Geometrie analitică plană

1) Distanţa dintre 2 puncte (lungimea unui segment)

d ( A, B ) = AB = ( x A - xB ) 2 + ( y A - y B ) 2

2) Panta unei drepte ce trece prin punctele A ( x A , y A ) şi B ( xB , yB )

yB - y A
m=
xB - x A
3) Mijlocul unui segment [AB]

Dacă M ( xM , yM ) = mijlocul [ AB ] , atunci

x A + xB y + yB
xM = ; yM = A
2 2

4) Coordonatele centrului de greutate G ( xG , yG ) al unui ∆ABC

x A + xB + xC y + yB + yC
xG = ; yG = A
3 3

Forme ale ecuaţiei dreptei în plan

1) Ecuaţia generală a dreptei

ax + by + c = 0 ; a, b, c  R

2) Forma explicită a ecuaţiei dreptei

y = mx + n , unde m = panta dreptei ;

n = ordonata de origine

3) Ecuaţia unei drepte ce trece prin pct. A ( x A , y A ) şi are panta m dată

 y - y A = m ( x - xA )

4) Ecuaţia dreptei ce trece prin 2 pct. A ( x A , y A ) şi B ( xB , y B )

yB - y A
a) y - y A = ( x - xA )
xB - x A

XY1
b) AB : X A YA 1 = 0
X B YB 1
5) Drepte particulare

a) prima bisectoare (bisectoarea cadranelor I şi III)

y= x

b) a 2-a bisectoare (bisect. cadranelor II si IV)

y = -x

c) ec. unei drepte || cu axa O x

y = k ; k �R constantă

d) ec. unei drepte || cu axa O y

x = k ; k  R constantă

Condiţii geometrice transpuse analitic

1) Condiţia ca pct. P ( xP , y P ) să  unei drepte (cerc, elipsă, etc.) este ca

cele 2 coordonate ale pct. P să satisfacă ec. dreptei (cercului, elipsei)
2) Condiţia ca 3 pct. A ( x A , y A ) ; B ( xB , y B ) ; C ( xC , yC ) să fie coliniare
(să se afle pe aceeaşi dreaptă)

xA yA 1
A, B, C coliniare � xB yB 1 = 0
xC yC 1

Observaţie !
xA yA 1
A, B, C necoliniare  xB yB 1 �0
xC yC 1

3) Unghiul format de dreptele d1 , d 2 ale caror pante m1 , m2 se cunosc:

m 2 - m1
tg =
1 + m1 m 2

4) Punctul de intersecţie dintre 2 drepte (o dreaptă şi o curbă sau 2

curbe) se determină rezolvând sistemul format din ecuaţiile lor .
Soluţiile x şi y ale sistemului reprezintă coordonatele pct. de
intersecţie.

5) Condiţia ca 2 drepte d 1 şi d 2 să coincidă

d 1 : a1 x + b1 y + c1 = 0, atunci
Dacă
d 2 : a 2 x + b2 y + c 2 = 0
a1 b1 c1
d1 = d 2  = = (coeficienţii lor sunt proporţionali)
a 2 b2 c 2

6) Condiţia de paralelism a 2 drepte

d 1 : y = m1 x + n1 , atunci
a) Dacă
d 2 : y = m2 x + n2
d 1 || d 2  m1 = m2 (pantele lor sunt egale)
 d 1 : a1 x + b1 y + c1 = 0, atunci
b) Dacă
d 2 : a 2 x + b2 y + c 2 = 0
a1 b1 c1
d1 || d 2  = 
a 2 b2 c 2

7) Condiţia de perpendicularitate a 2 drepte

d1 : y = m1 x + n1 , atunci
Dacă
d 2 : y = m2 x + n2
1
d 1 ┴ d 2  m1 = -
m2

8) Distanţa de la un punct A ( x A , y A ) la o dreaptă dată prin ecuaţia

generală d : ax + by + c = 0

ax A + by A + c
d= (d=distanţa)
a2 + b2

9) Aria unui ∆ABC de vârfuri A ( x A , y A ) ; B ( xB , y B ) ; C ( xC , yC )

xA yA 1
1
AABC = xB yB 1 (unde | | este modulul determinantului)
2
xC yC 1

Cercul

1) Ecuaţia cercului cu centrul în C ( a, b ) şi rază r

( C ) : ( x - a ) 2 + ( y - b) 2 = r2

2) Ecuaţia unui cerc cu centrul în originea O ( 0,0 ) şi rază r

(C) : x2 + y2 = r2

3) Ecuaţia tangentei la cerc în pct. A ( x A , y A )

- se obţine prin dedublarea ecuaţiei cercului

 Dacă cercul e dat prin formula 1), atunci:
tg : ( x - a ) ( x A - a ) + ( y - b ) ( y A - b ) = r 2
Dacă cercul e dat de formula 2), atunci:
tg : x �x A + y �y A = r 2

Elipsa

x2 y2
Ec. elipsei: +
a2 b2
-1 = 0

Ec. tg. la elipsă în pct. A ( x A , y A )

x �x A y �y A
+ 2 - 1 = 0 (se obţine prin dedublarea ec. elipsei)
a2 b

Ecuatia tangentei la Gf intr-un punct dat A(x0,f(x0))

m=panta tangentei;

m=f’(x0)

tg: y-f(x0)=f’(x0)(x-x0)

y - y A = m ( x - xA )