COMPUŞII HIDROXILICI

Dupa starea de hibridizare a atomului de carbon care poarta gruparea functionala,

compusii hidroxilici se impart in alcooli, enoli si fenoli.
Enolii contin gruparea OH legata de un atom de carbon implicat intr-o dubla legatura.
Sunt instabili.
1. DEFINITIE

Alcoolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este
legata la un atom de carbon saturat, in stare de hibridizare sp 3. In alcooli gruparea –OH poate
fi legata de o catena saturata, din partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a
unei hidrocarburi aromatice. Alcoolii au formula generala: R – OH
Fenolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala (-OH) este legata la un
atom de carbon al unui nucleu benzenic (in stare de hibridizare sp 2). Au formula generala:
Ar – OH. Fenolii toluenului se numesc crezoli, fenolii naftalinei se numesc naftoli, iar de la
xileni deriva xilenoli

2. DENUMIRE

Alcoolii:
- Denumirea alcanului corespunzator + sufixul ol
CH3-OH (metanol)
- Indice de pozitie pentru grupa – OH+ denumirea alcanului + ol
CH3 – CH2-CH2-OH (1-propanol)
- Indice de pozitie pentru grupa – OH + denumirea alcanului + prefix pt nr.
grupelor –OH + sufixul ol

CH2 – CH - CH2 (1,2,3,- propantriol)

│ │ │
OH OH OH
- Alcool + denumirea radicalului hidrocarbonat de care se leaga grupa OH +
sufixul ic
CH3 – CH2-CH2-OH alcool propilic
Fenolii
 3. CLASIFICARE

Alcoolii se pot clasifica astfel:

a) dupa natura radicalului hidrocarbonat din care face parte atomul de carbon saturat
purtator al unei grupari functionale, in :
- alcooli saturati CH3 – CH2 – CH2 – OH (alcool n-propilic)
- alcooli nesaturati CH2 = CH – CH2 – OH (alcool alilic)
- alcooli aromatici C6H5 – CH2 – OH (alcool benzilic)
b) dupa numarul gruparilor functionale in:
- alcooli monohidroxilici CH3 – CH2 – OH (alcool etilic)
- alcooli polihidroxilici CH2 – CH2 (glicol)

OH OH
c) dupa natura atomului de carbon saturat care poarta gruparea functionala in :
- alcooli primari
R – CH2 – OH
- alcooli secundari
R
CH – OH
R
- alcooli tertiari
R

R – C – OH

R
Fenolii se clasifică :
d) dupa numarul de grupari hidroxil din molecula, se deosebesc:
- fenoli monohidroxilici, de exemplu:

fenol

- fenoli ploihidroxilici, de exemplu:

 4. IZOMERIE
Alcoolii sunt izomeri de functiune cu eterii. Pot prezenta si izomerie de catena, de
pozitie, geometrica sau optica.
Fenolii sunt izomeri de functiune cu alcoolii si eterii. Pot prezenta si izomerie de
pozitie.

5. METODE DE OBŢINERE

Metodele de preparare ale alcoolilor:

a) Hidroliza derivatilor monohalogenati

R – X + NaOH R – OH + NaX conditii: prezenta bazelor tari
b) Aditia apei la alchene
conditii: H2SO4, t° C
CnH2n + HOH CnH2n+2O
CH2=CH2 + HOSO3H CH3 – CH2 +HOH CH3 – CH2 + H2SO4

OSO3H OH
c) Hidrogenarea compusilor carbonilici
O
R–C + H – H Ni R – CH2 – OH
H

R R
C=O+H–H Ni CH – OH
R R
d) Reactia dintre compusii carbonilici si compusi Grignard
O
R–C + R’MgX R – CH – OMgX + HOH R – CH – OH + MgXOH
H
aldehida R’ R

R’’ R’’
O
R–C + R’’MgX R – C – OMgX + HOH R – C – OH + MgXOH
R’
 cetona R’ R’

e) Tratarea aminelor primare cu acidul azotos

R – CH2 + HONO R – CH2 + N2 + HOH

NH2 OH

f) Hidroliza esterilor organici in mediu acid si in mediu bazic

Metodele de preparare ale fenolilor

a) Topirea sarurilor acizilor sulfonici ai arenelor cu hidroxizi alcalini

conditii: 300° C
Ar – SO3Na + NaOH Ar – OH + Na2SO3
aril sulfonat de sodiu fenol
b) Tratarea solutiilor de fenoxizi (fenolati) cu acizi minerali:
Ar –ONa + H2SO4 → Ar –OH + NaHSO4
O–O–H
c) Oxidarea izopropilbenzenului
CH2 CH3 – CH – CH3 CH3 – C – CH3
C6H6 + + O2
CH – CH3

izopropilbenzen (cumen) hidroperoxid de cumen

OH

H2SO4 + CH3 – C – CH3

fenol O acetona

d) Separarea din produsele rezultate la cocsificarea carbunilor. Prelucrarea carbunilor prin

incalzirea lor la temperaturi ridicate (900 – 1000° C), in absenta aerului.
e) Hidroliza derivatilor clorurati aromatici in conditii foarte energice
C6H5 – Cl + 2NaOH C6H5 – ONa + NaCl + H2O
conditii: NaOH, c=30%, 350°C, 250 atm

C6H5 – ONa + HCl → C6H5 – OH + NaCl

f) Din amine primare prin intermediul sarurilor de diazoniu:

+ HNO2 + HCl (0-50C) + H2O (500C)
-
Ar-NH2 Ar-N≡N]Cl Ar-OH
-2H2O -N2, HCl

6. PROPRIETATI FIZICE

Alcoolii, la temperatura obisnuita, sunt substante incolore, lichide (cei inferiori) sau
solide (cei superiori). Moleculele alcoolilor se pot asocia intermolecular sau intramolecular
prin legaturi de hidrogen (in cazul poliolilor). Alcoolii pot stabili legaturi de hidrogen si cu
moleculele apei, lucru ce explica solubilitatea lor si punctele de fierbere ridicate comparativ cu
compusii cu structuri asemanatoare. Punctele de fierbere ale alcoolilor izomeri scad in ordinea
alcool primar, alcool secundar, alcool tertiar.
 Solubilitatea alcoolilor in apa scade cu cresterea numarului de atomi de carbon din
molecula si creste cu nr. grupelor hidroxil. Metanolul, etanolul si propanolul se amesteca in
orice proportii cu apa. Ei sunt buni dizolvanti pentru unii compusi organici. Alcoolii superiori
sunt insolubili in apa.
Alcoolii au densitatea mai mica decat a apei dar mai mare decat a hidrocarburilor
corespunzatoare.
Fenolii sunt, in general, substante solide, cristaline la temperatura obisnuita, cu miros
patrunzator si neplacut. Moleculele fenolilor se pot asocia intermolecular sau intramolecular
prin legaturi de hidrogen, daca structura moleculei permite.
Punctele de topire cresc cu numarul grupelor –OH din molecula. Fenolii care au in
pozitia orto fata de grupa OH o grupa functionala care poate forma legaturi de hidrogen
intramoleculare au puncte de topire mai scazute decat izomerii meta sau para.
Fenolii monohidroxilici sunt putin solubili in apa, dar solubili in dizolvanti organici
(eteri, alcool). Solubilitatea creste cu nr. grupelor - OH din molecula.
Fenolul este o substanta cristalina, aciculara. Este incolor, toxic, higroscopic si
produce arsuri. Tinut la aer capata o coloratie rosie, din cauza oxidarii. Crezolii au proprietati
bactericide mai puternice decat fenolul.

7. PROPRIETATI CHIMICE

PROPRIETATILE CHIMICE ALE ALCOOLILOR:

a) Reactia cu metalele alcaline Conditii: alcool anhidru

Acoolii au caracter slab acid; pot ceda protoni:
R – OH + Na R –O –Na+ + ½ H2
Alcoxizii (alcolatii) sunt puternic ionizati si pot reface alcoolul in prezenta apei:
R –O –Na+ + HOH R – OH + NaOH

b) Reactia cu PX5
R – OH + PX5 R – X + POX3 + HX

c) Reactia de deshidratare Conditii:

R – CH = CH2 + HOH a) cataliza omogena: H2SO4, H3PO4,
30-1800C
alchena b) cataliza heterogena: Al2O3; SiO2 –
R – CH2 – CH2 + H2SO4 Al2O3, 300-4000C
OH insuficient R – CH2 – CH2 – O – CH2 – CH2 – R + HOH
Eter
Eterii se obtin mai usor din alcoxizi si derivati halogenati. Eterii sunt substante stabile fata de
multi reactivi, de aceea se utilizeaza ca solvent in multe reactii chimice. Se scindeaza in
reactive cu acizii foarte tari (HI, conc., 120-1400C):
CH3-O-CH3 + HI → CH3-OH + CH3-I
d) Reactia de esterificare:
- cu acizi anorganici:
R-OH + H2SO4 R-O-SO3H + H2O
sulfat acid de alchil
R-OH + HNO3 R-ONO2 + H2O
nitrat
- cu acizi organici:
R-OH + R- COOH R-COOR + H2O
Conditii: cataliza acida: H2SO4; HCl
Alcoolii pot forma esteri si in reactie cu cloruri acide sau anhidride acide. Prin reactive cu
oxidul de etena formeaza poliesteri:
 R-OH + n H2C-CH2 → R-O-(CH2 -CH2-O)n –H
\/
O
e) Reactia de oxidare O
R–C + HOH
1 H
R – CH2 OH+ [O] O
R–C + HOH
2 OH

R – C – R’ + HOH
1
R – CH – R’ + [O] O
│
OH 2 R – COOH + R’’ – COOH + HOH

R’’ sunt stabili la oxidare blanda

1
R – C – R’ + [O]

OH amestec de acizi
2
1 – oxidare blanda: solutie diluata de K2 Cr2O7 / H2SO4 sau Cu la 200-3000C
2 – oxidare energica: solutie de KMnO4 / H2SO4
f) Reactia de ardere – alcoolii inferiori ard usor, cu putere calorica mare si sunt utilizati drept
combustibili:

CH3-OH + 3/2O2 → CO2 + 2H2O

8. PROPRIETATILE CHIMICE ALE FENOLULUI

Fenolii participa la doua tipuri de reactii :

a) reactii determinate de nucleul benzenic (reactii asemanatoare cu benzenul).
- halogenare
OH OH
2C6H5 – OH + 2Cl2 AlCl3 Cl + + 2HCl

Cl
- nitrare OH OH
NO2
2C6H5 – OH + 2HONO2 + + 2HOH

NO2

- alchilare OH OH
CH3
2C6H5 – OH + 2CH3 - Cl + + 2HCl

CH3
- sulfonare OH OH
S03H
2 C6H5 – OH + 2HOSO3H + + 2HOH

- hidrogenare SO3H

C6H5 – OH + 3H2 C6H11OH conditii: catalizator : Ni, la presiune si cca 200°C

- acilare

C6H5 – OH + CH3COCl → CH3CO - C6H4- OH + HCl (catalizator: AlCl3)

p-hidroxifenil – metil – cetona

b) reactii determinate de prezenta grupei hidroxil (reactii comune cu alcoolii).

- reactia cu NaOH si cu metalele alcaline

Fenolii sunt acizi mai tari decat alcoolii, dar mai slabi decat acidul carbonic sau acizii
carboxilici.
C6H5 – OH + NaOH C6H5 – ONa + ½ H2
C6H5 – OH + Na C6H5 – ONa + ½ H2
C6H5 – ONa + HOH + CO2 C6H5 – OH + NaHCO3
C6H5 – ONa + CH3COOH C6H5 – OH + CH3COONa
Fenoxizii (fenolatii) alcalini sunt substante ionice, solubile in apa. Solutiile lor apoase au
caracter bazic:
C6H5 – ONa + HOH C6H5 – OH + NaOH

- reactia de eterificare
C6H5 – ONa +R – X C6H5 – O – R + NaX
derivat halogenat eter
primar sau secundar iar X- Cl, Br, I
- reactia de esterificare:
O
C6H5 – ONa + R – COCl R-C + NaCl
clorura acida O – C6H5
Conditii: prezenta unei baze organice (amina tertiara)

C6H5 – ONa + (R-CO)2O R- COOH + R- COO - C6H5

anhidrida acida acid ester
Conditii: catalizatori acizi: (H2SO4) sau baze (baze organice)

c) reactia fenolilor cu clorura ferica – apar coloratii ca urmare a formarii unor fenoxizi cu
formula generala ArOFeCl2

fenol ---- coloratie violet

crezolii ------ coloratie albastra
hidrochinona ------ coloratie albastra
α-naftolul ----- coloratie violet intensa
β- naftolul ----- coloratie verde

d) reactii de oxido – reducere ale fenolilor 1,2- si 1,4-dihidroxilici

HO - C6H4 – OH + 2H+ + 2e- + [O] → O = C6H4 = O + H2O

Fenolii 1,2- si 1,4-dihidroxilici sunt agenti reducatori, pot reduce unii agenti oxidanti
si se utilizeaza in tehnica fotografica.

10. UTILIZARI

Alcoolul metilic serveşte ca materie primă la fabricarea aldehidei formice, a unor

intermediari în industria coloranţilor. Se utilizează ca dizolvant pentru grăsimi, lacuri şi
vopsele, drept combustibil şi ca agent de denaturare a alcoolului etilic, pentru a se evita
consumul în alimentaţie al alcoolului etilic tehnic.
Alcoolul etilic se utilizează ca solvent pentru lacuri şi vopsele, coloranţi, medicamente,
în parfumerie, în diferite sinteze (esteri, eteri, butadienă), combustibilul la avioanele cu reacţie
etc.
Glicerina este folosită ca dizolvant în cosmetică, în medicină, la fabricarea săpunurilor
speciale, a explozivilor, la prepararea lichidelor antigel, la fabricarea unor răşini sintetice etc.

Fenolul este folosit la fabricarea diverselor produse:

 Medicamente
 Coloranti
 Fenoplaste
 Fibre sintetice (relon si nailon)
 Erbicide
 Antiseptic (in solutii apoase, diluate)
 Naftolii se folosesc in industria colorantilor
 Hidrochinona – revelator in tehnica fotografica
 Pirogalolul – dozarea oxigenului din gaze
 Creolina, obtinuta prin dizolvarea crezolilor in solutii de sapun – dezinfectant
mai puternic decat solutia de fenol.