Capitolul IV

Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare

strat-sondă

Orice sistem de extracţie este compus din urmǎtoarele elemente: zǎcǎmantul, gaura de
sondǎ și instalaţiile de suprafaţǎ. Pentru ca sistemul să funcţioneze este necesar ca performanţele
elementelor constituente să fie de aşa manieră incat să permită obţinerea unui punct de
funcţionare.
Practic, analiza funcţionării, precum şi optimizarea parametrilor unui sistem de extracţie
se realizează cu ajutorul analizei nodale. Aceasta presupune identificarea componentelor
sistemlui, izolarea din sistem a unui punct unic numit nod și determinarea debitului și presiunii in
acest nod.

Fig. 1 Analiza Nodală

In cele mai multe cazuri, nodul se alege la nivelul mediei perforaturilor, sistemul de
extracţie impǎrţindu-se in douǎ componente faţǎ de acesta: componenta din amonte, care
cuprinde toate elementele dintre nod și conturul zǎcǎmantului și componenta din aval, care
cuprinde toate elementele dintre nod și separator. Presiunea de zǎcǎmant pc și presiunea din
separator psep constituie punctele de capǎt ale sistemului, ele fiind sin gurele valori fixe care nu
variazǎ cu debitul.
Reprezentand grafic variaţia presiunii in funcţie de debit pentru fiecare din aceste
componente, se obţin douǎ curbe care se intersecteazǎ intr-un punct numit punct de corelaţie de
funcţionare strat-sondǎ ale cǎrui coordonate reprezintǎ presiunea și debitul din nod (fig. 1).

4.1) Analiza nodală in cazul unei sonde in erupţie naturalǎ

In cazul unei sonde care funcţioneazǎ in erupţie naturalǎ pentru stabilirea corelaţiei de
funcţionare strat-sondǎ se procedeazǎ astfel:
 se determinǎ tipul curgerii in funcţie de presiunea de saturaţie, presiunea dinamicǎ de
fund și presiunea staticǎ;
 se traseazǎ curba de comportare a stratului in funcţie de tipul curgerii;

 se determinǎ curbele de comportare a echipamentului considerand mai multe valori

pentru presiunea din capul de erupţie. Aceste curbe se determinǎ in funcţie de tipul
curgerii prin ţevile de extracţie (monofazicǎ sau bifazicǎ).

In cazul curgerii monofazice prin ţevile de extracţie, curbele de comportare a echipamentului

se traseazǎ pe baza relaţiei:
H v 2 ρl
pd = p2 + H ρl g+ λ (1)
2d

in care viteza lichidului este v=4Ql/ πd2 , iar factorul de frecare λ se de-terminǎ in funcţie de
regimul de curgere și numǎrul Re .
Pentru determinarea curbelor de comportare a echipamentului se considerǎ mai multe valori
pentru debitul de lichid și cu relaţia (1) se determinǎ presiunile dinamice de fund, pd
corespunzǎtoare unei anumite valori a presiunii din capul de erupţie, p2 .
 Fig.2 Stabilirea corelației de funcționare strat – sondă

Toate perechile de valori (presiune dinamicǎ, debit de lichid) corespunzǎtoare acelei valori a
presiunii din capul de erupţie se reprezintǎ grafic in aceeasi diagramǎ in care s a reprezentat și
curba de comportare a stratului, obţinandu-se astfel curba de comportare a echipametului. Se
considerǎ, de asemenea, mai multe valori pentru presiunea din capul de erupţie, obţinandu-se
prin procedeul descris mai sus o familie de curbe de comportare a echipamentului pentru diferite
valori ale presiunii din capul de erupţie. La intersecţia acestor curbe cu cea corespunzǎtoare
comportǎrii stratului, se stabilesc punctele de corelaţie de funcţionare strat-sondǎ pentru diferite
valori ale presiunii din capul de erupţie.
Atunci cand curgerea prin ţevile de extracţie este bifazicǎ, pentru determinarea curbelor de
comportare a echipametului se utilizeazǎ o metodǎ de determinare a gradientului de presiune.
In continuare procedeul de determinare a punctelor de corelaţie de funcţionare strat sondǎ
este același cu cel descris mai sus.
Curba de comportare a stratului se modifică odată cu:

 depletarea zăcămantului, prin modificarea presiunii de zăcămant;

 modificarea permeabilităţii din jurul găurii de sondă;
  factorul skin indus de completarea sondei in dreptul stratului productiv, de geometria
sondei.

Curbele de comportare ale echipamentului se modifică o dată cu:

 modificarea proprietăţilor fluidelor care curg prin ţevile de extracţie;

 creşterea procentului de impurităţi;
 modificarea tipurilor de curgere(monofazică, bifazică sau combinată)
 diametrul tubingului;
 diamterul conductei de amestec;
 presiunea la separator;
 presiunea in capul de erupţie, respectiv dimensiunea duzei din capul de erupţie

Analizand parametrii care conduc la modificarea celor două tipuri de curbe de comportare se
poate stabili dacă sonda poate funcţiona in erupţie naturală in anumite condiţii sau nu. De
asemenea se poate analiza performaţa fiecărui component din sistem, in vederea reglării
parametrilor acestuia care să asigure o funcţionare optimă a sistemului.
In cazul in care nodul se alege la media perforaturilor, se determină curba de comportare a
echipamentului pană la nod sau curba O.P.R.(Outflow Performance Relationships) şi curba
I.P.R. Din intersecţia celor două curbe reprezentate grafic pe aceiaşi diagramă, rezultă presiunea
şi debitul in nodul de analiză(in cazul prezentat la media perforaturilor).
Prin urmare, pot apare două situaţii:

 cele două curbe să nu se intersecteze, ceea ce inseamnǎ cǎ sistemul nu poate funcţiona in

condiţiile date (fig.3)
 cele două curbe se pot intersecta in cel puţin două puncte, acestea putand fi puncte de
funcţionare stabilă, respectiv puncte de funcţionare instabilă (fig.4) Așa cum se observǎ
din Fig. 4 reprezentarea grafică a funcţiei p=f(Q) - O.P.R. - este o curbă care se poate
intersecta in majoritatea cazurilor in două puncte, deoarece relaţia intre presiunea, p şi
debitul, Q nu este liniară pentru majoritatea componentelor sistemului de producţie.
 Fig.3 Analiza Nodală. Cazul în care sisteumul de producție nu funcționează în nodul analizat

Fig.4 Analiza nodală: Sistemul de producție funcționează în nodul analizat, însă prezintă
două puncte de intersecție
 Pentru determinarea performanţelor componentei echipamentului din sondǎ se ţine seama de
sistemul de extracţie instalat in gaura de sondǎ(erupţie naturalǎ sau alte sisteme de liftare
artificialǎ- așa cum s-a prezentat succint in primul capitol). Prin urmare, componenta
echipamentului din sondǎ poate fi reprezentatǎ de:
 garnitura de ţevi de extracţie formatǎ din ţevile de extracţie și diferite dispozitive pentru
controlul curgerii, pentru sondele in erupţie naturalǎ;
 garnitura de ţevi de extracţie formatǎ din ţevile de extracţie, diferite dispozitive pentru
controlul curgerii și supape de gazlift, pentru sondele in erupţie artificialǎ;
 garnitura de ţevi de extracţie, garnitura de prǎjini și pompa, pentru sondele in pompaj cu
prǎjini (pompaj clasic, pompaj elicoidal);
 garnitura de ţevi de extracţie și pompa, pentru sondele in pompaj fǎrǎ prǎjini(pompaj
centrifugal, pompaj hidraulic, pompaj cu jet).
In unele cazuri, cand se face o analizǎ mai extinsǎ a sistemului de producţie (care cuprinde
toate componentele ce fac legǎtura dintre zǎcǎmant și instalaţiile de separare), componenta
echipamentului cuprinde tat echipamentul din sondǎ cat și capul de erupţie și conducta de
amestec.
Determinarea curbelor de performanţǎ ale echipamentului presupune analizarea curgerii
fluidelor prin acesta in funcţie de sistemul de extracţie a fluidelor din sonde și determinarea
parametrilor acestei curgeri(presiune dinamicǎ și debitul de fluide extrase).
Curbele de performanţă ale echipamentului din gaura de sondǎ sunt intalnite in literatura de
specialitate sub numele de TPR(Tubing Performance Relationships) sau VLP(Vertical Lift
Performance). In sens larg aceste curbe mai sunt denumite OPR(Outflow Performance
Relationships). Curbele de performanţă ale echipamentului sunt descrise de funcţia:
presiunea dinamică de fund = f( debitul de lichid produs de sondă)
 4.2) Studiul influentei unor parametrii asupra analizei nodale

Sonda 1

La sonda 1 ce produce în erupție naturală se cunosc următoarele:

 Diametrul Interior, respectiv Diametrul Exterior al tubingului:

 di = 2 1/2 in = 63,5 mm;
 de = 2 7/8 in = 73 mm;
 Diametrul Interior, respectiv Diametrul Exterior al coloanei:
 Di = 5 in = 127 mm;
 De = 5 1/2 in = 139,7 mm;
 Temperatura Medie la Suprafață:
 ts = 15°C;
 Densitatea Țițeiului:
 ρt = 835 kg/m3;
 Densitatea Apei de Zăcământ:
 ρaz = 1050 kg/m3;
 Densitatea Relativă a Gazelor:
 ρrg = 0,65;
 Tensiunea Superficială a Țițeiului:
 σt = 30 * 10-3 N/m;
 Tensiunea Superficială a Apei:
 σa = 60 * 10-3 N/m;
 Vâscozitatea Țițeiului :
 µt = 2 * 10-3 Pa*s;
 Vâscozitatea Gazelor:
 µg = 0,02 * 10-3 Pa*s;
 Vâscozitatea Apei:
 µa = 1 * 10-3 Pa*s;
 Presiunea în Capul de Erupție:
 p2 = 41,3 bar;

De asemenea în urma etalonării sondei, au rezultat următoarele date:

 Presiunea Statică : pc = 180 bar;

 Presiuena Dinamică de Fund : pd = 150 bar;
  Debitul de Lichid : Ql = 80 m3/zi;
 Impuritățile : i = 23% = 0,23;
 Debitul de Gaze al Sondei : Qg = 10000 Sm3/zi;

Analiza nodală s-a făcut in condițiile urmatoarelor scenarii de lucru:

 Variația impurităților
o i = 23 %
o i = 35 %
o i = 45 %
o i = 55 %
 Variația diametrului interior
o di = 2 in
o di = 2.5 in
o di = 3.5 in
 Variația Rației Gaze – Lichid cu diametru interior
o di = 2 in (RGL = 250; 500; 1000; 1500; 2000 m3N/m3)
o di = 2.5 in (RGL = 250; 500; 1000; 1500; 2000 m3N/m3)
o di = 3.5 in (RGL = 250; 500; 1000; 1500; 2000 m3N/m3)
 Variația densității
o ρ = 835 kg/m3
o ρ = 850 kg/m3
o ρ = 910 kg/m3
 Variația vâscozității
o µ = 2 cP
o µ = 2,5 cP
o µ = 3,5 cP
 Variația presiunii din capul de erupție
o p2 = 30 bar
o p2 = 41.3 bar
o p2 = 45 bar
o etc, un alt scenariu a fost scaderea pres de zacamant

 ( valoriel imp), pentru trasare curbelor ipr s- a folosit wigins si s-a considerat ca presiuena de
zacamant scade de la 180 la 80 bar. Au fost calculate in cadrul cap.2
 Curbele OPR datele pentru acestea au fost prezentate in cap 3 in tabele comprimate. In fig de
mai jos se prez analiza nodala in cazul in care var imp si presiunea de zacamant

Iar in figule de mai jos ( ... ) s-a reprezentat analiza nodala etc
 200

180

160

140

120
Presiunea [bar]

100

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300

Debit [m3/zi]

IPP - Prezent IPR V1 - (Pc = 170 bar) IPR V2 - (Pc = 160 bar) IPR V3 - (Pc = 120 bar)
IPR V4 - (Pc = 80 bar) i = 23 % i = 35 % i = 45 %
i = 55 %

 Studiul Variația Impurităților ( valoriel imp), pentru trasare curbelor ipr s- a folosit wigins si s-
a considerat ca presiuena de zacamant scade de la 180 la 80 bar. Au fost calculate in cadrul
cap.2
 Curbele OPR datele pentru acestea au fost prezentate in cap 3 in tabele comprimate. In fig de
mai jos se prez analiza nodala in cazul in care var imp si presiunea de zacamant
Fig.5 Analzia nodala in conditiile var pres de zac si a imp
Din fig. 5 rezultă:
 Curbele de comportare ale echipamentului se deplaseaza către valori mai
mici ale debitului pentru scăderea presiunii dinamice și a valorii
impurităților.
 Pentru presiuni mai mici de 120 bar sonda nu mai funcționeaza deoarece
curbele de prevedere nu intersectează in niciun punct curbele de
comportare ale echipamentului.
 Variația Diametrului Interior
200

180

160

140

120
Presiunea [bar]

100

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300

Debit [m3/zi]

IPP - Prezent IPR V1 - (Pc = 170 bar) IPR V2 - (Pc = 160 bar) IPR V3 - (Pc = 120 bar)

IPR V4 - (Pc = 80 bar) di = 2 in di = 2.5 in di = 3.5 in

Fig.6 + Titlu
Din fig. 6 rezultă:
 Curbele de comportare ale echipamentului se deplaseaza către valori mai
mici ale debitului pentru scăderea presiunii dinamice și creșterea valorii
diametrului interior al țevilor de extracție.
 La intersecția curbei de prevedere corespunzătoare presiunii p c = 120 bar
cu curba de comportare a echipamentului pentru di = 2 in rezultă un debit
foarte scăzut, aproape de 0 ceea ce indică ineficiența sistemului în acest
punct. Același lucru este valabil și pentru intersecția curbei de prevedere
pentru pc = 80 bar și curba de comportare a echipamentrului pentru di =
3.5 in.
 Variația Densității

200

180

160

140

120
Presiunea [bar]

100

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300

Debit [m3/zi]
IPP - Prezent IPR V1 - (Pc = 170 bar) IPR V2 - (Pc = 160 bar) IPR V3 - (Pc = 120 bar)
IPR V4 - (Pc = 80 bar) ρ=835 kg|m3 ρ=850 kg|m3 ρ=910 kg|m3

Fig. 8

Din fig. 8 rezultă:

 Curbele de comportare ale echipamentului se deplaseaza către valori mai
mici ale debitului pentru scăderea presiunii dinamice și scăderea valorii
densității țițeiului.
 200

180

160

140

120
Presiunea [bar]

100

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300

Debit [m3/zi]

IPP - Prezent IPR V1 - (Pc = 170 bar) IPR V2 - (Pc = 160 bar) IPR V3 - (Pc = 120 bar)
IPR V4 - (Pc = 80 bar) μ = 2 cP μ = 2.5 cP μ = 3.5 cP

 Variația Vâscozității
Fig. 9

Din fig. 9 rezultă:

 Curbele de comportare ale echipamentului se deplaseaza către valori mai
mici ale debitului pentru scăderea presiunii dinamice și scăderea valorii
vâscozității țițeiului.
 Presiunea din Capul de Erupție

200

180

160

140

120
Presiunea [bar]

100

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300

Debit [m3/zi]
IPP - Prezent IPR V1 - (Pc = 170 bar) IPR V2 - (Pc = 160 bar) IPR V3 - (Pc = 120 bar)
IPR V4 - (Pc = 80 bar) p2 =30 bar p2 = 41.3 bar p2 = 45 bar

Fig. 10

Din fig. 10 rezultă:

 Curbele de comportare ale echipamentului se deplasează către valori mai
mici ale debitului pentru scăderea presiunii dinamice și scăderea valorii
vâscozității țițeiului.
 Sonda 2
La această sondă ce produce în erupție naturală se cunosc următoarele:

 Diametrul Interior, respectiv Diametrul Exterior al tubingului:

 di = 3 in = 76 mm;
 de = 3 1/2 in = 89 mm;
 Diametrul Interior, respectiv Diametrul Exterior al coloanei:
 Di = 7 in = 177 mm;
 De = 7 1/2 in = 190 mm;
 Temperatura Medie la Suprafață:
 ts = 15°C;
 Densitatea Țițeiului:
 ρt = 835 kg/m3;
 Densitatea Apei de Zăcământ:
 ρaz = 1050 kg/m3;
 Densitatea Relativă a Gazelor:
 ρrg = 0,65;
 Tensiunea Superficială a Țițeiului:
 σt = 30 * 10-3 N/m;
 Tensiunea Superficială a Apei:
 σa = 60 * 10-3 N/m;
 Vâscozitatea Țițeiului :
 µt = 2 * 10-3 Pa*s;
 Vâscozitatea Gazelor:
 µg = 0,02 * 10-3 Pa*s;
 Vâscozitatea Apei:
 µa = 1 * 10-3 Pa*s;
 Presiunea în Capul de Erupție:
 p2 = 20 bar;
De asemenea în urma etalonării sondei, au rezultat următoarele date:

 Presiunea Statică : pc = 160 bar;

 Presiuena Dinamică de Fund : pd = 140 bar;
 Debitul de Lichid : Ql = 70 m3/zi;
 Impuritățile : i = 23% = 0,23;
 Debitul de Gaze al Sondei : Qg = 10000 Sm3/zi;
 IPR
180

160

140

120
Presiunea [bar]

100

80

60

40

20

0
0 50 100 150 200 250 300

Debitul [m3/zi]

IPR - Prezent p2 = 30 bar p2 = 20 bar

Analiza nodală pentru sonda 2 este similară cu cea de la sonda 1, dar pentru
aceasta s-a urmărit felul în care creșterea respectiv scăderea presiunea din capul de
erupție influențează debitul.
Fig.11

Din fig. 11 rezultă creșterea debitului de lichid in cond scaderii presiunii din capul
de erupție.