See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/261708984

Cercetări privind Influenţa Ejectorului de Gaze asupra Parametrilor Balistici la

Tragerile cu Tunul de pe Tanc

Conference Paper · September 2013

CITATIONS READS

0 301

3 authors:

Somoiag Pamfil Moldoveanu Cristian-Emil

Technical Military Academy of Bucharest Technical Military Academy of Bucharest
59 PUBLICATIONS   20 CITATIONS    77 PUBLICATIONS   32 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Alin Sava
Technical Military Academy of Bucharest
9 PUBLICATIONS   4 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Aircraft tip vortices View project

Aerodynamics and Ballistics of Missiles and Projectiles View project

All content following this page was uploaded by Moldoveanu Cristian-Emil on 19 April 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA EJECTORULUI DE GAZE
ASUPRA PARAMETRILOR BALISTICI LA TRAGERILE
CU TUNUL DE PE TANC

PAMFIL ŞOMOIAG1
CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU1
ALIN-CONSTANTIN SAVA1

Abstract: Tragerile efectuate cu armamentul de calibru mare sunt

semnificativ influenţate de prezenţa dispozitivelor gazodinamice de la
gura ţevii (ejector de gaze, frâna de gură). Lucrarea prezintă un studiu
numeric şi experimental asupra influenţei ejectorului de gaze din
compunerea tunului de pe tanc asupra parametrilor balistici (presiune,
viteză). Cunoaşterea cu o mai mare acurateţe a valorilor parametrilor
balistici la gura ţevii permite studiul comportamentului proiectilului la
ieşirea din ţeavă, precum şi o evaluare corectă a preciziei tragerii.

Keywords: parametrii balistici, ejector de gaze, tun, tanc

1. Introducere
Cercetările au fost efectuate utilizând un tun de pe tanc (figura 1) compus
din ansamblul ţeavă, culată şi închizător, ejector, legătura elastică, mecanism de
ochire în înălţime, mecanism de compensare etc. Ejectorul de gaze (figura 2) din
compunerea tunului de pe tanc are rolul de a reduce cantitatea de gaze din
camera de luptă a tancului pe timpul tragerii. Acesta constă dintr-un rezervor
fixat pe ţeavă care comunică cu interiorul ţevii prin unul sau două orificii cu
supapă şi câteva ajutaje. În ceea ce priveşte funcţionarea ejectorului, după ce
partea posterioară a proiectilului depăşeşte orificiul cilindric practicat în peretele
ţevii, o parte din gaze intră prin acest orificiu în spaţiul dintre rezervorul
ejectorului şi ţeavă. Gazele din interiorul ejectorului ating o presiune mai
ridicată decât presiunea gazelor din spatele proiectilului. În momentul în care
proiectilul depăşeşte ajutajele, gazele existente la presiune mare se vor scurge
prin ajutaje spre gura ţevii antrenând şi gazele din ţeavă.
1
Military Technical Academy, 39-49 George Coș buc Ave., Sector 5, 050141, Bucharest,
Romania, e-mails: pamvas@mta.ro, mcristi@mta.ro, asava@mta.ro
1
2 PAMFIL ŞOMOIAG, CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, ALIN-CONSTANTIN SAVA

Figura 1 Organizarea de principiu a tunului de pe tanc

Figura 2 Organizarea de principiu a ejectorului

Variaţia presiunii gazelor în ţeavă datorită prezenţei ejectorului poate
influenţa comportamentul proiectilului la ieşirea din ţeava gurii de foc, şi
implicit mişcarea proiectilului pe traiectorie.

2. Modele matematice de calcul al gradientului de

presiune în ţeava gurii de foc
Pe timpul deplasării proiectilului în interiorul ţevii unei guri de foc, în
spatele acestuia, este creat un gradient de presiune, între presiunea pe culată şi
presiunea pe fundul proiectilului. Acest lucru se datorează diferenţei dintre
viteza gazelor de propulsie de la culată spre gura ţevii. Această variaţie de
presiune poate influenţa calculele de balistică interioară, dar de asemenea poate
afecta şi design-ul proiectilelor. Gradientul de presiune se caracterizează prin
raportul dintre presiunea pe culată şi presiunea pe fundul proiectilului,
(figura 3). Pentru determinarea acestui gradient există mai multe modele
matematice în literatura de specialitate.
Un prim model [3] este reprezentativ pentru sistemele balistice care au
camera de încărcare cilindrică şi secţiunea transversală a acesteia este egală cu
secţiunea transversală a ţevii (figura 4).
 Cercetări privind influenț a ejectorului de gaze asupra parametrilor balistici 3

Figura 3. Gradientul presiunii în spatele proiectilului

Figura 4. Camera de încărcare

În cadrul acestui model raportul dintre presiunea pe culată şi presiunea pe

fundul proiectilului este exprimat astfel:

pC 
 1 (1)
p 2 q
unde: pC – presiunea pe culată, p – presiunea pe fundul proiectilului, ω - masa
încărcăturii de azvârlire, q – masa proiectilului, φ – coeficientul de masă
pC
fictivă. Din ecuaţia de mai sus rezultă că raportul este direct proporţional
p

cu , rămânând constant pe timpul deplasării proiectilului în ţeavă.
q
Având în vedere că în realitate, camera de încărcare are o secţiune
variabilă, modelul prezentat anterior se modifică pentru a ţine cont de această
particularitate [3]. Efectul produs de această modificare este descris de
coeficientul camerei de încărcare: χ = l0 / lcî (figura 5).
4 PAMFIL ŞOMOIAG, CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, ALIN-CONSTANTIN SAVA

Figura 5. Schema unei camere reale de încărcare

În cadrul acestui model raportul dintre presiunea pe culată şi presiunea pe

fundul cartuşului este exprimat astfel:

k
pC    1
 1    (2)
p  2 q    

unde χ – coeficientul camerei de încărcare, iar k – coeficient adiabatic.

Figura 6. Dependenţa pC/p de coeficientul camerei de încărcare , pentru

=1,1, k = 0,3
Se observă că raportul pC/p este independent de mişcarea proiectilului şi
rămâne constant pe perioada deplasării acestuia în ţeava gurii de foc. Raportul
pC/p scade cu mărirea coeficientului camerei de încărcare, χ, şi cu descreşterea
mărimii /q.
 Cercetări privind influenț a ejectorului de gaze asupra parametrilor balistici 5

3. Efectul prezenţei ejectorului asupra gazodinamicii

din interiorul ţevii
Un studiu experimental efectuat de D. Carlucci, J. Vega şi J. Cordes, [1],
a demonstrat că prezenţa ejectorului în compunerea unui sistem de armament de
calibrul mare afectează mişcarea proiectilului în ţeavă. Măsurătorile au
demonstrat că valoarea presiunii pe fundul proiectilului a fost afectată la trecerea
prin dreptul ejectorului de gaze. Testele au fost efectuate cu un tun de calibru
mare, fiind trase un număr de cinci proiectile ce aveau montate traductoare de
presiune pe fundul acestora şi de asemenea trei accelerometre montate axial.
Rezultatele obţinute sunt prezentate în figurile 7-9 [1].

Figura 7. Acceleraţia axială

Figura 8. Acceleraţia, viteza, spaţiul parcurs de proiectil

6 PAMFIL ŞOMOIAG, CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, ALIN-CONSTANTIN SAVA

Figura 9. Graficul presiunii şi al acceleraţiei proiectilului în ţeavă

Din analiza rezultatelor prezentate se observă existenţa unor fluctuaţii de

presiune în dreptul ejectorului de gaze, ce pot constitui surse ale unui
comportament anormal al proiectilului la ieşirea din ţeavă.
220

200

180

160

140
p[MPa]

120

100

fara ejector
80

60

40 cu ejector

20
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10 10.5 11 11.5 12
t[ms]

Figura 10. Graficul presiunii determinate prin calcul

Pe baza modelelor matematice prezentate în paragraful 2, precum şi pe

baza modelelor de balistică interioară [2], [4] a fost determinată variaţia
presiunii gazelor în ţeavă în prezenţa ejectorului. Se observă că rezultatele
obţinute numeric sunt comparabile cu cele experimentale [1], ceea ce dovedeşte
că modelele matematice utilizate sunt în concordanţă cu modelul fizic.
 Cercetări privind influenț a ejectorului de gaze asupra parametrilor balistici 7

4. Rezultate experimentale
Pentru determinările experimentale s-au efectuat teste în poligon prin
tragerea unei serii de 5 lovituri. Parametrii balistici au fost determinaţi astfel:
presiunea maximă cu un aparat cruşer (figura 11), variaţia presiunii în funcţie de
timp, cu un aparat piezo (figura 12), iar viteza proiectilului a fost măsurată cu
linia de viteze cu două perechi de senzori optici (figura 13) dispuşi simetric, la
distanţa de 1 m unul de altul şi la 1 m faţă de panourile de carton plasate la 16 m
şi respectiv 18 m de gura ţevii. Mişcarea proiectilului pe prima porţiune a
traiectoriei a fost filmată cu o cameră cu filmare ultrarapidă.

Figura 11. Aparatul cruşer

Figura 12 Măsurarea variaţiei presiunii în timp cu un aparat piezo

2m
1m
1m

Figura 13 Senzorii optici ai liniei de viteze

8 PAMFIL ŞOMOIAG, CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, ALIN-CONSTANTIN SAVA

Figura 14 Secvenţe ale deplasării proiectilului pe prima porţiune a traiectoriei

Cercetări privind influenț a ejectorului de gaze asupra parametrilor balistici 9
10 PAMFIL ŞOMOIAG, CRISTIAN-EMIL MOLDOVEANU, ALIN-CONSTANTIN SAVA

Figura 15 Secvenţe ale deplasării proiectilului pe prima porţiune a traiectoriei

În figurile 14-15 sunt prezentate secvenţe ale deplasării proiectilelor pe

prima porţiune a traiectoriei, filmate cu o cameră video cu filmare ultrarapidă.
Timpul t*=0 ms, este un timp de referinţă, faţă de care se prezintă secvenţele
filmării, şi corespunde cu aproximaţie momentului în care proiectilul părăseşte
gura de foc.
S-a constatat că momentul impactului dintre proiectile şi primul panou de
carton este în intervalul 17,05 ms -18,19 ms, micile variaţii datorându-se şi
alegerii timpului de referinţă t*=0 ms. De asemenea, timpul parcurs de proiectil
între cele două panouri de carton este de 2,11 ms - 2,14 ms.
Din imaginile prezentate se observă că imediat după perforarea panoului
de carton apare o flacără timp de 2 - 3 ms, ceea ce reprezintă combustia
fragmentelor de carton desprinse din panou la trecerea proiectilului. Cel mai
probabil că iniţierea flăcării se datorează frecării dintre corpul proiectilului şi
panoul de carton la o viteză supersonică de peste 900 m/s. Această flacără nu
este periculoasă pentru siguranţa proiectilului, deoarece fenomenul se desfăşoară
foarte rapid, cantitatea de căldură este redusă, iar elementele pirotehnice din
focos nu au timp să atingă temperatura de autoaprindere.
 Cercetări privind influenț a ejectorului de gaze asupra parametrilor balistici 11

Tabelul 1 Parametri balistici determinaţi experimental

Nr. q V Pmax
lov. [kg] [m/s] [kgf/cm2]
1 10,532 eroare 2250
2 10,523 947,19 2227
3 10,542 933,53 2281
4 10,562 938,06 2254
5 10,541 944,11 2225

În tabelul 1 sunt prezentate valorile vitezei şi presiunii determinate

experimental la tragerea unei serii de 5 proiectile. Rezultatele sunt comparabile
cu cele numerice.

5. Concluzii
Lucrarea scoate în evidenţă importanţa studierii influenţei ejectorului de
gaze asupra parametrilor balistici în interiorul ţevii şi implicit asupra mişcării
proiectilului pe traiectorie. Au fost prezentate o serie de modele matematice care
vin în completarea ecuaţiilor standard de balistică interioară pentru a evidenţia
gradientul presiunii în ţeavă în spatele proiectilului. Pe baza acestor modele s-a
calculat evoluţia presiunii în ţeavă în prezenţa ejectorului de gaze, iar rezultatele
au fost comparate cu datele experimentale din literatura de specialitate, precum
şi cu rezultatele experimentale obţinute în poligon.
Studiul efectuat prezintă o importanţă deosebită în ceea ce priveşte analiza
comportamentului proiectilului la ieşirea din ţeavă, sub influenţa fluctuaţiilor de
presiune generate de prezenţa ejectorului, precum şi pe traiectorie, până la ţintă.

Bibliografie
[1] CARLUCCI, D., VEGA, J., CORDES, J., Technical Report – Efect of a
Bore Evacuator on Projectile in Bore Dynamics, Armaments Engineering
and Technology Center, 2004;
[2] CARLUCCI, DONALD E., JACOBSON, SIDNEY S., Ballistics Theory
Design of Guns and Ammunition, Taylor, 2007;
[3] JEDLIČKA, L., BEER, S., VÍDEŇKA, M., Modelling of pressure gradient
in the space behind the projectile, Department of weapons and ammunition
- University of Defence , Czech Republic, 2008;
[4] VASILE, T., Balistica interioară a gurilor de foc, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureşti, 1993.

View publication stats