Colegiul National “Spiru Haret” Bucuresti

Proiect realizat în scop didactic

Caracter acid, caracter bazic

Proiect realizat de Gâlcă Lisa-Maria
Pui Daria
Uysal Tanya Deniz

Clasa a XI-a E

Martie, 2020
Cuprins
I. Generalizare
II.Acizii
1.Clasificarea acizilor
2.Denumirea acizilor
3.Obtinerea acizilor
4.Proprietăți fizice ale acizilor
5.Proprietati chimice ale acizilor
6.Importanta si utilizarile acizilor
III.Bazele
1.Clasificarea bazelor
2.Denumirea bazelor
3.Proprietăți fizice ale bazelor
4.Proprietăți chimice ale bazelor
5.Importanța si utilizările bazelor
Generalizare
• Acizii și bazele sunt două clase
de compuși extrem
de importante în chimie.
Întâlnim reacții acido-bazice în
viața de zi cu zi, în industrie
sau în laborator, în
procesele biochimice. Acești co
mpuși au fost identificați încă
din cele mai vechi timpuri.
Teorii și definiții ale acestor
compuși au fost date de catre
S. Arrhenius, J. Bronsted si
T.M. Lowry.
Acizii
• Acidul este o substanță chimică mai mult sau mai
puțin solubilă în apă, fiind o substanța capabilă să
cedeze unul sau mai mulți protoni în reacția cu o bază.
Clasificare
1.După compoziție, acizii se clasifică în:
• hidracizi – conțin în molecula lor doar atomi de
hidrogen si de nemetal;
• oxiacizi – conțin în molecula lor, pe lângă atomi
dehidrogen si nemetal, și atomi de oxigen.

2.După numărul atomilor de hidrogen, care pot fi

înlocuiți cu metale, acizii se împart în 3 grupe:
• acizi monobazici: HCl 
• acizi dibazici: H2SO4 
• acizi tribazici: H3PO4
Denumirea acizilor

•  Denumirea hidracizilor se formează din termenul acid urmat de numele

nemetalului, la care se adauga sufixul -hidric.
• Denumirea oxiacizilor in care nemetalul are valenta
inferioara,se formeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului, la
care se adauga sufixul -os.
• Denumirea oxiacizilor in care nemetalul are valenta maxima, se formeaza
din termenul acid urmat de numele nemetalului la care se adauga
sufixul -ic.
Obținerea acizilor
1. Hidracizii se pot obţine prin combinarea
hidrogenului cu nemetalele
H2 + Cl2 2 HCl
H2 + S → H2S
2. Unii oxoacizi se pot obţine prin combinarea
oxizilor nemetalelor cu apa
SO3 + H2O → H2SO4
3. Reacţia acizilor mai tari cu sărurile acizilor
consideraţi
2 HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2O + CO2↑
H2SO4 + CuS → CuSO4 + H2S
Proprietăți fizice ale acizilor
• Acizii sunt substanțe gazoase (HCl), lichide
(H2SO4, HNO3) și solide (H3PO4).
• Se dizolvă în apă formând soluții cu gust
acrișor și bune conducătoare de electricitate.
Proprietăți chimice ale acizilor
Reacția acizilor cu metalele
• Acizii reacționează cu unele metale, formând săruri
si eliberând hidrogenul.
Zn + HCl = ZnCl2 + H
Reacția acizilor cu oxizii metalelor
• Acizii reacționează cu oxizii bazici, formând săruri și apă.
CuO + 2HCl = CuCl2 + H
Reacția de neutralizare
• Acizii reacționează  cu bazele, formând săruri
și apă, conform reactiei generale: acid
+ baza = sare + apa.
HCl + NaOH = NaCl + H2O
Reacția acizilor cu sărurile
• Din reacțiile acizilor cu sărurile se obțin acizi și săruri noi.
HCl + AgNO3 = AgCl + HNO3
Importanța și utilizările acizilor 
• Acidul clorhidric  se folosește la obținerea în laborator a
hidrogenului, a clorului, a clorurilor și acizilor mai slabi.
De asemenea, se folosește și în industriile coloranților,
medicamentelor, pielariei, textilelor și maselor plastice.
• Acidul sulfuric (vitriol) se folosește la obținerea sulfaților,
a îngrășămintelor chimice, a hidracizilor și a oxiacizilor, în
industria farmaceutică. 
• Acidul azotic are largi utilizări în industria îngrăşămintelor
chimice, aexplozivilor, a colorantilor, a firelor
şi fibrelor sintetice. 
Baza
• Baza este o substanță capabilă să accepte
protoni.
Clasificarea bazelor
1.După tărie:
a)baze tari: NaOH, KOH
b)baze slabe: NH3 , NH4OH, Al(OH)3

2.După solubilitate:
a)baze solubile: NH3 , NaOH, KOH.
b)greu solubile: Mg(OH)2 ,Ca(OH)2
c)insolubile: Al(OH)3 , AgOH, Zn(OH)2

3.După numărul de grupări hidroxilice (OH):

a)monoacide: KOH, NaOH, BeOH
b)diacide: Ca(OH)2, Mg(OH)2, Ni(OH)2
c)triacide: Fe(OH)3, Al(OH)3, Cr(OH)3
Denumirea bazelor
• Bazele se denumesc după regula: hidroxid + de
+ numele metalului. Dacă metalul din bază are
mai multe valenţe, atunci după numele
acestuia se indică în paranteză şi valenţa
acestuia, cu cifre romane: hidroxid + de +
numele metalului + (valenţa metalului)

• Exemple: NaOH-hidroxid de sodiu, Fe(OH)2-

hidroxid de fier (II), KOH-hidroxid de potasiu,
Fe(OH)3-hidroxid de fier (III), Ca(OH)2-hidroxid
de calciu, Pb(OH)2-hidroxid de plumb (II),
Al(OH)3-hidroxid de aluminiu, Pb(OH)4-hidroxid
de plumb (IV)
Proprietăți fizice ale bazelor
1. Stare de agregare - La temperatură obişnuită bazele sunt
substanţe solide albe sau colorate.
• NaOH, KOH, Ca(OH)2, Al(OH)3, Zn(OH)2 - sunt baze de
culoare albă
• Fe(OH)3 - brun-roşcat;
• Cu(OH)2 - albastru;
• Ni(OH)2 - verde.
2. Punctele de topire ale bazelor sunt foarte ridicate, iar
multe baze se descompun prin încălzire. De exemplu
hidroxidul de bariu se topeşte la +408 grade, iar hidroxidul
de sodiu se topeşte la +322 grade.
3. Solubilitatea bazelor în apă variază în limite largi.
• NaOH şi KOH sunt uşor solubile în apă;
• Ca(OH)2, Mg(OH)2, Ba(OH)2 sunt puţin solubile în apă;
• Cu(OH)2, Fe(OH)2, Zn(OH)2, Al(OH)3 sunt insolubile în apă.
Proprietăți chimice ale bazelor
1. Acţiunea asupra indicatorilor
acido-bazici
• La dizolvare în apă formează ioni
hidroxid cu formula HO-. În
prezenţa acestor ioni, indicatorii
acido-bazici se colorează diferit.
2. Reacţia bazelor solubile cu oxizii
nemetalici
• 2 NaOH + CO2 → Na2CO3 + H2O
3. Reacţia cu acizii (Reacţia de
neutralizare)
• HCl + NaOH → NaCl + H2O
4. Reacţia bazelor solubile cu unele
săruri
• 2 NaOH + CuSO4 → Na2SO4 +
Cu(OH)2↓
5. Reacţia de descompunere a unor
baze
• Ca(OH)2 CaO + H2O↑
Importanța și utilizările bazelor
• reactivi de laborator
• săpun ( din soda caustică și potasa caustică)
• fibre artificiale, mercerizarea bumbacului(din hidroxid de sodiu)
• laptele de var (din hidroxid de calciu)
• apa de var (soluție filtrată de hidroxid de calciu)
este folosită la obținerea zahărului (pentru purificare), în medicină
(ca neutralizant în intoxicațiile cu soluții acide), în laborator pentru
recunoașterea dioxidului de carbon
Bibliografie
• Manual de chimie clasa XI editura EDUCATIONAL
• I. Ion, A. Ion Chimie analitică. Echilibre chimice Editura
Printech, București, 1999
• Gabriela Alina Dumitrel, Doru Dumitrel Determinarea
standardelor pH-metrice in diversi solventi neaposi sau
micsti, Editura Politehnica, 2010
• Ion Ion, A. Ion, Chimie analitică vol 1 Echilibre chimice,
Editura Printech, București, 1999
• https://prezi.com/7uznyeyiy__z/caracterul-acid/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_acido-bazic%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_(chimie)