Unitatea de învǎţare 5

2 ore

Modulul I. Erupţia artificială continuă

I.5 Analiza nodalǎ
I.5.1 Principii generale
I.5.2 Analiza nodalǎ –metoda graficǎ

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
ce reprezintǎ analiza nodalǎ;
cum se definește sistemul de producţie;
cum se alege nodul de analizǎ în sistem.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

determini coordonatele punctului de funcţionare al sondei;
știi cum se realizeazǎ analiza nodalǎ pe cale graficǎ;
știi cum se determinǎ curbele de comportare ale echipamentului în
cazul erupţiei artificiale continue.
știi care sunt parametrii care influenţeazǎ coordonatele punctului
de funcţionare.
.

I.5.1 Principii generale

Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare strat-sondă presupune
împărţirea sistemului de producţie în două componente şi analiza
performanţelor fiecărei componente separat, urmând ca apoi să se găsească
un punct unic de funcţionare a sistemului care să satisfacă ecuaţiile
curbelor de comportare ale celor două componente ale sistemului[1][2][3].

55
 Practic analiza nodală se poate realiza atât pe cale grafică cât şi pe
cale analitică.
Împărţirea sistemului de producţie în cele două componente se poate
realiza la nivelul perforaturilor, la nivelul capului de erupţie, etc. în funcţie
de complexitatea acestuia.
Componenţa cea mai simplă a unui sistem de producţie în cazul unei
sonde exploatate prin gaz-lift continuu cuprinde: stratul productiv,
perforaturile, ţevile de extracţie şi capul de erupţie. În acest caz nodul sau
punctul de divizare a sistemului de producţie se alege la media
perforaturilor. Prin urmare, în amonte de nod se află stratul productiv, iar în
aval de nod se află ţevile de extracţie şi capul de erupţie.

Test de autoevaluare 5.1

Ce presupune analiza nodalǎ?

I.5.2 Analiza nodalǎ- metoda graficǎ

Realizarea pe cale grafică a corelaţiei de funcţionare strat-sondă sau
analizei nodale în cazul unei sonde în erupţie artificială continuă presupune
determinarea curbei de comportare a stratului şi curbei de comportare a
echipamentului, precum şi stabilirea coordonatelor punctului de corelaţie
de funcţionare strat-sondă, aflat la intersecţia dintre cele două curbe.
Curba de comportare a echipamentului se determină ţinând seama de
debitul de gaze injectate, precum şi de presiunea de injecţie a gazelor.
Pentru determinarea acestei curbe se consideră mai multe debite de injecţie
în funcţie de capacitatea sursei de gaze şi minim trei debite de lichid, ,
, .
Pentru fiecare debit de injecţie şi cele trei debite de lichid considerate
se determină raţiile gaze-lichid de injecţie şi totale, după care se trasează
trei curbe gradient de deasupra punctelor de injecţie, utilizând una din
teoriile de ascensiune.
În continuare se trasează dreapta de variaţie a presiunii gazelor în
spaţiul inelar şi se determină trei puncte de injecţie acolo unde presiunea în
ţevi este mai mică decât presiunea în spaţiul inelar cu trei bari.

56
 Din punctele de injecţie se trasează trei curbe gradient de sub
punctele de injecţie corespunzătoare celor trei debite de lichid considerate
şi raţiei gaze-lichid proprii a sondei.
Prin urmare, va rezulta diagrama din figura 1 valabilă pentru unul
din debitele de injecţie considerate.
Din această figură rezultă perechile de valori: , , ,
, , valabile pentru o valoare a debitului de injecţie .
Pentru fiecare valoare a debitului de injecţie considerată se va realiza o
diagramă în genul celei din figura 1 şi se vor determina perechile de valori
(presiune dinamică de fund, debit de lichid) corespunzătoare.

pCE

Fig.1. Diagrama curbelor gradient corespunzătoare unei valori a debitului de injecţie.

Perechile de valori ale debitului de lichid şi debitului de injecţie

obţinute din diagrama prezentată în figura 1, precum şi din celelalte
diagrame similare corespunzătoare celorlalte valori ale debitului de injecţie,
se vor reprezenta grafic pe aceiaşi diagramă presiune= f(debit) pe care s-a
reprezentat şi curba de comportare a stratului(fig.2).
În figura 2 s-a ilustrat modul de realizare pe cale grafică a analizei
nodale sau corelaţiei de funcţionare strat-sondă.

57
 Din această figură rezultă coordonatele punctelor de corelaţie de
funcţionare strat-sondă
sondă ( ) pentru fiecare
iecare valoare a debitului de injecţie
considerată, , la intersecţiile dintre curbele de comportare ale
echipamentului şi curba de comportare a stratului.

Fig.2 Analiza nodală.

Test de autoevaluare 5.2

Cum se realizeazǎ
realizeaz analiza nodalǎ pe cale graficǎ?

Exerciţiul 5.1
În condiţiile în care sistemul de producţie are urmǎtoarele
urmǎtoarele componente:
zǎcǎmântul,
ǎcǎmântul, perforaturile, coloana de exploatare, ţevile de extracţie,packer, supape
de gaz-lift,
lift, capul de erupţie, conducta de amestec
a și separator, se cere:
• sǎǎ se realizeze schema sistemului de producţie;
produc
• sǎ se precizeze zonele în care se poate amplasa nodul și parametrii care pot
fi analizaţi în cazurile respective.

58
 EXEMPLUL 5.1 Analiza nodalǎ.

La o sondă în gaz-lift continuu se cunosc următoarele date: adâncimea

sondei, H=2000 m; diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm;diametrul
interior al coloanei, Di=127mm; temperatura medie la suprafaţă, ts=15 0C;
densitatea ţiţeiuluiρt= 860 kg/m3; densitatea apei de zăcământ, ρa= 1050 kg/m3;
densitatea relativă a gazelor ρrg= 0,65; tensiunea superficial a ţiţeiului, σt=30 ⋅ 10-
3
N/m; tensiunea superficială apei, σa=60 ⋅ 10-3 N/m; viscozitatea dinamicǎ a
ţiţeiului, µt=1,75 ⋅ 10-3 Pa ⋅ s; viscozitatea dinamicǎ apei, µa=1 ⋅ 10-3 Pa ⋅ s;
viscozitatea dinamicǎ a gazelor, µg=0,02 ⋅ 10-3 Pa ⋅ s; presiunea în capul de
erupţie, pCE=5 bar; impurităţile, i=10%; presiunea dinamică de fund, pd=40 bar;
presiunea statică, pc=65 bar; presiunea de saturaţie, psat = 87,6 bar; presiunea la
suprafaţǎ a gazelorpsg =25 bar,debitul de lichid, Ql=50 m3/zi; debitul de gaze al
sondei, Qg=2100 m3N/zi; debitul de injecţie: =35000 m3N/zi.
Sǎ se determine:
1. tipul curgerii prin zǎcǎmânt și curba IPR;
2. diagrama curbelor gradient pentru următoarele valori ale debitului de
lichid: 40 m3/zi; 50 m3/zi şi 60 m3/zi.
3. coordonatele punctului de funcţionare strat-sondǎ

Soluţie
1. Se determină tipul curgerii prin zăcământ
Presiunea de saturaţie calculată cu relaţia lui Standing este: psat= 100 bara = 99
bar. Prin urmare, curgerea fluidelor prin strat este eterogenă.
Se trasează curba de comportarea a stratului folosind relaţia lui Vogel, deoarece
procentul de impurităţi este mic, iar curgerea este eterogenă.

Fig.3 Curba IPR.

2. Pe baza celor trei debite de lichid Ql1= 40 m3/zi ; Ql2= 50 m3/zi; Ql3= 60 m3/zi,
debitului de injecţie Qinj= 35000 m3N/zi, debitului de gaze proprii ale sondei
Qg= 2100 m3N/zi şi presiunii gazelor la suprafaţă se construieşte diagrama
curbelor gradient(fig.4).

59
 Continuarea exemplului 5.1
În acest scop se trasează:
dreapta de variaţie a gazelor în spaţiul inelar şi paralela la
aceasta spre stânga la trei bari;
curbele gradient de deasupra punctului de injecţie;
curbele gradient de sub punctul de injecţie. Pentru trasarea curbelor
gradient se foloseşte metoda Hagedorn- Brown.

Fig.4 Diagrama curbelor gradient.

După finalizarea diagramei curbelor gradient se citesc presiunile
dinamice de fund corespunzătoare celor trei debite de lichid alese la
început.
Debite lichid,m3/zi 40 50 60
Presiuni dinamice de fund, bar 33.9 40,3 44.9
3. Perechile de valori (presiuni dinamice de fund, debite de lichid) se
reprezintă grafic pe diagrama pe care s-a reprezentat curba de comportare
a stratului. La intersecţia celor două curbe se citesc coordonatele punctului
de corelaţie de funcţionare strat-sondă corespunzător debitului de injecţie
de 35000 m3N/zi şi anume: Pd=40 bar şi Q=49,9 m3/zi.

Fig.5 Analiza nodalǎ.

60
 Lucrarea de verificare

1. Care sunt componentele sistemului de producţie în cazul unei sonde în

erupţie artificialǎ?
2. Unde se alege nodul de analizǎ în sistem?
3. Ce presupune analiza nodalǎ?
4. Cum se determinǎ curbele de comportare ale echipamentului în cazul unei
sonde în erupţie artificialǎ continuǎ?
5. Cum se determinǎ punctul de funcţionare strat – sondǎ?

Răspunsurile la testele de autoevaluare

5.1 Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare strat-sondă presupune împărţirea
sistemului de producţie în două componente şi analiza performanţelor fiecărei
componente separat, urmând ca apoi să se găsească un punct unic de
funcţionare a sistemului care să satisfacă ecuaţiile curbelor de comportare ale
celor două componente ale sistemului.
5.2 Realizarea pe cale grafică a corelaţiei de funcţionare strat-sondă sau analizei
nodale în cazul unei sonde în erupţie artificială continuă presupune
determinarea curbei de comportare a stratului şi curbei de comportare a
echipamentului, precum şi stabilirea coordonatelor punctului de corelaţie de
funcţionare strat-sondă, aflat la intersecţia dintre cele două curbe.

Rezumat
Analiza nodală sau corelaţia de funcţionare strat-sondă presupune
împărţirea sistemului de producţie în două componente şi analiza performanţelor
fiecărei componente separat, urmând ca apoi să se găsească un punct unic de
funcţionare a sistemului care să satisfacă ecuaţiile curbelor de comportare ale celor
două componente ale sistemului. Practic analiza nodală se poate realiza atât pe cale
grafică cât şi pe cale analitică.Împărţirea sistemului de producţie în cele două
componente se poate realiza la nivelul perforaturilor, la nivelul capului de erupţie,
etc. în funcţie de complexitatea acestuia.
Componenţa cea mai simplă a unui sistem de producţie în cazul unei sonde
exploatate prin gaz-lift continuu cuprinde: stratul productiv, perforaturile, ţevile de
extracţie şi capul de erupţie. În acest caz nodul sau punctul de divizare a sistemului
de producţie se alege la media perforaturilor. Prin urmare, în amonte de nod se află
stratul productiv, iar în aval de nod se află ţevile de extracţie şi capul de erupţie.
Realizarea pe cale grafică a corelaţiei de funcţionare strat-sondă sau analizei
nodale în cazul unei sonde în erupţie artificială continuă presupune determinarea
curbei de comportare a stratului şi curbei de comportare a echipamentului, precum
şi stabilirea coordonatelor punctului de corelaţie de funcţionare strat-sondă, aflat la
intersecţia dintre cele două curbe.

61
 Bibliografie

1. Brown, K., E., Lea, J. F.: Nodal System Analysis of Oil and Gas Wells, J.P.T. p.1751-
1763, October 1985.
2. Brill, J.P., Mukherjee, H.: Multiphase Flow in Wells, AIME-SPE, Texas 1999.
3. Economides, M.J., Hill, D.A., Ehlig-Economides, C.: Petroleum Production Systems.
Prentice Hall PTR, New Jersey, 1994.
4. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.
5. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Aplicaţii numerice în erupţia naturalǎ și erupţia
artificialǎ, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2005.
6. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
7. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate, vol.1, Editura
Tehnicǎ, București, 1993.

62