
*
Ind :domeniul de definitie R si deoarece pt x=1 avem +
egalitate rezulta ca
Df=R+*\{1}
Inecuatia este adevarata daca :

l 4(x 2o)−+ l 2x〈0⇔ ol g4(x 2o)−+ l g4x 〈0o⇔ g+ 2xx x∈⇔〈 g(2,∞ )
2 2
daca x ∈( 0,1) inecuatia din enunt este indeplinita daca si
numai daca
l o 4 ( gx + 2) − l o 2 xg〉 0 ⇔ l o 4 ( gx + 2) − l o 4 xg2 〉 0 ⇔ x + 2〉 x 2 ⇔ x ∈ ( 0,2)
deci rezulta x ∈ (0,1) multimea solutiilor ecuatiei este (0,1)
7.Sa se arate ca pentru orice numar intreg pozitiv n, are loc
inegalitatea
3
l g( n + 1) 〉
+ l gn
1 0n
folosind acest rezultata sa se arate ca :
3n  1 1 1
lg( n!) 〉  + + ...+ 
1 0 2 3 n
***etapa jud 1981
ind.avem :
3
3
1 0n
3
1 0n
n 3
lg( n + 1) 〉 + lgn ⇔ lg( n + 1) − lgn〉 ⇔ l g1 + n − 1 〉 ⇔ 1 + n − 1 〉 1 01 0
10
n
( ) ( )
( n − 1) + ....〉 2
totodata (1 + n ) = 1 + 1 +
−1 n
vom demonstra ca 210>103
2n
prima inegalitate din enunt este verificata intr-adevar 210>103
⇔ 27>53

19
 Din prima inegalitate avem :
3
l g( k + 1) 〉 + l gk ∀k ∈ N *
1 0k
deci
(1)
n 3 n1 n 3 n1
∑ l ( gk + 1) 〉 ∑ + ∑ l ng⇔ l ( gn + 1) ! 〉 ∑ + l gn!)∀ n( ∈ N *
k = 1 1 k = 01k k = 1 1 k = 01k
inegalitatea a doua se demonstreaza prin inductie
3* 2 1
lg(2 !)=lg2> 10 2 ⇔ 210>103 presupunem ca :
3n n 1
lg( n!) > ∑
10 k =2 k
(2)
3(n + 1) n +1 1
sa dem lg(( n + 1)! ) > ∑
10 k =2 k
tinand cont de (1 ) si (2) rezulta :
3 n 1 3n n 1 3  n 1  3 3(n + 1)  n 1  3(n + 1)
lg( ( n + 1)!) > ∑ + ∑ =  ∑ (n + 1) + = ∑  + =
10 k =1 k 10 k = 2 k 10  k = 2 k  10 10  k =2 k  10(n + 1)
3( n +1) n +1 1
=
10
∑k =2 k

de unde rezulta c.c.t.d. .

20
 V. PROBLEME PROPUSE:

1. Sa se rezolve ecuatiile logaritmice:

1 3
14
log 2
32
=x (R : x=-10) 5 + log 2 x = log 2 7 − log 2 x 2 (R :x= 4
)
x 1
log 1 =− (R :x=8) log 34 x 4 = 256 (R :x=3si-3)
16
2 2
3
lg ( 4.5 − x ) = lg 4.5 − lg x (R
:x=3si 2 )
2. Sa se rezolve ecuatiile logaritmice:

2( lg 2 −1) + lg 5 ( x
)
+1 = lg 51− ( x
+5 ) (R :x=9) x lg x = 100 x
(x=100si1/2)
(R : x=8)
1 + log 2 x + 4 log 4 x − 2 = 4

(1.25 ) = ( 0.64 )
1−log 22 x
(R:x=1/2 si 32)
2 +log 2
x


log 64 2
 3
24 
=0 (R:x=4si36)

2
x −40 x
( x ) log 5 x −1
=5

(R :x=25si1/5)
log 2 x
− 2 log 2 x + log 2 2 x = 3
x (x=4) lg ( lg x ) = lg ( 3 − 2 lg x ) (R :x=10)
log 2
2
2 log x 27 − 3 log 27 x = 1 (x=9si1/27)
log 2 ( log 2 x ) + log 1 (log 2 ( 2 2 x )) = 1
2
(X=NU EXISTA)
log x −2 ( 2 x − 9 ) = log x −2 ( 23 − 6 x ) ( X=NU EXISTA)
3 Rezolvati ecuatiile

21
log 6− x x = 2
3
+ ( log 3 x ) = 1
2
log 3 x
x lg( 31 − x 2 )
3 lg x 2 − lg 2 ( − x ) − 9 = 0 =3
lg( 5 − x )
( )
log 1 3 x 2 − 5 x + log 2 (5 − 3 x ) = 0 lg( x +1) 2 + lg( x + 9) 2 = 2 lg 9
2

log 2 x −1 ( x 2 − 3 x + 3) = 0
x +1

x=4
x=1/9si1.3
x=-310 x=2
x=-1 x=0 ;-10 ; −5 + 7 si − 5 − 7
x=1
4.Rezolvati ecuatiile logaritmice :
a) log2x=log2(3x-1) j) lg(102x-1 +7 10x+1)=lg(10x+2-20)
b) log3(x3-8)=log39 k) logx+35=1
2
c) lg(x -4x+2)=lg(x-2) l) logx+2(2x2+5x+2)=1
d) lg(2/(x-1))=lgx m) logx-1(2x2-7x+1)=2
e) log4(4-x2)=log4 (x/3) n) logx+1(2x3+2x2-3x+1)=3
f) lg(x2-4x)=lg3(2-x) o) log4x=2
2
g) 2lg(2x+1)=lg(x +7x+6) p) lg(x-1)=-1
h) log2(3x+5)=log2 8(x+1) r) log1/4(7x+1)=log927
x x x+2
i) log3 (4 +3 2 )=log3(2 +2) s) log3(3xx-13x+28+2/9)=log50.2

a)0.5 b) -1.9 c) 4 d) 2 e) Φ f)-2 g) 5 h) -3/5 i) 1 j) 0 lg2

5. Sa se rezolve urmatoarele ecuatii:

logx(x+2)=logx(3-x)
logx(3x2+2x)=logx(6-3x)
lg2x+4lgx=3=0
1/6 (lgx)2-5/12 lgx -1 =0
2lg3x+3lg2x-2lgx=0
lg2(x-2)2+lg(x-2) – 5 =0
(9lg2x-1)(lg2x3+1)=80
log2(log2(x-10))=1
ind : notam lgx cu y
notam pe lg(x-2) cu y

6. Sa se rezolve ecuatiile logaritmice :

22
 lg(x2-6x+5)-lg(3-x)=lg3
lg(2x+6)-2lg(2x-3)=1
lg(x-5)+lg(x+4)=lg2+lg5
lg(x+9)-2=1/2lg(2x+3)-lg25
3log10x10+4log100x10-10log1000x10=0
log2(4x+4)=x+log2(-3+2x+1)
log4[2log3(1+log2(1+3log2x))]=0.5
2+log3(2x-2)=log32+log3(4x-1-1)
log4(2 2x+1)=-xlog93

7. Rezolvati ecuatiile :

4 x 2 −1 3−x
lg = −lg
3−x 9 + 4x
log 3 (6 − x) + 2 log 3 4 − x = 1

23
 VI. BIBLIOGRAFIE

• S.IANUS, M.TENA, M.NICOLAE Matematica –manual

pentru clasa a X a Editura Corint
• T. ANDREESCU, D.M.BATINETU, M.CHIRITA etc.
Enunturile si solutiile problemelor date la olimpiade 1975-1983
• C.NASTASESCU, C.NITA, S.POPA Matematica Algebra
manual pentru clasa a X a Editura Didactica si Pedagogica 1983
• V.LUPULESCU, V.ROMANESCU Culegere de probleme
pentru liceu Editura Carminis
• M.BURTEA, G.BURTEA Manual de clasa a X Editura
Carminis

24
25