Universitatea din Bucureşti Ciclul 1 – studii universitare de licenţă

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine Concursul de admitere – iulie 2016

Varianta 1

Proba scrisă la Limba română

Se dă textul:

„Puţini sunt reprezentanţii elitei noastre literare despre care să se poată spune, cu mai multă
îndreptăţire, că sunt adevărate „conştiinţe de cultură“, într-o lume care încurajează mai curând
spontaneităţile fruste, micile ingeniozităţi de condei, experimentalismul facil. Ion Vianu preferă să
lucreze în adâncime: un răbdător cumul de reflecţie şi reverie, o rafinată emotivitate, un gust
superior al retrospectivei şi introspecţiei sunt calităţile lui definitorii. (…). Scrisul său, de o calmă
melancolie, e exerciţiul zilnic al unui nefericit euforic, al unui spirit împăcat cu propria lui
neîmpăcare. Avem de a face cu o inteligenţă cultivată fără uscăciuni livreşti, voluptuoasă fără
desfrâu, civilizată fără iluzii. (…)”.
(după Andrei Pleșu, Un gând despre Ion Vianu)

Subiectul I (9 p. + 1p. din oficiu)

1. Precizați felul propozițiilor secundare din prima frază a textului, rescriindu-le și indicându-le
elementele regente. 3 p.
2. Analizați sintactic și morfologic cuvintele subliniate. 3 p.
3. Extrageți din textul de mai sus trei creații lexicale interne și arătați modul lor de formare. 3p.

Subiectul II (9 p. + 1 p. din oficiu)

1. Dați exemple de trei cuvinte din fondul principal lexical al limbii române, prezente în textul
de mai sus. 3 p.
2. Extrageți trei cuvinte cu sens figurat și dați-le câte un sinonim contextual. 3 p.
3. Descoperiți greșelile (de orice tip) din următorul enunț și rescrieți-l în varianta corectă: „Dat
fiind condițiile speciale a unei asemenea probe, fiecare din voi veți prezenta comisiei de
concurs un portofoliu cu realizări artistice relevante a cărei evaluare va avea o pondere
importantă în stabilirea rezultatului final”. 3 p.

Notă. Subiectele vor fi rezolvate în ordinea în care apar mai sus. Toate subiectele sunt
obligatorii. Pentru fiecare greșeală de scriere, gramaticală și lexicală se va scădea câte un punct.
Universitatea din Bucureşti Ciclul 1 – studii universitare de licenţă
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine Concursul de admitere – iulie 2016

Proba scrisă la
Barem de corectură, varianta 1

I.1. Propozițiile secundare din prima frază a textului sunt, în ordine, următoarele
(…) despre care să se poată spune, cu mai multă îndreptățire, (…) într-o lume – propoziție
secundară atributivă, subordonată substantivului reprezentanții din propoziția regentă (1 p.);
… că sunt adevărate „conștiințe de cultură” – propoziție secundară subiectivă, subordonată verbului
(a) se spune din propoziția regentă (1 p.);
…care încurajează mai curând spontaneitățile fruste, micile ingeniozități de condei,
experimentalismul facil - propoziție secundară atributivă, subordonată substantivului lume din
propoziția regentă (1 p.).

I.2. Analiza sintactică și morfologică a cuvintelor subliniate este următoarea:

care – subiect, exprimat prin pron. relativ simplu, gen feminin, nr. singular, cazul nominativ (1 p.);
un gust – nume predicativ, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen neutru, nr. singular, cazul
nominativ, articulat cu art. nehotărât un (1 p.);
fără uscăciuni – complement circumstanțial de mod, exprimat prin substantiv comun, simplu, gen
feminin, nr. plural, caz acuzativ, precedat de prepoziția simplă fără, nearticulat (1 p.).

I.3. Creații lexicale interne (3 x 1 = 3 p.):

îndreptățire < îndreptăți + -re (derivare sufixală); îndreptăți < în- + dreptate + -i (derivare cu prefix
și cu sufix);
adevărat, -ă, adj., obținut prin conversiune din participiul verbului adevăra;
adâncime < adânc + -ime (derivare sufixală);
răbdător, -toare < răbda + -(ă)tor (derivare sufixală);
scris s.n., obținut prin conversiune din participiul/supinul verbului a scrie;
nefericit s.m., obținut prin conversiune din adjectivul participial nefericit, -ă;
împăcat, -ă, adj., obținut prin conversiune din part. verbului împăca;
neîmpăcare < ne- + împăcare (derivare prefixală)
uscăciune < usca + -ăciune (derivare sufixală)
desfrâu < des- + frâu (derivare prefixală)
Este admisibilă inclusiv luarea în considerare a verbului încuraja (< în- + curaj + -a), care nu este o
creație exclusiv internă, ci este refăcut după un model extern (fr. encourager).

II.1. Exemple de cuvinte aparținând fondului principal lexical: puțin, a fi, nostru, care, a putea, a
spune, mult, mic, a lucra, prepozițiile, conjuncțiile, el (lui), articolele etc. (3 x 1 = 3 p.)

II.2. Cuvinte cu sens figurat (pot fi acceptate, pe de o parte, inclusiv alte cuvinte considerate cu sens
figurat în context și, pe de altă parte, inclusiv alte sinonime adaptate contextului) (3 x 1 = 3 p.)
A lucra = a explora, a cerceta, a pătrunde
Adâncime = profunzime, esență
Gust = simț, talent
Uscăciune = abstracție, teorie.

II.3. Varianta corectă a textului este următoarea: „Date fiind condițiile speciale ale unei asemenea
probe, fiecare dintre voi va prezenta comisiei de concurs un portofoliu cu realizări artistice
relevante, a cărui/căror evaluare va avea o pondere importantă în stabilirea rezultatului final”
(6 x 0,5 = 3 p.).