Proiect Individual

Tema: Logaritmi

Creat de: MIHAI SERGIU

 Cuprins
Pag.1 Introducere

Pag.2-3 Suport teoretic

Pag.4-5 Aplicatii aplicative

Pag.6 Concluzie
 Introducere:

Dupa ce citesti tema aceasta o sa intelegi ce sunt logaritmi si

o sa stii cum sa rezolvati probleme si exerciti cu logaritmi.
In matematica, logaritmul este operatia inversa a ridicarii la
putere. Aceasta inseamna ca logaritmul unui numar este
exponentul la care un al numar fix, baza, trebuie sa fie ridicat
pentru a produce acel numar.

1
 Suport teoretic
În cazurile simple, logaritmul numără înmulțirile multiple. De exemplu, logaritm în
bază 10 din 1000 este 3, pentru că 10 la puterea 3 este 1000 (1000 = 10 × 10 × 10 = 103);
înmulțirea se repetă de trei ori. Mai general, exponențierea permite ridicarea oricărui
numar real pozitiv la orice putere reală, producând întotdeauna un rezultat pozitiv, deci
logaritmul poate fi calculat pentru orice două numere reale pozitive b și x unde b este
diferit de 1. Logaritmul lui x în baza b, notat cu logb(x), este numărul real y unic cu
proprietatea că
by = x.
De exemplu, întrucât 64 = 26, atunci:
log2(64) = 6
Logaritmul în bază 10 (unde b = 10) se numește logarim zecimal și are multe
aplicații în știință și inginerie. Logarimul natural are drept bază numărul e (≈ 2.718);
utilizarea sa este larg răspândită în matematică și fizica, pentru că derivata sa e
mai simplă. Logaritmul binar folosește baza 2 (adică b = 2) și este frecvent utilizat
în informatica.
Logaritmii au fost introduși de către John Napier în secolul al XVII-lea ca mijloc de
simplificare a calculelor. Ei au fost rapid adoptați de către navigatori, oameni de
știință, ingineri, și alții pentru a efectua calcule mai ușor, folosind rigle și tabele de
logaritmi. Calculele greoaie cu multe cifre puteau fi înlocuite cu căutări în tabele și
simple adunări, datorită faptului — important în sine — că logaritmul
unui produs este suma logaritmilor factorilor:

cu condiția ca b, x și y să fie toate pozitive și b ≠ 1. Noțiunea actuală de logaritm

provine de la Leonhar Euler, care a legat-o de functia exponetiala în secolul al
XVIII-lea.
Scara logaritmica restrânge variația unor cantități cu gamă largă. De
exemplu, decibelul este o unitate care cuantifică logaritmul unor rapoarte
de energie și de amplitudine a unui semnal (de exemplu, presiunea acustica). În
chimie, pH -ul este o măsură logaritmică a aciditatii unei solutii apoase.
Logaritmii sunt frecvenți în formulele științifice și în măsurătorile compelxitatii
algoritmilor și ale obiectelor geometrice numite fractali. Ele descriu intervale
muzicale, apar în formulele de numărare a numerelor prime, oferă informația de
bază unor modele din psihofizica, și pot fi de ajutor în contabilitatea legala.
În același mod în care logaritmul inversează ridicarea la putere, logaritmul
complex este functia inversa a exponentialei aplicate numerelor
complexe. Logaritmul discret este o altă variantă, cu utilizări în criptografia cu chei
publice.

2
Motivația și definiția
Ideea logaritmilor este de a inversa funcționarea ridicării la putere. De exemplu, cea de-a treia putere
(sau cubul) a lui 2 este 8, pentru că 8 este produsul a trei factori cu valoarea 2:

Rezultă că logaritmul lui 8 în baza 2 este 3, deci log2 8 = 3.

Ridicarea la putere
Puterea a treia a unui număr b este produsul a trei factori cu valoarea b. Mai general, ridicarea
lui b la puterea a n-a, când n este un număr natural, se face prin înmulțirea a n factori cu valoarea b.
Puterea a n-a a lui beste scrisă bn, astfel încât

Ridicarea la putere poate fi extinsă la by, unde b este un număr pozitiv și exponentul y este orice număr real.
De exemplu, b-1 este inversul⁠(d) lui b, adică 1/b .[1]

Definiție
Logaritmul unui număr real pozitiv x în baza b, un număr real pozitiv diferit de 1[a], este exponentul la
care b trebuie să fie ridicat pentru a da x. Cu alte cuvinte, logaritmul lui x în baza b este soluția y a ecuației[2]

Logaritmul se notează cu „logb(x)” (citit „logaritm în bază b din x” sau „logaritmul în bază b al lui x”). În
ecuația y = logb(x), valoarea y este răspunsul la întrebarea „la ce putere trebuie să fie ridicat b, pentru a
obține x?”. Această întrebare poate fi abordată (cu un răspuns mai bogat) și pentru numere complexe,
ceea ce se face în secțiunea „Logaritmul complex”, și acest răspuns este mult mai intens investigat
în pagina logaritmului complex⁠(d).

Exemple
De exemplu, log2(16) = 4 , deoarece 24 = 2 ×2 × 2 × 2 = 16. Logaritmii pot fi și negativi:

pentru că

Un al treilea exemplu: log10(150) este aproximativ 2.176, care se află între 2 și 3, așa cum 150
se află între 102 = 100 și 103 = 1000 . În cele din urmă, pentru orice bază b, logb(b) =
1 și logb(1) = 0 , deoarece b1 = b și, respectiv, b0 = 1 .

3
 Exercitii de calcul

Cu cat sunt egali urmatorii logaritmi:

1. log749log749

Acesta este simplu, trebuie sa gasim la ce putere sa ridicam 77 pentru a ne dat 4949.
Si raspunsul este 22.
2. log3(19)log3(19)

Asadar care este puterea la care trebuie ridicat 33 pentru a ajunge la 1919.
Stim ca trebuie sa fie o putere negativa pentru ca rezulta o fractie, iar 32=932=9.
Asa ca raspunsul este: −2-2
log3(19)=−2log3(19)=-2
3. log28√log28

O metoda de a rezolva astfel de exercitii, este sa scriem ecuatia drept o putere, si

anume 2x=8√2x=8.
Si daca nu ne ne dam seama de xx, putem incerca sa rescriem partea din dreapta.
Pai 8√8 mai poate fi scris drept 812812, iar 88 este de fapt, 2323, asa
ca 8√=(23)12=2328=(23)12=232.
Iar acum e simplu sa ne dam seama: 2x=2322x=232, rezulta ca x=23x=23
log28√=23log28=23
4. log214−−√log214

Acest pare similar cu cel precedent, dar de fapt 14−−√=1214=12, asa ca exercitiul se
transforma in:
log2(12)=−1log2(12)=-1
5. log1216−−√3log12163

Pentru acest exercitiu putem metoda de la exercitiul 3. Vom rescrie drept o putere:

(12)x=16−−√3(12)x=163
1212 se mai poate scrie drept 2−12-1, iar 16−−√3=243163=243 asa ca mai putem scrie
drept:
2−x=2432-x=243 de unde rezulta ca −x=43-x=43 si ca x=−43x=-43. Asa ca avem:
log1216−−√3=−43log12163=-43

4
6. log3log2log416log3log2log416

Initial acest gen de exercitiu poate parea greu, dar se rezolva destul de simplu de la
dreapta la stanga.

log416=2log416=2, si acum 22 va trece in urmatorul logaritm:

log22=1log22=1 si ce a rezultat il trimitem catre primul logaritm:
log31log31 care va fi egal cu 00. Asa ca rezultatul final este:
log3log2log416=0log3log2log416=0
Aflarea lui xx

Un alt tip de exercitiu este acela cand nu se stie o parte din ecuatia logaritmului.

1. logx8=3logx8=3

In acest exemplu, ne lipseste baza. Deci trebuie sa cautam un numar care ridicat la 33 sa
ne dea 88.
x3=8x3=8
In acest caz, raspunsul e evident x=2x=2
2. logx2=3logx2=3

Acest exemplu nu este atat de evident. Nu stim un numar natural care ridicat la
puterea 33 sa ne dea 22.

Asa ca sigur trebuie sa fie un radical implicat.

x3=2x3=2
Cel mai sigur este un radical de ordin 33:
(2√3)3=2(23)3=2 ceea ce rezulta ca x=2√3x=23
3. log3x=12log3x=12

In acest caz nu trebuie decat sa calculam 312312. Deci x=3√x=3

4. log232=xlog232=x

Si acest gen de exercitiu este similar cu ce am facut in exercitiile de mai sus, de la Exercitii
de calcul.

Trebuie sa aflam puterea:

2x=32⇒x=5 5
Concluzie
Dupa citirea temei am anteles ca In matematica,
logaritmul este operatia inversa a ridicarii la
putere. Aceasta inseamna ca logaritmul unui
numar este exponentul la care un al numar fix,
baza, trebuie sa fie ridicat pentru a produce acel
numar.