Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Digestia - definiie
Totalitatea modificrilor
fizice si chimice pe care le sufer alimentele pentru descompunerea substanelor chimice complexe in compui chimici mai simpli, care sa poat strbate pereii intestinului Rolul principal in digestie revine substanelor digestive
Aparatul digestiv
Digestia incepe
n gur se continu apoi n stomac (gaster), intestinul subire (absorbia hranei producndu-se numai la nivelul intestinului subire).
substanelor
simple
Eliminarea
resturilor
nedigerabile
Amidonul
dextrina + maltoza
faringele, esofagul spre stomac (deglutiia si tranzitul esofaringian) Atenie nu ingerai alimente in graba, in condiii de oboseala si tensiune nervoasa (boli digestive)
pepsina
intestinul subire
sucuri digestive:
Sucul biliar
Proteazele Amilazele
Proteine
Tripsina
Glucide (amidon)
Lipaze
Grasimi emulsionate acizi grasi + glicerina Sucul intestinal contine enzime care actioneaza asupra: Proteinele aminoacizi Proteinelor
Glucidelor
Glucide
monozaharide
Dup digestie.
Substanele
simple, solubile, trec prin peretele intestinal in snge, fiind asimilate Dup absorbie, elementele nutritive sunt transportate, pe cale sanguina si limfatica, spre ficat, de unde sunt dirijate in funcie de necesitile organismului, astfel:
Producere de energie nlocuirea unor esuturi uzate sau vtmate Depozitare (substane de rezerva)
Procesul de metabolism
Metabolismul - totalitatea transformrilor biochimice i
energetice care au loc n esuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, care are la baz dou procese opuse: catabolism - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm). anabolism - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice (reacii endoterme).
Procesul de metabolism
Fiecare
organism prezint dou feluri de cheltuieli energetice: cheltuieli fixe, minime, necesare meninerii funciilor vitale (respiraie, circulaie, activitatea sistemului nervos) - metabolismul bazal cheltuielile variabile, n funcie de activitatea muscular, digestiv sau termoreglatoare - metabolismul
energetic variabil
Procesul de metabolism
METABOLISMUL BAZAL se determin n anumite condiii speciale:
repaus fizic i psihic repaus digestiv de 12 ore i post proteic de 24 ore. Ingestia de proteine crete metabolismul bazal cu 30%, fenomen denumit aciunea dinamic specific a proteinelor (ADS). repaus termoreglator. stare de veghe. Metoda de determinare este calorimetric indirect.
Metabolismul bazal variaz n funcie de numeroi factori fiziologici:
Procesul de metabolism
METABOLISMUL ENERGETIC VARIABIL
Cheltuielile energetice ale organismului pot crete n cursul eforturilor fizice de 10-20 de ori fa de cele bazale. Munca fizic necesit mult energie, care trebuie acoperit prin consum sporit de alimente energetice. n raport cu gradul efortului fizic prestat, cheltuielile energetice se clasific n cinci categorii: Cheltuieli energetice de repaus Cheltuieli energetice din efortul fizic uor Cheltuieli energetice n efortul fizic greu Cheltuieli energetice n efortul fizic foarte greu.
Aceasta schema de "bun simt" va arata cum se pot combina corect alimente vitale pentru a permite o digestie optima, pentru a produce energie si pentru a va fortifica organismul. Nota
Nu trebuie amestecate niciodat proteinele cu carbohidraii. O salata cu frunze poate fi mncata mpreuna cu orice proteine, carbohidrai sau grsimi. Grsimile inhiba digerarea proteinelor. Daca trebuie sa mncai o grsime combinata cu o proteina, mncai si o salata de legume combinate. Ii va contrabalansa efectul inhibitor asupra digestiei. Nu trebuie sa bei lichide in timpul mesei sau dup masa.