Romania Eroica 50 1 2015 1

Revistă editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”
* Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ *

Nr. 1 (50)
Anul XVIII - 2015
Serie nouă
95 de ani de la înfiinţarea Societăţii

p.48
“Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”p. 15
Din
De ce a fost S.O.S.
sumarul Un premiu în Monumentul În căutarea
executat celor dispăruţi
acestui memoria prizonierilor căpitanul Ilie de la
număr: de război români Turtucaia în războaie
p. 7
Tudor? p. 37 p. 44 p. 63
Susținătorii revistei România Eroică
Susţinătorii revistei România eroică, 2015
Apelăm şi în acest an la sprijinul financiar al cititorilor pentru a putea edita şi tipări revista.
În 2013, redacţia s-a bucurat de bunăvoinţa şi generozitatea a 95 de persoane, asociaţii şi fundaţii
- din ţară şi din străinătate; în 2014, numărul susţinătorilor a fost de doar 58. Anul acesta, până la
momentul trimiterii revistei la tipar, numărul susţinătorilor este descurajant de mic. Să sperăm că
până la sfârşitul anului se vor alătura şi alţi români în efortul nostru de a duce mai departe tradiţia
de aproape un secol a cultului eroilor.
Susţinerea revistei constă în depunerea a cel puţin 100 de lei (Ron) la sediul asociaţiei noastre
(pe bază de chitanţier sau mandat poştal) sau în Contul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor «Regina
Maria»:
RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti
Toţi susţinătorii vor primi câte un exemplar din fiecare număr apărut în 2015, iar la sfârşitul
anului, conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” va acorda fiecărui susţinător
o Diplomă de Excelenţă.
Până la 21 aprilie 2015, au răspuns acţiunii noastre:
1. Fundaţia „Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă” = 1500 lei
2. Dr. Cornel şi Nina Dumitriu, SUA = 250 lei
3. Gl. mr. (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Bucureşti = 200 lei
4. Acad. prof. Nichita Adăniloaiei, Bucureşti = 300 lei
5. Colonel (r) Dumitru Roman, Bucureşti = 500 lei
6. Col. (r) Vasile S. Popa, Bucureşti = 200 lei
7. Nicu Iorga, Bucureşti = 200 lei
8. Col. (r) Gheorghe Mateescu, Bucureşti = 200 lei
9. Nicolae Sanda, Bucureşti = 600 lei
10. Gl. bg. (r) Petre Stoica, Bucureşti = 200 lei
11. Col. (r) ing. Marin Alniţei, Bucureşti = 100 lei
12. Col. (r) Nicolae Dragu,Călăraşi = 200 lei
13. Gl. bg. (r) Mihai Radu, Bucureşti = 150 lei
14. Arhitect Eugenia Greceanu, Bucureşti = 200 lei
15. Georgeta Bălan, Brăila = 100 lei
16. Şerban Alexandrescu, Piteşti = 200 lei
17. Floarea Dimian, Buzău = 100 lei
18. Col. (r) Constantin Chiper, Ploieşti = 100 lei
19. Col. (r) Gică Valerian Constantin, Islaz = 300 lei
20. Col. (r) Alexandru Popovici, Turnu Măgurele = 100 lei
21. Comandor (r) dr. Aurel Pentelescu, Bucureşti = 200 lei
22. Gabriela Muşat, SUA = 1100 lei
23. Col. (r) Costică Balint, Galaţi = 100 lei
24. Col. Ioan Galdea, Alba Iulia = 100 lei
25. Col. (r) Ion Gociu, Tg. Jiu = 200 lei.
23 PERISCOP
Mormântul lui Constantin Bâzu
Cantacuzino
de col. (r)
Paul Valerian Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria
Timofte și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea.
Serie nouă. Anul XVIII. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica.
EDITORIAL
29 FILIALELE CULTUL EROILOR 70 de ani de la încheierea ultimului război mondial!
de general maior (rez) prof. univ. dr. Visarion Neagoe..........................3
Eroii
Regimentului EVENIMENT
34 Infanterie Premiile Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”
“Constanţa” pe anul 2015......................................................................................5
comemoraţi la Premiul “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2014...........6
Siriu Un premiu în memoria prizonierilor de război români
de col. (r)
Remus Macovei de Dumitru Roman.............................................................................7
PERISCOP
35 REMEMORĂRI Punctul de vedere. Războiul de 70 de ani
Prahovenii în luptele de la de gl. bg. (r) Grigore Buciu..................................................................12
Mărăşeşti de col. (r) Constantin Chiper 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii
“Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”................................................15
Discursul preşedintelui ANCERM........................................................16
Concurs pentru realizarea Monumentul Unităţii Naţionale
de col. (r) Ioan Todericiu......................................................................20
Pomenirea lui Mihai Viteazul de Nuşa Cantemir..................................20
Protocoale de colaborare...................................................................22
FILIALELE CULTUL EROILOR
Coperta 1. Poză de grup realizată la finalul Vâlcea. Cinstim eroii de Mihai Sporiş.................................................24
adunării festive dedicate împlinirii a
Te Deum la Cimitirul eroilor de la Cetăţuia de Eugen Petrescu.............26
“Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” Sibiu. Veteranii de război merită respectul nostru
Coperta 2. Susţinătorii revistei - 2015 de col. (r) Constantin Borcan...............................................................27
Coperta 3. Proiecte de cruci monumentale din Iaşi. Recunoştinţă eroilor de col. (r) ing. Ioan Timofte.........................28
perioada interbelică aflate în arhiva Constanţa. Sărbătorirea Armistiţiului de la 11 noiembrie 1918
Aşezământului Naţional “Regina Maria” de col. (r) Remus Macovei....................................................................30
pentru Cultul Eroilor. Prahova. Manifestare comemorativă la Cimitirul Eroilor
Coperta 4. Monumente care au fost din Sinaia de col. Constantin Chiper....................................................31
Redacţia România eroică roagă pe toţi cei care au fotografii Petroşani. Alpinişti italieni au participat la sărbătorirea
ale celor căzuţi pe front sau în prizonierat, în cele două
războaie mondiale, să se adreseze redacţiei! Zilei Armatei Române de col. (r) Adrian Ronai....................................34
România Eroică nr. 2 (44) - Serie nouă 2012 1

MEMENTO
România “România Eroică” 2015...............................................................................32
REMEMORARI
Eroicã De ce a fost executat căpitanul Ilie Tudor? de lt. col. (r) Victor Epure.............37
Ecaterina Teodoriu printre eroinele Primului Război Mondial
de Valeria Bălescu........................................................................................39
Director: General maior (r)
prof. univ. dr. Visarion Neagoe
Eroul de cdor. (r) dr. Ştefan Popa..................................................................41
Consiliul ştiinţific RESTITUIRI
acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Nichita
Adăniloaiei, colonel (rtg.) Petre Otu, prof. „Mort pour la France!” de M. Negru.............................................................42
univ. dr. Alin Ciupală, comandor dr. Marian
Moşneagu, general de brigadă (rtg.) Grigore S.O.S.
Buciu, colonel dr. Mircea Tănase. Monumentul de la Turtucaia de col. (r) Dumitru Roman..............................44
Redacţia
Redactor şef: col. (rtg.) Dumitru Roman;
IN MEMORIAM......................................................................................................46
Redactor şef-adjunct: col. (rtg.) Constantin FIŞE DE DICŢIONAR
Chiper;
Redactori colaboratori: cdor (rtg.) Marius Obeliscul eroilor români de Mircea Alexa.....................................................48
Popescu-Călăraşi, prof. Cornel Rigler, Carla
Duţă, Teodora Manole.
MERIDIANE
Art director: S. Angheloiu Franţa. Cimitirul militar german din La Cambe...........................................49
Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian
Robu, Cătălin Ovreiu, Petrică Mihalache,
STROFE
Eugen Mihai Alexei Mateevici. Limba noastră.................................................................50
Adresa redacţiei: Bulevardul Ion Mihalache
nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: VITRINA CU CĂRŢI de Grigore Buciu.......................................................................52
70764, Tel: 021.2242651-3, interior 0158, 0159;
Fax: 021.2242647
CARUSELUL PRESEI de Dumitru Roman.................................................................58
MAGAZIN...............................................................................................................61
E-mail: romaniaeroica@gmail.com
În căutarea celor dispăruţi în războaie............................................................63
Site: www.ancerm.ro
Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001
BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti
Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor
Tipar: CICERO GRUP. Editură şi tipografie România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete,
note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii
Răspunderea pentru conţinutul articolelor
aparţine în exclusivitate autorului, conform inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic
art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG,
I.S.S.N 1453-9659 cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte
dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de
Copyright: este autorizată orice
reproducere fără a se percepe taxe numele autorului lor (acolo unde este cazul).
suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în
Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României
căror provenienţă este specificată expres.
Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are
Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut.
exemplare.
Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de
Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica
şi din străinătate pot trimite pe adresa
revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate
redacţiei texte şi fotografii care se încadrează
în tematica revistei. Manuscrisele nu se pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma
înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n
2 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

EDITORIAL
70 de ani de la
încheierea ultimului
război mondial
General maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE
Cunoscută ca „un lac latin într-o mare slavă” şi aflată la mare depărtare de aliaţii ei
occidentali tradiţionali – Franţa şi Anglia –, România începutului celui de-Al Doilea Război
Mondial se afla (pentru a câta oară în istoria sa?) izolată şi singură la răscruce de vânturi.
Mai mult, vremurile o surprindeau, din nou, cu o armată insuficient pregătită şi, mai ales,
cu o înzestrare precară. Râvnită pentru resursele ei materiale şi umane, poziţia geopolitică
o făcea de neocolit în orice scenariu strategic al operaţiilor militare ce se preconizau.
Rapturile teritoriale asupra teritoriului naţional produse prin Pactul Ribbentrop-
Molotov din 23 august 1939, prin Dictatul de la Viena din 30 septembrie 1940, precum şi
prin tratatul de la Craiova din 07 octombrie 1940 (cedarea Cadrilaterului în faţa Bulgariei)
au adâncit criza politică de la Bucureşti şi au limitat şi mai mult opţiunile politico-militare
prin care trebuiau apărate interesele naţionale.
Ele au avantajat, în primul rând, Germania, care şi-a atras în acest mod trei aliaţi -
Ungaria, Bulgaria şi, indirect, România.
Ceea ce a urmat se ştie, chiar dacă nici acum, după 70 de ani de la intrarea României
în război alături de ţările Axei Berlin-Roma-Tokio, istoria nu s-a pronunţat în legătură cu
opţiunea de atunci a conducerii politico-militare conduse de mareşalul Ion Antonescu.
Personal, nu numai din cărţile româneşti de istorie studiate, ci şi din cele străine ori prin
viu grai de la profesori de istorie eminenţi care au şi trăit vremurile de atunci, am reţinut
că Mareşalul nu a avut alte opţiuni de ales. Tot aşa cum, actul istoric de la 23 august 1944
a fost unul necesar, ce a condus la scurtarea cu şase luni a celei mai mari conflagraţii
cunoscute vreodată de umanitate şi care a făcut din România a patra contributoare la

Editorial
înfrângerea fascismului (după U.R.S.S., Marea Britanie şi S.U.A.), ca număr de efective
participante, victorii înregistrate şi... pierderi.
Da, pierderi. Pierderi care, pentru o populaţie de 14 milioane de locuitori, cât număra
ţara noastră în anii războiului, au constat în peste 1 milion de persoane (morţi, răniţi,
dispăruţi, prizonieri etc.). Morţi şi dispăruţi care şi-au găsit locul de veci (cunoscut sau
nu...) în cimitire, gropi comune sau morminte individuale în pământul statelor unde au
luptat pentru ţară, state care se întind de la Stalingrad până la Viena. Ei au luptat vitejeşte,
pentru gloria Armatei române, atât în Est, cât şi în Vest. Ei sunt, astăzi, eroii noştri.
În pofida actului de la 23 august 1944, România a reprezentat, în ochii U.R.S.S., o pradă
de război, iar în ochii aliaţilor occidentali un stat duşman învins. Aşadar, Aliaţii au refuzat
ţării noastre statutul de cobeligerant, cu toate implicaţiile politice, economice, sociale şi
militare ce au urmat.
...În prezent, la 70 de ani de la cea mai sângeroasă confruntare militară din istoria
lumii, care a provocat imense pagube materiale şi a crescut cu zeci de milioane numărul
eroilor naţionali, România este, consecventă principiilor sale tradiţionale de politică
externă, ţară membră N.A.T.O. şi a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, este alături de aliaţii
săi tradiţionali. În dorinţa de a nu rămâne, din nou, singură şi izolată, a ales varianta
occidentală de prezervare a intereselor sale naţionale; din raţiuni politice, desigur, dar şi
de sorginte economică şi militară. Mai ales că, din păcate, situaţia Armatei române este
asemănătoare, întrucâtva, cu cea dinainte de 22 iunie 1941. „Zăngănitul de arme” ce se
aude aproape de frontiera de est a ţării noastre nu sună bine.
Nimeni nu doreşte ca istoria să se repete. Deşi istoria însăşi ne-a demonstrat că acest
lucru se întâmplă. Important este, însă, ca actorii politici şi conducătorii militari să ia
aminte la învăţăturile istoriei şi să acţioneze astfel încât acest flagel al omenirii – războiul
– să nu se mai întâmple. Şi asta deoarece cărţile de istorie şi pământul sunt pline de eroi,
de oameni care au căzut pe câmpuri de bătălie pentru idealuri în care au crezut sau au
fost obligaţi să creadă: libertate, patrie, democraţie, prosperitate.
Iar dacă aceste aspiraţii nu s-au împlinit, atunci cui a folosit jertfa de sânge a eroilor
noştri şi ai altora? n

EVENIMENT
Premiile Asociaţiei Naţionale

Cultul Eroilor „Regina Maria”
pe anul 2015
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” lansează Premiile Asociaţiei
Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” pe anul 2015.
Premiul “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în valoare de 1000$, va

fi acordat celei mai valoroase lucrări apărute în anul 2015, având ca domeniu de
cercetare participarea armatei române la cele două conflagraţii mondiale (soarta
prizonierilor de război; militari dispăruţi pe front; biografii ale unor personalităţi
militare; analize ale unor bătălii; memorialistică de război etc.). Pentru aceeaşi
tematică, juriul va mai acorda un premiu special, în valoare de 500$.
Condiţii de premiere. Sunt considerate eligibile pentru a fi premiate lucrările
în limba română apărute în anul 2015 sau pregătite pentru editare. Nu vor fi
luate în consideraţie lucrările reeditate sau cele de ficţiune.
Lucrarea câştigătoare a premiului va fi stabilită de un juriu a cărui componenţă
va fi aprobată prin decizia Biroului Executiv Central al Asociaţiei Naţionale Cultul
Eroilor “Regina Maria”. În cazul în care vor fi mai multe lucrări cu acelaşi număr
de puncte, departajarea se va face în funcţie de punctajul obţinut la criteriul:
valoare ştiinţifică.
În anul 2015, cele două premii vor fi acordate prin următoarea contribuţie
financiară: Opritsa Dragalina Popa (SUA); dr. Cornel şi Nina Dumitriu(SUA); Ioana
Dragalina-Tudoriu (SUA); dr. Doina Tănăsescu (SUA); Andrea Popa-Appell (SUA).
Le mulţumim şi pe această cale pentru generozitatea cu care au răspuns apelului
nostru.
Autorii care doresc să participe la concurs sunt rugaţi să trimită lucrările pe
adresa: Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Bd. Ion Mihalache
nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti. Cod Poştal: 70764.
Termenul limită de depunere a lucrărilor (cărţilor): 30 noiembrie 2015.
Premiul va fi înmânat la începutul anului 2016. n
Biroul Executiv Central
al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”

EVENIMENT
dr. Alin Ciupală, colonel (r)
conferenţiar universitar dr.
Alexandru Oşca, general de
brigadă (r) Grigore Buciu, şeful
Departamentului Relaţii Publice
al Asociaţiei Naţionale Cultul
Eroilor “Regina Maria”, şi colonel
(r) Dumitru Roman, redactor şef
al revistei “România eroică”.
Publicat sub egida
Ministerului Afacerilor Externe
al României, Institutului
Diplomatic Român, Agenţiei
Arhivelor Federale ale Rusiei
şi Arhivelor Militare de Stat
ale Rusiei, volumul Prizonieri
de război români în Uniunea
Premiul „Comandor Virgil Sovietică. Documente 1941-

1956, este realizat de un
colectiv format din: Laurenţiu
Alexandru Dragalina”, Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie

Văratic (coordonator), Vladimir
Ivanovici Korotaev, Vladimir
pe anul 2014, în valoare de 1000$, Nikolaevici Kuzelenkov. În

opinia membrilor juriului,
volumul premiat este „cea
a fost acordat lucrării mai valoroasă, amplă şi

documentată lucrare despre
prizonieratul românesc în
Prizonieri de război români în Uniunea URSS care s-a realizat până în
prezent.”
Sovietică. Documente 1941-1956 În urma evaluării celor
opt lucrări propuse pentru
Premiul „Comandor Virgil 1000 $, instituit de Asociaţia premiere, membrii juriului
Alexandru Dragalina”, pe anul Naţională Cultul Eroilor “Regina au decis să acorde un premiu
2014, pentru cea mai bună Maria, cu sprijinul financiar al special, în valoare de 500 $,
lucrare despre prizonierii doamnei Opritsa Dragalina volumului: Ion Tobă-Hatmanul,
români în ultima conflagraţie Popa, nepoata generalului erou Jurnal de război şi de pace.
mondială, a fost acordat Ioan Dragalina, şi al familiei dr. Memorialul din Siberia, Editura
volumului: Prizonieri de război Cornel şi Nina Dumitriu, din Favorit, 2014, ediţie îngrijită
români în Uniunea Sovietică. Statele Unite, a fost decernat de scriitorul Dan Gîju. Şi acest
Documente 1941-1956, Editura de un juriu format din colonel premiu este susţinut financiar
„Monitorul Oficial”, 2013. profesor universitar dr. Petre de doamna Opritsa Dragalina
Premiul, în valoare de Otu (preşedinte), prof. univ. Popa. n

EVENIMENT
Un premiu în memoria
prizonierilor de război români
Însemnări de la Festivitatea de acordare a Premiilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”
Prima ediţie a Premiilor
Asociaţiei Naţionale Cultul
Eroilor “Regina Maria” s-a
încheiat la Muzeul Militar
Naţional, din Bucureşti, în ziua
de 12 februarie 2015. A fost
o festivitate emoţionantă, de
care cei prezenţi îşi vor aduce
aminte cu plăcere. Acum, când
ecourile evenimentului s-au
mai estompat, fie-mi îngăduite
câteva notaţii.
Ideea Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor “Regina Maria”
de a acorda în fiecare an,
începând cu 2014, un premiu
celei mai bune lucrări de
istorie militară apărută în anul
respectiv, s-a concretizat într-o Isabelle Drăgoescu primind diploma Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” din
veritabilă instituţie: Premiul partea preşedintelui Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”
“Comandor Virgil Alexandru
Dragalina”. Au contribuit la
această neobişnuită şi, poate,
neaşteptată recunoaştere a
excelenţei, sponsorii premiului
– doamna Opritsa Dragalina
Popa şi familia dr. Cornel şi Nina
Dumitriu, din Statele Unite –, dar
şi juriul, format din cinci istorici
şi jurnalişti militari – este vorba
de dr. Petre Otu, preşedinte, dr.
Alin Ciupală, dr. Alexandru Oşca,
general de brigadă (r) Grigore
Buciu, colonel (r) Dumitru Roman
-, în grija căruia au fost lăsate
opţiunile decisive. Recompensa
financiară, care s-a ridicat la
suma de 1500$, a avut şi ea,
să recunoaştem, o parte de
contribuţie la atractivitatea Scriitorul Dan Gîju primind diploma premiului special din partea preşedintelui Asociaţiei
premiului. Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”

EVENIMENT
În fond, câte asociaţii
neguvernamentale îşi pot
permite să finanţeze şi să
stimuleze, anual, excelenţa
în cercetarea istorică? Iată
că, datorită unor sponsori
generoşi, care trăiesc de ani
buni departe de ţară, dar sunt
mereu cu gândul acasă, Asociaţia
Naţională Cultul Eroilor “Regina
Maria” a avut şansa să lanseze
acest concurs. Suntem convinşi
că, prin valorile pe care le va
Moderatorii festivităţii de premiere: prof. univ. dr. Alin Ciupală, impune în ediţiile următoare,
general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, general de brigadă (r) Grigore Buciu Premiul “Dragalina” va deveni
un reper cultural în societatea
românească.
După cum se ştie, prima ediţie
a Premiului “Comandor Virgil
Alexandru Dragalina”, pe anul
2014, a fost dedicată cercetării
şi memorialisticii referitoare la
soarta prizonierilor de război
români în cele două campanii
(1941-1944; 1944-1945) ale
ultimei conflagraţii mondiale.
O temă pe cât de interesantă
pe atât de dificilă, dată fiind
inaccesibilitatea la documentele
de arhivă. Timp de 45 de ani
Generalul maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe anunţă câştigătorii (1944-1989), prizonierii de
Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2014
război români aproape că nu au
existat pentru cercetarea istorică
românească. Despre prizonierii
români în URSS s-a vorbit în
şoaptă sau nu s-a vorbit deloc.
Această interdicţie care ne-a
însoţit istoria aproape o jumătate
de secol explică numărul mic
de mărturii şi memorii lăsate de
cei care au trecut prin calvarul
prizonieratului în URSS.
Din cele opt lucrări prezentate
la concurs, juriul de decis să
acorde Premiul “Comandor
Virgil Alexandru Dragalina”,
în valoare de 1000$, volumului
Prizonieri de război români în
Prof. univ. dr. Alin Ciupală vorbeşte în numele juriului Uniunea Sovietică. Documente

EVENIMENT
Mesajul Doamnei Opritsa Dragalina Popa general de brigadă (r) Grigore
Buciu şi colonel (r) Dumitru Roman,
I-am întâlnit prin 1956, aveam 13 întoarce faţa, abandonând memoria redactorul şef al revistei “România
ani. Erau slăbiţi, brăzdaţi, cu mâinile voastră, memoria bravilor dispăruţi în Eroică”, pentru excelenta organizare
bătătorite, cu semnele suferinţei pustiile îngheţate ale Rusiei Sovietice. şi judicioasa selectare a lucrărilor
întipărite pe faţă. Dar zâmbetul Într-adevăr. După ani de suferinţă, premiate. Felicit premianţii. Toate
luminos spunea: “Am biruit, ne- câţiva din camarazii Tatei s-au întors cele opt lucrări concurente ne fac
am întors, am supravieţuit!” Erau acasă. I-am întâlnit, i-am îmbrăţişat. cinste; sunt sigură că juriul a avut o
camarazii Tatei, colegii lui, bravii lui Dar ceilalţi? Ceilalţi unde au rămas? alegere extrem de dificilă.
prieteni. Cu lacrimi în ochi, venau Nemo Resideo! Dacă nu i-am putut
să-l îmbrăţişeze, să-i şoptească salva, dacă nu i-am putut îngropa Un prinos de mulţumire
tot ce-au pătimit. Se întorceau din în glia străbună, măcar să nu lăsăm Domnului colonel Dumitru Roman,
prizonierat. Din Uniunea Sovietică. tăcerea să înnăbuşe istoria! care a primit ideea premiului cu
Nu mulţi. Câţiva, doi-trei. Dar ceilalţi? Lucrările premiate azi luminează entuziasm, i-a dat formă şi suflu
Ceilalţi ce deveniseră? Unde era imaginea lor, dau glas celor dispăruţi. şi a dus-o la bun sfârşit. În numele
restul?… Adesea, “restul e tăcere!”. Premiul Dragalina vrea să fie o Tatălui meu, în numele familiei
Nemo Resideo! Niciunul părăsit lacrimă, o floare pe mormintele lor, Dragalina, în numele familiei doctor
– niciun soldat abandonat! Iată adesea fără cruce. Cornel Dumitriu, co-sposorul generos
un jurământ solemn datând din În memoria şi în numele Tatălui al acestui premiu, încă o dată vă
războaiele antichităţii, un jurământ meu, Virgil Dragalina, mulţumesc mulţumesc cu recunoştinţă şi emoţie
făcut camaradului prizonier sau ucis Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor şi sper să ne reîntâlnim în 2015 cu
în luptă. “Regina Maria” şi distinsului juriu alte lucrări valoroase, lucrări care să
Nemo Resideo! Nu te vom părăsi! format din dr. Petre Otu (preşedinte), alunge uitarea şi să îmbogăţească
Restul nu va fi tăcere. Nu ne vom dr. Alin Ciupală, dr. Alexandru Oşca, cunoştinţele generaţiilor viitoare.
biografic, realizat cu numeroase

Mesajul domnului dr. Cornel Dumitriu strădanii în a deşira voaluri şi secrete
care încă se ţin de victime, cu dinţii
Vă rog să primiţi mulţumirile Vasile care poate datează din secolul putrezi ai trecutului.
noastre pentru găzduirea distinsului patrusprezece, pomelnice nesfârşite, Cinste autorilor!
eveniment de decernare a premiului tautologice, pomelnice, ori pe numele Şi pentru a da culoare şi
Dragalina 2014. lor savant “genealogii”, care purced viaţă eroilor din acea campanie
Această manifestare anuală este cu nenumăraţi Vasile; ...ei, cei numiţi, extraordinară, ce reportaj mai
un omagiu modest, pe care noi cei de se ştiu care sunt, prin chemarea potrivit decât Jurnalul şi Memorialul
departe, separaţi în timp şi în spaţiu, numelui, readucerea celor morţi lui Ion-Tobă Hatmanu!? (îngrijite de
dorim să-l aducem memoriei prea alături de cei vii, la fel de viguroşi, de Dan Gîju); colonelul Tobă Hatmanu,
îndelung vitregite a eroilor Români, sensibili şi de neşters, chemaţi spre a militar prin excelenţă, care se mişca
trupă şi ofiţeri în egală măsură, care le fi consimţit, odată pe an şi pentru neînfricat într-un univers infinit
şi-au pierdut viaţa sau, adeseori, cu totdeauna, locul lor în ontologie. Locul de complicat, cu diverse loialităţi,
şi mai multă cruzime, şi-au pierdut lor în Patrimoniu. poate de necesitate, dar cinstite, un
identitatea, locul şi aserţiunea lor Pentru că nimeni nu există, dacă nu epitom al zicalei “Fidux et Audax!”,
în existenţă, uitaţi de memoria are un nume sub soare. “Încrezător şi îndrăzneţ!” (sau “Loial
colectivă, nepomeniţi şi, spre ruşinea Chemarea numelui: Invocatio, ... şi curajos!”). Deasupra oricărei alte
secolului comunist, de nemenţionat Cu atât mai de preţ, deci, lucrarea realităţi, pentru el erau Patria şi
nici măcar în şoaptă, şi nici măcar premiată: “Prizonieri de război români Datoria. Nimic mai presus. Un erou
urmaşilor legitimi. în Uniunea Sovietică 1941-1956”, care despre care se va vorbi în posteritate.
Biserica ortodoxă, o dată pe an, se îndatorează să cheme pomelnicul Un erou, prizonier şi el. Şi, dacă nu ar
şi de fapt cu fiecare liturghie, dar cu tuturor celor care au putut fi adunaţi fi fost această lucrare, poate un erou
siguranţă o dată pe an, îşi “cheamă” într-un inventar atât de migălos şi, fără lăsat şi el în afara pomelnicului.
morţii, în pomelnice de nume, cu un îndoială, un inventar, sau un dicţionar Felicitări şi sănătate tuturor!

EVENIMENT
Alexandru Dragalina”. Referindu-
se la acest moment unic din
activitatea sa de scriitor, Dan
Gîju a spus între altele: “Sunt
multe de comentat aici. Straniu
este că nu Armata Română sau
o instituție a statului român de
azi conferă un premiu în bani
pentru astfel de cărți, ci tocmai de
departe, de peste Ocean, românii
care au apucat pe viu vremurile
în care unul ca Hatmanu a făcut
imposibilul, ca România să
supraviețuiască. Românii aceia - și
Doamna Rodica Voiculescu şi general de brigadă (r) Grigore Buciu citind mesajele sponsorilor nu tocmai întâmplător o femeie ca
D-na Opritsa Dragalina - au pus
1941-1956, realizat de un Război Mondial, deschisă în Holul mână de la mână pentru activarea
colectiv de cercetători: Laurenţiu de Onoare al Muzeului Militar unui premiu cu adevărat onorabil
Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie Naţional “Ferdinand I”, toate au și care, nu am nicio îndoială, va
Văratic (coordonator), Vladimir contribuit la reuşita acestei prime ajunge să fie considerat, așa cum
Ivanovici Korotaev, Vladimir Gale a Premiilor ANCERM. s-a anticipat la această festivitate,
Nikolaevici Kuzelenkov. Preşedintele ANCERM, general „un reper cultural” în societatea
Premiul special, în valoare de maior (r) prof. univ. dr. Visarion noastră, poate chiar mai mult...
500$, a revenit volumului Jurnal Neagoe, după un scurt discurs Pentru mine e clar că, dacă nu era
de război şi de pace. Memorialul şi după ce a anunţat lucrările acest stimulent, cartea nu apărea
din Siberia, scris de Ion Tobă- premiate, a înmânat Diploma în 2014, o amânasem pentru
Hatmanu, erou şi prizonier de pentru Premiul “Comandor finele anului 2015, și știți cum e cu
război în Germania, dar şi în Virgil Alexandru Dragalina” pe amânările, cum am planuri multe,
URSS, condamnat politic, al anul 2014 doamnei Isabelle cine știe când ar fi ieșit. Hatmanu,
cărui manuscris a fost îngrijit şi Drăgoescu, reprezentanta săracul, a ținut enorm să-și vadă
publicat de ziaristul şi publicistul colectivului de autori al cartea tipărită, a pus în joc toată
Dan Gîju, care şi-a dedicat mulţi volumului Prizonieri de război experiența lui (de aceea a și scris-o
ani cunoaşterii acestui personaj români în Uniunea Sovietică. în Occident) și tot nu a reușit. Aveți
legendar: Ion Tobă- Hatmanu. Documente 1941-1956. Colonelul motive, deci, ca organizatori ai
La festivitatea de înmânare Dan Gîju a primit Diploma pentru premiului, să fiți mândri pentru
a premiilor au participat Premiul special “Comandor Virgil ceea ce ați pus în operă, să dea
reprezentanţi ai asociaţiilor cu
care ANCERM are protocoale
de colaborare. Din partea
Institutului Diplomatic Român,
sub egida căruia a apărut
volumul premiat, a fost prezentă
doamna Laura Sitaru.
De la intonarea Imnului
Eroilor - care a imprimat
solemnitatea cuvenită unui astfel
de eveniment - la ambianţa
istorică sugerată de expoziţia
dedicată Centenarului Primului

EVENIMENT
Dumnezeu să reziste și să aveți
succese de răsunet, de care mă
voi bucura și eu, pentru că, nu-i
așa, voi rămâne în istoria acestui
premiu - fie și special - ca unul care,
indirect, am fost pe listă la prima
ediție.”
Negreşit, unul dintre
momentele emoţionante ale
galei a fost acela al mesajelor
sponsorilor. De peste Ocean,
prin glasul doamnei Rodica
Voiculescu, şi domnia sa membră
a familiei Dragalina, Opritsa
Dragalina Popa, în memoria şi în Colonel (r) Dumitru Roman anunţă lansarea
Premiului “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pe anul 2015
numele tatălui ei, comandorul
Virgil Alexandru Dragalina, i-a
felicitat pe câştigătorii acestei
prime ediţii şi a mulţumit
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
“Regina Maria” şi distinsului juriu
pentru excelenta organizare şi
judicioasa selectare a lucrărilor
premiate.
Mesajul domnului dr. Cornel
Dumitriu, citit de generalul
Grigore Buciu, ne-a precizat
că această manifestare anuală
este un omagiu modest pe care
românii aflaţi departe de ţară
doresc să-l aducă memoriei Imagine din timpul acordării premiilor
prea îndelung vitregite a eroilor
români care şi-au pierdut
viaţa sau identitatea, locul şi
aserţiunea lor în existenţă, fiind
uitaţi de memoria colectivă în
secolul comunist.
Aşadar, prima ediţie a
Premiilor Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor “Regina Maria” s-a
încheiat. Ediţia a II-a, pe anul
2015, a început!
Mulţumim tuturor celor care
au contribuit la succesul acestui
concurs.
Succes participanţilor la ediţia
a II-a! n
Dumitru ROMAN
Fotografie de grup la încheierea festivităţii de premiere

PERISCOP
PUNCTUL DE VEDERE
General
de brigadă (r)
Grigore BUCIU
Războiul de 70 de ani
Primul Război Mondial a fost o greşală a împăraţilor plătită cu un număr de morţi fără
precedent. Dar s-ar fi întâmplat, probabil, şi fără imensul lor orgoliu. Împărăţiile lor îmbătrâniseră
prea mult şi nu mai încăpeau în timp. Plecările pe front au dezlegat resorturile naţionale ale
unor popoare a căror identitate era ţinută în surdină. Au plecat la sacrificiu milioane de oameni.
Numărul morţilor nu conta când era în joc victoria prost gândită a unor generali aristocraţi. Bătălia
de la Somme este grăitoare în acest sens. Patruzeci de mii de englezi mor sau sunt răniţi doar în
prima zi a atacului.
România în ansamblul ei a pierdut vreo 800 000 de oameni. Erau din toate ţinuturile româneşti.
Cifra e credibilă. Este de domeniul unei tragedii antice faptul că dintr-un sat ardelenesc, Fratra,
mor în acea conflagraţie 80 de bărbaţi tineri. Copiii lor sunt crescuţi de mamele văduve şi pleacă
la război în a doua conflagraţie mondială. Nu se mai întorc la plug tot 80! Printre ei însă sunt şi unii
ucişi de hortyşti, tată şi fiu laolaltă.
Regatul României fusese la un pas de disoluţie. După o trecere cam temerară a Carpaţilor
pentru eliberarea Transilvaniei, urmează o înfrângere pas cu pas. Printr-o minune izvorâtă din
exacerbarea spiritului de conservare, armata română reuşeşte să se fixeze în părţile Focşanilor şi
să închidă trecătorile Munţilor Orientali. Luptă, moarte, disperare, speranţă şi, în sfârşit, mântuire.
Soarta se întoarce, războiul se scurge prin vest şi dinspre vest spre est şi se stinge în disoluţia
marilor imperii continentale.
Prin luptă, prin unirile de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, prin Pacea de la Trianon, România ăşi
înscrie statul pe harta Europei în dimensiunea lui firească.
Se părea că acest popor trăind în sfârşit adunat aproape de prin toate părţile ce au constituit
vetrele lui istorice, îşi poate visa şi construi viitorul. Prezentul începuse bine, încurajator, dar n-a
durat decât douăzeci de ani. Abia reuşiserăm să ne îngropăm toţi morţii din Primul Război, să le
înlocuim crucile de mesteacăn şi iar începe urgia.
Frustraţii de după Trianon, ruşi, unguri, nemţi etc., au ajuns la concluzia că e momentul să-şi
refacă aşa-zisele spaţii vitale. Au muşcat din România, din ţările baltice, din Polonia, din Cehia etc.
Am rămas fără Basarabia, fără Bucovina de Nord, fără Transilvania de Nord, fără Cadrilater. România
se chircise sub atâtea răni produse de aceeaşi lovitură. Dictatul de la Viena a fost instrumentul care
a motivat antisovietismul în Europa de Est. Jignirea, frustrarea şi dezamăgirea erau cu atât mai mari
cu cât de neacceptat era unirea aliatului tău cu inamicul lui în detrimentul tău.
Retragerea armatei fără să se tragă niciun foc de armă şi a autorităţilor din Transilvania ocupată
de hortyşti a fost o lovitură morală fără precedent, iar cea din Bucovina şi Basarabia un dezastru,
inclusiv pentru populaţie. Fugă de război, respiraţie, intrarea în război.
Putna şi Suceava au fost salvate de ocupaţia sovietică în 6-7 iulie 1940 prin curajul şi
temeritatea ofiţerului Ion Tobă Hatmanu, care le-a eliberat la ordinul neoficial al generalului
Nicolae Dăscălescu. Apoi a fost trecut în cadrele de rezervă şi trimis în tribunal. Fapta eroică trebuia
judecată, fiindcă riscase un conflict diplomatic la frontieră. Din fericire n-a fost pedepsită decât cu
pierderea statutului de ofiţer activ, până în septembrie 1943.
Trupele române trec Prutul cu aceeaşi motivare şi acelaşi entuziasm precum cele din 1917. Din
păcate, aproape tot aşa de prost şi insuficient echipate şi înarmate ca şi atunci. Politicienii patrioţi

PERISCOP
ai zilei, precum şi cei de acum se îngrijesc şi se îngrijorează de soarta apărării naţionale mai mult de
la tribună decât în realitate. Sau când e deja târziu.
Ţinuturile româneşti din răsărit au fost eliberate rapid însă nu ne-am putut opri pe Nistru cum
ar fi fost logic din perspectivă civilă. Cu alianţele în care intră în război mergi până la capăt ori
trădezi şi întorci armele riscându-ţi viitorul.
Armata română a trecut Nistrul fără să mai elibereze ţinuturi româneşti, deşi sate de români
există până la Odesa şi mai încolo până spre Caucaz, dar fraţii aceia provin dintr-o altă situaţie
istorică, începută pe vremea lui Dimitrie Cantemir. Motivarea morală pentru ofiţeri a fost că luptă
pentru eliberarea unui popor îngenuncheat de dictatură şi teroare căruia i se mai furase şi credinţa
creştină.
Cotul Donului este momentul dezastrului militar care determină schimbarea sorţii războiului.
Pierdem mii de oameni (morţi, dispăruţi, prizonieri) în această cumplită încercare. Spun cumplită
gândindu-mă la frigul insuportabil, moartea tuturor cailor, foametea de nesuportat, lipsa de
muniţie, lipsa aprovizionării, bolile şi disperarea.
După Stalingrad pierderile au continuat cu şi fără motiv fundamental. În campania din est, deci
până la 23 august 1944, România a pierdut 624 789 de oameni (căzuţi în luptă, luaţi prizonieri,
dispăruţi, ucişi de boli şi răni). Dacă-i adăugăm şi pe cei căzuţi în războiul antifascist până la 9
mai 1945, ne apropiem de cifra totală estimată pentru Primul Război Mondial. Rezultatul a fost
Basarabia, Bucovina, Cadrilaterul pierdute. Doar Transilvania ne-a fost dată înapoi. Spun dată,
deoarece, în economia victoriei discutată de marile puteri, sacrificiul românesc nu a prea contat.
Eram o ţară învinsă în ochii Moscovei, iar Transilvania de nord-vest a fost folosită ca şantaj politic.
Făcând o socoteală rece, ajungem la concluzia că pentru a întregi România am plătit cu 800 000
de suflete şi ca să pierdem jumătate din ce am câştigat, am plătit tot cu atâta.
Întoarcerea armelor la 23 august 1944, neaşteptată şi voluntaristă, a adus Europei şi lumii în
general o scurtare a războiului cu şase luni. Şase luni de morţi, răniţi şi dispăruţi n-au mai avut loc.
Suntem mândri pentru această generoasă contribuţie umanitară românească.
Pentru România actul de la 23 august 1944 a însemnat însă şi pierderi gratuite, extrem de
dureroase. Am lăsat unităţile militare din Moldova să fie capturate de Armata Roşie, trecute Prutul
şi apoi trimise în prizonierat, am lăsat să se petreacă acelaşi lucru cu ofiţerii şi marinarii din Flotila
de Dunăre, dintre Galaţi şi Sulina. Am întors armele şi i-am lăsat pe ofiţerii şi subofiţerii aflaţi la
cursuri în Germania să fie luaţi prizonieri de nazişti. Apoi ruşii i-au preluat şi i-au trimis în lagărele
siberiene, ca prizonieri de război, deşi ei nu se confruntaseră cu Armata Roşie.
Am pus ţara la dispoziţia trupelor sovietice fără nicio înţelegere până la 12 septembrie şi ele ne-
au tratat ca ţară ocupată, continuând să ia prizonieri militari români şi civili, aflaţi în diverse situaţii
şi să-i condamne la moarte ori la lagăr, până dincolo de Oarba de Mureş. Strategia de înaintare spre
Cluj şi Baia Mare, sovietică desigur, deoarece ei decideau în noua alianţă, ne-a împins trupele, fără
nicio raţiune militară, în atacul din dealul Sângeorgiului. Am pierdut 11 000 de oameni, mai mulţi,
prin urmare, decât în încercuirea de la Stalingrad, în această pungă a morţii.
Se apreciază că întoarcerea armelor şi sacrificiul pe frontul antifascist ne-au adus bucata de
Transilvanie înapoi, care a fost într-adevăr eliberată şi declarată ca atare la 25 octombrie, de ziua
regelui Mihai şi a Marii revoluţii ruseşti din octombrie 1917, desigur!
Ungaria nu a întors armele şi a rămas teritorial vorbind aşa cum era înainte de război. Naivi
cum suntem am crezut ani buni că soarta în care am intrat după război ne-am făurit-o singuri sau
poate Dumnezeu. Nici nu ne-ar fi trecut prin minte că ea ne fusese hotărâtă dinainte în procente
pe un şerveţel, scris de mai marii lumii, triumviratul dintre doi democraţi şi un dictator. Acesta este
motivul pertinent pentru care ei n-au venit când noi îi aşteptam să vină cu paraşutele lor, interesaţi
şi sensibili, credeam noi, la suferinţele democraţiei în această parte de lume. Chiar speram că
aceste popoare contează în inima celorlalţi.
Europa serbează în acest an 70 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. Până
nu demult la această dată se aniversa Ziua Victoriei asupra nazismului. Acum e Ziua Europei,
deoarece nu este şic să amintim unei părţi a Europei că a fost învinsă şi scoasă din negura istoriei în
care intrase. Terapie psihologică adică!

PERISCOP
Pentru noi, românii, însă, sunt 70 de ani de război care s-a abătut asupra noastră. Armele şi
motivaţiile s-au schimbat, dar efectele au rămas aceleaşi. După ce ne-am transformat săbiile
în pluguri a început să ni se aplice, cu aportul nostru major desigur, principiile de război ale
bătrânului Sun Tzî. Am făcut totul să ne urâm cultura şi tradiţia naţională şi noi între noi până azi,
ne-am distrus fizic şi moral elita intelectuală din toate domeniile, ne-am distrus agricultura şi mai
ales sufletele oamenilor. Am pus în loc altceva care să se potrivească noilor împrejurări.
Când ne-am trezit era cam târziu şi microbul unei ideologii străine rodea adânc. Chiar credeam
că soarele răsărea şi pentru noi. Atitudinea oficială din august 1968, vis-à-vis de invadarea
Cehoslovaciei ne-a amintit, în sfârşit, cine suntem şi ce am putea fi.
Am construit nebuneşte oraşe întregi pentru o industrie promiţătoare şi stimulativă. Am strâns
cureaua în numele unui viitor mai bun, am trăit chiar bine preţ de un deceniu. Eram mândri când
regina Angliei ne decora conducătorii şi se plimba cu ei în trăsura ei de aur. Eram şi noi cineva, de
care se ţinea cont când adversarii politici din lume nu-şi vorbeau şi noi le deschideam uşile pentru
dialog. Toate acestea le-am pierdut după o compromitere prin pierderea măsurii şi apoi, sângeros,
după ultima eliberare.
Partea ascunsă a acestui război pe timp de pace a fost cea mai cumplită. Ne-am învăţat să
minţim, să ne prefacem, să fim cu două feţe, să nu ne ţinem de cuvânt, să furăm, să nu respectăm
meritele celuilalt, munca şi agoniseala lui. Toate acestea au rămas şi s-au dezvoltat şi după
Revoluţie şi a ajuns la paroxism astăzi, când mai marii noştri aflăm că au furat numai cu milionul. Ce
unitate de măsură teribilă ne-a lăsat inflaţia nesfârşitei tranziţii.
Am crezut atât de frumos şi am visat aproape realist în timpul şi după revoluţie, încât acum,
dezamăgit cum sunt, îmi vine să merg în Cimitirul eroilor, să-i întreb pe copiii ăia naivi pentru ce
s-au dus să moară? E căderea în sărăcie şi autodistrugere.
A fost suficient să deschidem graniţele şi să desfiinţăm timp de trei luni serviciile secrete, în
numele democraţiei desigur, pentru a lăsa adversarilor timp şi loc să se infiltreze şi să lucreze pe
termen lung. Bătrânul teoretician chinez are dreptate din nou. Această cădere nu are nevoie de
arme.
Tot ce-am investit în industrie, bani mulţi şi grei storşi de pe spinarea ţăranilor, zidiţi cu trupul şi
sufletul în uzine şi fabrici, s-a pierdut. Ne-am declarat incapabili de a le administra şi le-am vândut
începând cu un leu fabrica până la câteva milioane de dolari, crezând ca proştii că capitaliştii
occidentali sunt cinstiţi ca uşa bisericii şi vor păstra locurile de muncă, vor înnoi utilajele. Proşti
şi ticăloşi cum am fost ne-am lăsat păcăliţi ori cumpăraţi. Toate acele investiţii au fost dărâmate,
fierul lor a fost cărat cu trenurile în portul Constanţa. Şi ca prin minune, au înflorit peste noapte
Strehaele, Huedinurile, Sinteştiurile cu opulenţa lor de doi bani clădită pe violenţă, corupţie, trafic
şi cultură de nimic.
În sfârşit, suntem o câmpie abia arată, adică o mare piaţă de desfacere pentru Occidentul
norocos, desăvârşită prin marele jaf al retrocedărilor, al modernizărilor, al securizării frontierelor
pentru un Sheengen, în care partenerii nu ne doresc, planificându-se cu rândul la refuz.
Avem impresia că justiţia e a noastră şi se face în sfârşit dreptate. Ar fi bine să fie aşa, adică
populată de oameni drepţi, oneşti, imparţiali, dar deocamdată această ultimă fază a războiului
românesc pare a ne arunca într-o paralizie instituţională, într-o frică atroce, care încremeneşte
orice iniţiativă. Să fie aceasta ultima încercuire în care am intrat? Vom fi învinşi?
Nu ştiu şi nici nu vreau să mă gândesc. E an aniversar acest 2015, an cu noroc ne spun astrologii,
în care Europa sărbătoreşte 70 de ani de la încheierea războiului. Pentru noi, românii, unii dintre
noi plecaţi cu milioanele peste graniţă după pâine, într-un fel de gulaguri de căpşuni şi portocale,
războiul nu s-a terminat. Putem serba 70 de ani de când s-au năruit tranşee peste mulţii noştri fraţi
şi să ne bucurăm sincer şi recunoscători pentru cei care s-au întors de pe front şi din prizonierat. Ei
au refăcut ţara. Au refăcut-o, au sperat, chiar şi în dictatură comunistă, aşa cum era, că o fac pentru
copii şi nepoţi. Au refăcut-o, împreună cu noi, cei ce n-am fost pe front, pentru o nouă prădăciune.
A trecut vremea şi Răsăritul de care ne-a fost mereu teamă îşi agită apele pentru o altă
inundaţie. n

PERISCOP

“Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”
Vineri, 12 septembrie 2014,
orele 12.00, Asociaţia Naţională
Cultul Eroilor “Regina Maria” a
organizat, în sala de marmură a
Palatului Cercului Militar Naţional,
din Bucureşti, o adunare festivă
dedicată împlinirii a 95 de ani de la
înfiinţarea Societăţii “Mormintele
Eroilor Căzuţi în Război”. La
manifestare au luat parte
personalităţi politice şi culturale,
preşedinţii filialelor judeţene ale
“Regina Maria”, reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale,
jurnalişti.
Prin mini-expoziţiile de
numismatică şi medalistică,
organizate cu sprijinul Muzeului
Militar Naţional, reprezentat de
Valeria Bălescu, dar şi al unor
pasionaţi colecţionari - Nicu Iorga,
comandorul (r) Marius Popescu-
Călăraşi -, prin filmul documentar
despre cultul eroilor realizat de Cimitirelor Eroilor) şi de Oficiul Asociaţiei Diplomaţilor Militari în
Studioul Cinematografic al Armatei, Naţional pentru Cultul Eroilor. Rezervă şi în Retragere. Cu acest
în regia lui Octavian Brânzei, Au transmis mesaje de salut: prilej, generalul maior (r) prof.
au fost evocate momentele de Preşedintele României; Primul- univ. dr. Visarion Neagoe a acordat
început ale Societăţii “Mormintele ministru al Guvernului; Patriarhul titlul de Preşedinte de onoare
Eroilor Căzuţi în Război”, din care Bisericii Ortodoxe Române; al Asociaţiei Naţionale Cultul
au derivat, apoi, Societatea Cultul Ministrul Apărării Naţionale; Casa Eroilor „Regina Maria” domnului
Eroilor şi, din 1940, Aşezământul Regală, precum şi numeroase Mircea Duşa, ministrul apărării
Naţional “Regina Maria” pentru organizaţiile neguvernamentale. naţionale, şi Preafericitului Daniel,
Cultul Eroilor, pentru ca, după Asociaţia Naţională Cultul Patriarhul Bisericii Orotodoxe
1989, tradiţia şi obiectivele lor să Eroilor „Regina Maria” a fost distinsă Române. După cum se ştie, încă
fie preluate şi continuate, la alte cu Emblema de Onoare a Statului de la înfiinţare, Asociaţia Naţională
dimensiuni, de Asociaţia Naţională Major al Forţelor Terestre, Emblema Cultul Eroilor „Regina Maria”
Cultul Eroilor “Regina Maria” de Onoare a Statului Major al îşi desfăşoară activitatea sub
(denumirea iniţială: Comitetul Forţelor Aeriene, Emblema de patronajul Ministerului Apărării
Naţional pentru Restaurarea Onoare a Statului Major al Forţelor Naţionale şi sub oblăduirea Bisericii
şi Îngrijirea Monumentelor şi Navale şi Emblema de Onoare a Ortodoxe Române. n

PERISCOP
Discursul Preşedintelui
a faptelor lor de glorie şi sacrificiu
prin monumente, scrieri, ceremonii
militare şi religioase.
În memoria celor căzuţi pentru
Asociaţiei Naţionale Cultul ţară, în memoria celor care s-au

îngrijit de osemintele şi amintirea lor,
fondatori, administratori şi voluntari
Eroilor “Regina Maria”

- trecuţi în veşnicie în aceşti 95 de ani,
vă rog să păstrăm un moment de
reculegere!
Vă mulţumesc!
Doamnelor şi domnilor, datoriei morale şi creştine de a-şi Doamnelor şi Domnilor,
Astăzi, 12 septembrie 2014, se manifesta recunoştinţa faţă de cei Românii au avut întotdeauna un
împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea căzuţi pe câmpurile de onoare. cult al morţilor, care s-a manifestat
- prin Inaltul Decret-Lege nr. 4106, Prima datorie era îngrijirea ca o recunoaştere implicită a
semnat de Regele Ferdinand - a mormintelor, cu tot ce presupune sacralităţii strămoşilor noştri. Eroii
Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi aceasta: refacerea şi regruparea căzuţi cu sabia în mână, apărând
în Război”. lor, ridicarea de semne durabile la vetrele familiilor lor, vetre care, care
A fost un act firesc al unei căpătâiul celor căzuţi, crucile eroilor puse una lângă alta, alcătuiesc
societăţi care trecuse printr-un mare devenind bornele istoriei naţionale ţara întreagă - au avut parte de o
război soldat cu sacrificii umane moderne. O altă datorie era aceea comemorare specială.
imense şi care punea problema de perpetuare a amintirii eroilor, Cultul eroilor despre care vorbim

PERISCOP
s-a manifestat ca un adevărat unor bătălii în care au căzut sute şi
fenomen naţional după încheierea sute de militari. Amintim mausoleele Steagul de identificare
primului Război Mondial şi realizarea de la Mărăşeşti şi mărăşti, care au
României Mari, prin unirea într- beneficiat şi de contribuţia decisivă al Asociaţiei Naţionale
un singur stat a tuturor ţinuturilor a Societăţii Ortodoxe Naţionale
locuite de români. a Femeilor Române şi a Societăţii Cultul Eroilor
El a fost întreţinut de forma “Mărăşti”. Amintim, de asemenea,
organizatorică oficială a acestei de Mausoleul de la Mateiaş, Argeş, “Regina Maria”
organizaţii care a adunat în şi complexul comemorativ de război
rândurile sale personalităţi de prim de la Tg. Jiu, conceput de Constantin
rang ale societăţii româneşti cu Brâncuşi.
autoritate morală, putere politică, În 1943, în plin război, un raport
credibilitate şi autoritate socială, al societăţii arăta că mai erau de
capabile de mobilizare şi acţiune. reconstruit 69 de cimitire ale eroilor
Desfăşurându-şi activitatea sub din Primul Război Mondial, alte 13
înaltul patronaj de onoare al Reginei cimitire urmând a fi desfiinţate prin
Maria şi sub preşedinţia efectivă a strămutare şi centralizare. Până În ziua în care am sărbătorit
Patriarhului Miron Cristea, în strânsă atunci fuseseră mutate în cimitire împlinirea a 95 de ani de la înfiinţarea
legătură cu Armata Ţării, Biserica definitive osemintele a 200.759 de Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în
neamului şi Şcoala naţională - militari români şi străini. În baza Război”, a fost lansat public Steagul de
Societatea “Mormintele Eroilor convenţiei internaţionale existente, identificare al ANCERM.
Căzuţi în Război” s-a transformat în 1598 de eroi au fost repatriaţi din şi La toate manifestările publice,
1927 în Societatea “Cultul Eroilor”, în străinătate. steagul va fi aşezat lângă drapelul
devenind mai apoi, după moartea Se cuvine să menţionăm că României şi al Uniunii Europene.
reginei, în 1940, Aşezământul societatea a avut aceeaşi atitudine Steagul are forma unui dreptunghi cu
Naţional “Regina Maria” pentru de respect şi acelaşi tratament faţă laturile 90x60cm. Câmpul steagului
Cultul Eroilor. Este perioada cea de toţi cei căzuţi în război, indiferent are culoarea albastru ciel; pe o faţă
mai însemnată din istoria acestei de armatele cărora le-au aparţinut. a drapelului, în mijloc, se află stema
asociaţii, a acestei mişcări culturale Un exemplu este Mausoleul de României, în care este aplicată stema
în ultimă instanţă, prin ceea la Odorheiu Secuiesc, pe care îl asociaţiei; pe cealaltă faţă se află
ce a făcut pentru conservarea amintim în acest sens iniţail, dar Semnul Aducerii Aminte şi deviza
şi edificarea memoriei eroice a pentru vandalizările naţionalist- Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
românilor. xenofobe prin care a trecut până în “Regina Maria”: Neamul este etern prin
zilele noastre. cultul eroilor! Bordura steagului este
Această societate şi-a manifestat
bandată cu franjuri. O cravată tricoloră
autoritatea legală asupra Aşezământul Naţional “Regina
este ataşată în partea de sus a hampei.
administraţiilor locale, a sprijinit Maria” pentru Cultul Eroilor îşi
Aşadar, stema, steagul şi deviza
iniţiativele particulare de ridicare a asumase un rol special în timpul
întregesc simbolistica Asociaţiei
operelor comemorative de război celui de-al doilea război mondial,
Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”
şi a amenajat în formă definitivă propunându-şi să aducă în ţară şi şi îi definesc mai bine identitatea. n
110 cimitire de onoare. Aproape că să-i pună în cimitire ale eroilor pe
nu a rămas localitate, sat sau oraş, militarii căzuţi în Campania din Est.
în care să nu se ridice, mai ales prin În raportul din 1943 scrie că au fost
contribuţia obştească, obeliscuri, confecţionate “pentru mormintele
troiţe, monumente în memoria din actualul război 14.533 cruci de
cetăţenilor lor căzuţi pentru piatră şi stejar”, din care fuseseră deja
apărarea ţării, jertfa din care a putut instalate 9143.
fi clădită Unirea cea Mare. Ultima conflagraţie mondială
Societatea Cultul Eroilor a a generat alte sute de mii de morţi
construit 14 mausolee pe locurile pe toate fronturile. Actul de la 23

PERISCOP
august 1944 a dus la scurtarea publicului. În 1968 s-a descoperit
Asociaţia războiului, dar a avut şi multe
consecinţe rele pentru armata
valoarea morală şi spirituală a
monumentelor comemorative de
Naţională Cultul română. Tancurile sovietice nu au
adus numai trupele de ocupaţie ci
război ca argument motivaţional
pentru apărarea patriei. Cu toate
Eroilor “Regina şi o ideologie care a stricat tradiţiile
şi rânduielile româneşti. Noile
acestea, eroii căzuţi în Răsărit au
rămas pe mai departe excluşi din
Maria” autorităţi instalate după război
au considerat campaniile din
amintire, fără drept de monument şi
cruce.
a primit statutul Primul Război Mondial drept acte

imperialiste, de cucerire, aşa încât
Grija monumentelor de război
a fost preluată de Ministerul
de organizaţie eroii şi monumentele lor au fost

lăsate în paragină, dacă nu cumva
Apărării Naţionale. S-au ridicat, în
primă fază, doar pentru Armata
de utilitate au fost distruse.

S-a socotit că toţi cei care au
Roşie, considerată eliberatoare.
Apoi şi pentru militarii români în
publică luptat dincolo de Prut, împotriva

Uniunii Sovietice, ar trebui
principalele localităţi pe drumul de
luptă antifascist, de la Sf. Gheorghe
consideraţi criminali de război. (Covasna) la Banska Bistrica, în
Prin Hotărârea nr. 698 din Mulţi generali şi ofiţeri întorşi de pe Slovacia. Au fost refăcute şi câteva
19 august 2014, publicată în front au făcut ani grei de puşcărie, cimitire din Primul Război Mondial.
Monitorul Oficial nr. 619 din 22 ignorându-se cu bună ştiinţă că Decembrie 1989 a făcut să
august 2014, Guvernul României a militarul nu face altceva decât îşi renască speranţa şi a adus, tot pe
acordat Asociaţiei Naţionale Cultul îndeplineşte datoria şi îşi respectă sângele jertfei, libertatea. Au venit,
Eroilor “Regina Maria” statutul de jurâmântul, executând ordine în însă, şi haosul, lipsa de autoritate,
organizaţie de utilitate publică. îndeplinirea unei decizii politice pervertirea valorilor, indiferenţa şi
Această decizie încununează generale şi majore care nu-i aparţine. jaful la drumul mare.
activitatea de 23 de ani a membrilor Nu a contat că majoritatea dintre Pe fondul vidului legislativ şi a
asociaţiei noastre, a tuturor cei condamnaţi au luptat şi în lipsei de asumare a responsabilităţii,
filialelor judeţene, în nobila războiul antifascist. Cine trebuie să ia sute de monumente au rămas
misiune de cinstire a memoriei iniţiativa reabilitării acestor militari? fără plăcile de bronz, pe care erau
eroilor, de îngrijire şi protejare a
Are Armata Română un organism înscrise numele eroilor. Au fost
operelor comemorative de război. n
care să-şi asume această acţiune? furate busturi de bronz ale unor
După cum se ştie, în 1948, generali, amplasate pe socluri ori
Aşezământul Naţional “Regina integrate pe monumente funerare.
Maria” pentru Cultul Eroilor a fost Din Cimitirul Bellu Militar au fost
desfiinţat. Bunurile şi patrimoniul, furate patru statui din bronz a câte
precum şi arhiva au fost în mare 1000 kg - deci, în total 4000 kg! - de la
parte distruse. Mormântul Ostaşului Monumentul Eroilor de la Turtucaia.
Necunoscut a fost exilat din Capitală Este de necrezut că poliţia noastră
la Mărăşeşti, considerându-se că nu a reuşit nici până astăzi să-i afle
acolo îi este locul, multe monumente pe hoţi. Dar, oare, au fost căutaţi
au fo0st ciuntite, altele ajustate, ca vreodată?
să corespundă noilor vremi şi noilor Noii îmbuibaţi ai capitalismului
viziuni. românesc au intrat cu neruşinare
Abia după 1966, când s-a peste parcelele eroilor, ridicându-şi
renunţat la ideea că România a dus propriile cavouri. Ceea ce se întâmplă
un război imperialist în 1916-1919, de ani buni în Cimitirul Eroilor din Tg.
atitudinea ostilă s-a mai nuanţat, Jiu este inadmisibil. Şi totuşi, nimeni
marile mausolee fiind deschise nu spune nimic! Dar în situaţii

PERISCOP
deplorabile se află şi alte cimitire ale având filiale în toate judeţele Alexandru Dragalina” pentru cea
eroilor. Multe cimitire şi morminte au ţării, s-a transformat în Asociaţia mai bună lucrare despre prizonierii
fost lăsate în paragină, unele dintre Naţională Cultul Eroilor “Regina ultimului război mondial, premiu
ele sfârşind prin a dispărea definitiv. Maria”, continuând să existe, în în valoare de 1000 dolari, finanţat
Alte monumente au fost falsificate paralel şi în relaţie de cooperare de Opriţa Dragalina Popa, nepoata
din motive xenofobe - aşa cum s-a cu Oficiul Naţional pentru Cultul generalului erou Ioan Dragalina, şi
întâmplat în judeţele Covasna şi Eroilor. Spiritual şi moral, Asociaţia familia dr. Cornel şi Nina Dumitriu.
Harghita. Din păcate, până în 2003, noastră se consideră continuatoarea Precizez că ambii finanţatori sunt
nu a existat nici o bază legală pentru tradiţiilor inaugurate în 1919 de români din Statele Unite. Premiul
a acţiona. Regina Maria şi Patriarhul Miron va fi acordat anual. Sperăm ca el să
După cum se ştie, la 19 noiembrie Cristea. aibă ecoul cuvenit şi să fie finanţat şi
1991 s-a înfiinţat Comitetul Naţional În prezent avem filiale în toate de alte persoane.
pentru Restaurarea şi Îngrijirea judeţele ţării şi, prin Hotărârea nr. Asociaţia Naţională Cultul Eroilor
Monumentelor şi Cimitirelor 698, din 19 august 2014, Guvernul “Regina Maria” editează propria sa
Eroilor, prima organizaţie, după României ne-a acordat statutul de publicaţie, revista “România Eroică”.
evenimentele din decembrie 1989, «organizaţie de utilitate publică». De asemeenea, circa 20 de filiale
care avea ca obiectiv cinstirea Asociaţia noastră a avut în judeţene editează reviste proprii.
memoriei eroilor. Fără fonduri, fără toţi aceşti ani numeroase acţiuni Şi pentru că astăzi sărbătorim
susţinerea unor prevederi legale, de cinstire a memoriei eroilor, a împlinirea a 95 de ani de la
persoanele grupate în această întocmit evidenţe ale operelor înfiinţarea Societăţii «Mormintele
asociaţie, în majoritate militasri în comemorative de război din judeţe. Eroilor Căzuţi în Război», aş dori
rezervă, au încercat din răsputeri S-au editat monografii, cărţi de aur să vă reamintesc că în 2018 se
să se opună avalanşei de abuzuri ale localităţilor. Filialele noastre ţin împlineşte un secol de la împlinirea
şi profanări. Principala armă a fost legătura direct cu administraţiile idealului românilor: Unirea cea
informarea autorităţilor, dar şi locale, semnalându-le orice acte Mare! Asociaţia Naţională Cultul
intervenţia directă cu voluntari, cu de profanare a monumentelor şi Eroilor «Regina Maria», împreună
sprijinul mai mult decât generos al cimitirelor eroilor, stimulându- cu alte asociaţii, a luast iniţiativa
unităţilor militare. le interesul pentru cultul eroilor. ridicării unui Monument al Unirii la
Până în 2003, când a fost Încercăm să nu ne substituim Alba Iulia. Este o iniţiativă pe cât de
adoptată Legea nr. 379 privind Oficiului Naţional pentru Cultul măreaţă, pe atât de dificilă. Suntem
regimul mormintelor şi operelor Eroilor, ci să fim un element activ de conştienţi că vom reuşi numai dacă
comemorative de război, această stimulare a interesului pentru eroii vom obţine un sprijin larg, inclusiv
asociaţie a fost singura instituţie din neamului şi de educare a tinerei guvernamental, în acest scop.
ţară care s-a ocupat de Cultul Eroilor. generaţii în ideea respectului pentru Începând de azi, 12 septembrie
S-a bucurat de ajutorul Armatei jertfa naţională. 2014, lansăm public Drapelul de
şi de sprijinul moral şi spiritual al Am reuşit, de-a lungul anilor, să identificare al Asociaţiei Naţionale
Bisericii, respectiv al Patriarhiei. reamenajăm cu aportul decisiv al Cultul Eroilor «Regina Maria».
Pe baza acestei legi, în 2004, s-a primăriilor, unele cimitire ale eroilor, Doamnelor şi Domnilor,
înfiinţat Oficiul Naţional pentru să reabilităm monumente, uneori Eroii vin din trecut. Ei nu sunt
Cultul Eroilor, organ de specialitate să ridicăm altele noi. Am convins numai ai Asociaţiei Naţionale Cultul
al administraţiei publice centrale, autorităţile locale să atribuie nume Eroilor “Regina Maria”, ai Oficiului
în subordinea Guvernului, învestit de eroi militari unor staţii de cale Naţional pentru Cultul Eroilor,
cu autoritate în materie asupra ferată, unor străzi. Dar, încă mai sunt ai Armatei sau ai Ministerului de
administraţiei locale şi cu puterea multe de făcut pe această linie. Interne. Eroii sunt ai naţiunii române
de a supraveghea integritatea şi Stimulăm memorialistica de şi fiecare dintre noi, indiferent de
construirea operelor comemorative război şi promovăm literatura şi rang şi poziţie socială, are datoria
de război, dar şi cu puterea de a mărturiile din prizonieratul de morală faţă de ei! Fiecare dintre noi şi
finanţa unele obiective. război. Anul acesta, asociaţia toate instituţiile Statului Român!
Fostul comitet, înfiinţat în 1991, noastră a lansat Premiul “Virgil Vă mulţumesc pentru atenţie! n

PERISCOP
Concurs pentru realizarea
Monumentului Unităţii Naţionale
În ziua de 8 iulie 2014, Asociaţia presei, în total 25 de participanţi. Prefectului, a subliniat faptul
Naţională Cultul Eroilor „Regina În urma discuţiilor s-a hotărât că toate Prefecturile din ţară şi
Maria”, împreună cu Filiala sa din ca prof. dr. Ioan Traian Mârza, Consiliile Judeţene susţin necesitatea
Judeţul Alba şi Uniunea Artiştilor preşedintele Uniunii Artiştilor construirii Monumentului Unităţii
Plastici, a organizat o şedinţă privind Plastici, sprijinit de Asociaţia Naţionale la Alba Iulia până la 1
lansarea concursului pentru proiectul Naţională Cultul Eroilor „Regina Decembrie 2018, şi că această
Monumentului Unităţii Naţionale. Maria”, în colaborare cu alte societăţi, iniţiativă a societăţii civile trebuie
Lucrările şedinţei au avut loc la fundaţii şi asociaţii ale societăţii să fie inclusă în cadrul proiectului
Prefectura Judeţului Alba, în Sala civile, să organizeze concursul „România -100” al Guvernului
Mihai Viteazul, şi au fost conduse de proiecte în vederea realizării României.
de colonel (r) Daniel Nariţa, director Monumentului Unităţii Naţionale În cadrul şedinţei s-a precizat că
la Instituţia Prefectului, colonel (r) la Alba Iulia până la 1 Decembrie Monumentul, pe care toţi îl doresc,
Ioan Galdea, membru al Consiliului 2018, când sărbătorim Centenarul trebuie să stea mărturie în viitor
Director al Asociaţiei Naţionale Cultul Marii Uniri. Comisia de jurizare va despre făuritorii Marii Uniri, care sunt
Eroilor „Regina Maria” şi preşedinte fi compusă din reprezentanţi ai eroi ai neamului, să fie reprezentativ
al Filialei Alba, şi prof. dr. Ioan Traian Ministerului Culturii, ai Academiei pentru toţi românii din ţară şi de
Mârza, preşedintele Uniunii Artiştilor Române, personalităţi ale artei pretutindeni, să fie un adevărat
Plastici. La şedinţă au participat contemporane, din reprezentanţi ai simbol naţional şi să dea strălucire
reprezentanţi ai societăţii civile, societăţii civile şi ai presei. oraşului Alba Iulia. n
factori de decizie ai administraţiei Concursul este adresat artiştilor
locale, ai unor instituţii din Alba Iulia, români din ţară şi de pretutindeni. Colonel (r) Ioan TODERICIU
Timişoara, personalităţi locale şi ale Daniel Nariţa, director la Instituţia
Pomenirea lui Mihai Viteazul

La 30 noiembrie 2014, o delegaţie a Asociaţiei Cadrelor
Militare în Rezervă şi Retragere din Arma Geniu, Bucureşti, la
iniţiativa distinsei profesoare Steluţa Zaharcu, împreună cu
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – filiala Gemina
– Alba Iulia, cu Fundaţia ,,1 Decembrie 1918, pentru unitatea şi
integritatea României” şi un grup de argeşeni a organizat o slujbă
de pomenire a marelui domnitor Mihai Viteazul, la biserica ,,Maieri
II”, cu hramul ,,Sf. Treime”, din Alba Iulia. La eveniment au luat parte
poetul ardelean Ion Mărgineanu şi un grup de elevi de la Colegiul
Militar ,,Mihai Viteazul”.
La bustul domnitorului, ridicat prin strădania românilor cu
suflet mare din acest oraş - Fundaţia ,,1 Decembrie 1918, pentru
unitatea şi integritatea României”, în frunte cu economistul Ioan
Străjan - s-au adus cuvinte de recunoştinţă marelui unificator de
neam. Au fost depuse coroane de flori cu semnul tricolor, s-au
aprins lumânări.
Cinste iniţiatorilor şi participanţilor la acest moment
emoţionant. n
Nuşa CANTEMIR

PERISCOP
Emblemă Biblioteca
de Merit Asociaţiei Naţionale

Cultul Eroilor „Regina
Cu prilejul împlinirii a Maria” s-a îmbogăţit
150 de ani de la înfiinţarea cu colecţia completă a
Statului Major General, revistei “Periscop” (2008-
Asociaţia Naţională Cultul 2014), publicaţie editată
Eroilor “Regina Maria” a de Asociaţia Cadrelor
fost distinsă cu Emblema Militare în Rezervă şi în
de Merit Partener pentru Retragere din Serviciul
Apărare clasa a II-a, în semn de Informaţii Externe.
de apreciere pentru activi- Colecţia a fost donată,
tatea de cinstire a eroilor marţi, 11 noiembrie
neamului, precum şi pentru 2014, prin bunăvoinţa
îngrijirea şi protejarea opere- conducerii asociaţiei
lor comemorative de război şi amintite - preşedinte: domnul general de brigadă (r)
a cimitirelor eroilor. n Petru Neghiu - căreia îi mulţumim şi pe această cale!n
A apărut Buletinul informativ La Statuia lui Eminescu

nr. 4/2014 În dimineaţa de 15 ianuarie 2015, în al
165-lea an de viaţă, moarte, uitare şi neuitare
Publicaţie editată semestrial de Biroul Executiv Central ale “celui mai mare poet pe care l-a ivit şi-l
al ANCERM, Buletinul informativ nr. 4, din 2014, a apărut în va ivi vreodată, poate, pământul românesc”
coordonarea generalului maior (r) dr. Visarion Neagoe şi sub (George Călinescu), o delegaţie a Asociaţiei
redacţia unui colectiv format din general de brigadă (r) Radu- Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” a dorit
Şerban Dan, colonel (r) Gheorghe Mateescu, comandor (r) Dorin să se reculeagă la statuia Poetului din parcul
Ionescu şi dr. ing. Luminiţa Zugravu. Cuprinzând informaţii din Ateneului Român, operă a marelui sculptor
toate filialele asociaţiei, buletinul este structurat pe cinci capitole Gheorghe D. Anghel.
(I. Probleme generale; II. Activităţi ale Biroului Executiv Central; Am pus câte o floare la picioarele Poetului
III. Activităţi desfăşurate de filiale; IV. Calendarul evenimentelor; şi am aşteptat,
V. Apariţii editoriale), fiind o oglindă aproape fidelă a stării în tăcere, să-i
auzim glasul:
ANCERM de la un semestru la altul. Spunem “aproape fidelă”
“Nu credeam
întrucât sunt filiale care răspund cu greu nevoii de informare
să-nvăţ a muri
reciprocă despre ceea ce se întâmplă în fiecare judeţ şi în
vrodată; / Pururi
subfilialele componente, despre iniţiativele de ridicare a noi tânăr înfăşurat în
opere comemorative de război, despre preocupările pentru manta-mi, / Ochii
protejarea cimitirelor şi monumentelor eroilor. “Este neplăcut mei înălţam
- se arată în Buletinul informativ - faptul că, deşi în teritoriu se visători la steaua
organizează multe activităţi de succes, ele nu sunt cunoscute / Singurătăţii…”
publicului larg din lipsă de comunicare. Este o oportunitate Suntem
insuficient exploatată, care ar putea spori imaginea pozitivă convinşi că
a A.N.C.E. “Regina Maria” şi care, de ce nu, ar atrage mai mulţi toţi românii
membri cotizanţi şi simpatizanţi.” Să mai precizăm, pentru cei s-au gândit, în
interesaţi, că buletinul cuprinde datele de contact ale tuturor această zi, la
preşedinţilor filialelor judeţene. n Eminescu. n

PERISCOP
Protocol între Asociaţia Naţională Cultul Eroilor
“Regina Maria” şi Casa Majestăţii Sale
În ziua de 10 decembrie 2014, la Palatul
Elisabeta din Şoseaua Kiseleff nr. 28, a fost
semnat Protocolul de colaborare între
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina
Maria” şi Asociaţia Casa Majestăţii Sale.
Documentul a fost parafat de preşedintele
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina
Maria”, general maior (r) prof. univ. dr.
Visarion Neagoe, şi directorul executiv
al Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, Ion
TUCĂ. Prin măsurile convenite, cele două
organizaţii îşi propun să găsească puncte
comune în nobila acţiune de cinstire a
memoriei eroilor.n
Protocol de colaborare cu Asociaţia Cadrelor Militare

în Rezervă şi în Retragere din Direcţia Informaţii şi
Protecţie Informativă din Ministerul Afacerilor Interne
Marţi, 17 februarie 2015, la sediul
central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
“Regina Maria”, din Bucureşti, a fost semnat
protocolul de colaborare dintre Asociaţia
Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”
- reprezentată de general maior (r) prof.
univ. dr. Visarion Neagoe, preşedinte - şi
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în
Retragere din Direcţia Informaţii şi Protecţie
Informativă din Ministerul Afacerilor Interne
- reprezentată de general maior (r) Mircea
Tănăsescu. Cele două asociaţii îşi propun
să acţioneze în comun pentru îngrijirea şi
protejarea operelor comemorative de război,
precum şi pentru cinstirea memoriei eroilor.
Să ia atitudine împotriva oricăror abuzuri
şi acte de profanare a simbolurilor noastre
naţionale, de denaturare a istoriei românilor,
de distrugere a cimitirelor şi monumentelor
eroilor. n

PERISCOP
Mormântul lui
Constantin Bâzu
Cantacuzino
Despre prinţul român, aviator cu
reputaţia de as mondial, s-au scris, se scriu
mea, Eliza Mătăsaru, plecată de vreo câţiva
ani din ţară, spre alte zări, găsindu-şi un loc
Pe mormânt scrie:
Principe
încă şi poate se vor mai scrie zeci şi zeci de de muncă în capitala Spaniei. I-am explicat Constantin Cantacuzino
pagini. că vreau să ajung la acest cimitir şi să caut Bâzu
Se cunoaşte foarte bine că acest vicar al mormântul unui aviator. Foarte amabilă, 23-11-1909 - 26 – 5-1958
aviaţiei române a decedat la 26 mai 1958, m-a condus, cu maşina ei, la Cimitirul Cavaler al Ordinului
la vârsta de 52 de ani, ca urmare a unei Municipal din Madrid. Dar, acolo, nu am Mihai Viteazul
operaţii nereuşite, se pare de ulcer gastric. putut sta decât câteva ore, întrucât în jurul Princesa
A fost înmormântat în Cimitirul Municipal orei 18 cimitirul se închide, fiind obiectiv Zoe Mavrocordat Sturdza
Almudena din Madrid, Spania, unul din turistic. 31 - 12-1890 – 1- 4-1973
cele mai mari din lume, care adăposteşte ,,- Nu-i nimic, domnule Timofte! - spune Principe
peste 5 milioane de morminte. Cimitirul se Eliza. Până vă reîntoarceţi, vă promit că am Mihail Sturdza Jora
întinde pe o suprafaţă de 120 de hectare, să găsesc mormântul pe care îl căutaţi.” 9 - 9-1886 – 6 - 2-1980
aici fiind înhumaţi peste 5000 de români. Într-adevăr, această inimoasă fată Princesa
A fost inaugurat la 9 septembrie 1884, prin a reuşit să realizeze primele imagini cu MA Lucia Ivonne Sturdza
prima înhumare făcută de Dona Maravilla mormântul prinţului Constantin Bâzu 18 - 12-1910 – 24-11-1996
Leal Gonzales. Cantacuzino. Principe
Citind foarte multe Ilie Vlad Sturdza Mavrocordat
articole şi cărţi despre 8 - 6-1916 – 19-9-2009
faptele de vitejie ale prinţului Pe latura din faţă se află gravate
aviator Constantin “Bâzu” următoarele cuvinte: Luptând în războiul
Cantacuzino, într-un articol 1941 - 45.
datat sâmbătă, 14 februarie Pe latura din stânga stă scris: A
2009, se afirma de către autor doborât 72 de avioane, a purtat faima
că: “…am nimerit la cimitir aripilor româneşti peste hotare până în ţara
şi am căutat mormântul. ospitalieră unde s-a stins.
[...] Deşi mi-am petrecut o Consiliul Director al Asociaţiei
oră scanând mormânt cu Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”,
mormânt tot cimitirul, nu am filiala judeţeană “Col. Corneliu Chirieş”,
reuşit să identific locul în care a hotărât ca în 2015, în satul Tescani,
se află rămăşiţele prinţului.” comuna Bereşti-Tazlău, să ridice în curtea
Aceste rânduri m-au şcolii din localitate un bust închinat
pus pe gânduri şi m-am bravului erou român Constantin Bâzu
întrebat: oare de atâţia ani nu Cantacuzino, iar pe locul unde ateriza – o
a reuşit nimeni să identifice troiţă comemorativă.
mormântul acestui aviator Meritul aparţine preşedintei subfilialei
român? Tescani, doamna Valeria Calinciuc, şi
În urmă cu câtva timp domnului primar Dumitru Tulpan, care
am reuşit să prind o excursie au înţeles demersurile noastre, pentru ca
în Republica Dominicană. numele şi isprăvile de vitejie ale prinţului
În drumul către Punta Cana aviator să nu fie uitate niciodată şi să fie
trebuia să facem o escală în transmise din generaţie în generaţie. n
Madrid. Spre norocul meu,
acolo, m-am întâlnit cu vecina Colonel (r) Paul Valerian TIMOFTE

Filialele Cultul Eroilor
VÂLCEA
Pelerinaj la Iernut
26 septembrie 2014. Pelerinaj la Iernut, jud.
Mureș, cu prilejul comemorării celor peste 10.800 de
eroi români căzuți în urmă cu 70 de ani pentru Țară,
în bătălia de la Oarba de Mureș, cea mai sângeroasă
confruntare militară de pe teritoriul României
în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au
participat profesori, preoți, cadre militare în rezervă
și în retragere, oameni de cultură, membri ai filialei
Vâlcea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina
Maria” şi ai Cercurilor Școlare „Cultul Eroilor” Vâlcea.
La eveniment au fost prezente delegaţii ale filialelor
ANCERM Mureș, Dolj, Vâlcea. (Eugen Petrescu)
Cinstim eroii
În septembrie 1944, în plină eliberare a Ardealului,
eroismul românesc îşi adaugă teribilul sacrificiu la
forţarea Mureşului, la Oarba de Mureş. Atunci vor
fi căzut jertfe aproape 11 mii de militari, numele
de pe crucile simbolice lăsate mărturie lângă femeile, din toate părţile judeţului. Spre cinstea lui,
monumentul ridicat întru pomenire şi cinstire vorbind Consiliul Judeţean ne va fi încredinţat mandatul de
despre participanţii din întregul spaţiu românesc. reprezentare şi o frumoasă coroană cu eşarfa tricoloră
Din statistici, dar şi din vorba dusă din generaţie cu însemnul oficial. Plecarea din viul nopţii ne-a dus
în generaţie, am aflat despre jertfa oltenească, în pe malul Mureşului, după ce vom fi urcat defileul
particular, a vâlcenilor. Aşa se face că la chemarea Oltului, vom fi ocolit oraşul culturii europene: Sibiu
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” - „al Fratelui” (Herman-Stadt), vom fi ocolit oraşul
Filiala Vâlcea ne-am pornit spre… eroii noştri sălăşluiţi lui Ştefan Ludwig Roth (Mediaş) şi vom fi traversat
pe câmpul de jertfă, să le ducem de la obârşii semnul culmile celor două Târnave. Era încă dimineaţă. Soarele
preţuirii urmaşilor lor, care îi cinstesc şi se mândresc cu nu se vedea dintre nori şi ştergătoarele parbrizului
ei. dădeau domol în lături lacrimile unor prelingeri-
Dimineaţa demult, înainte de cântatul cocoşilor, un plângeri din supărarea dimineţii. La monumentul cu
microbuz cu numele vorbind şi el despre istoria celui crucea dominantă, dintre brazii crescuţi de vreme –
de-al II-lea război mondial: „Normandia”, aduna între număram în această dimineaţă a lui 26 Septembrie,
cei veniţi de la Horezu, vâlcenii din sudul judeţului, 70 de ani de la zilele aprigului măcel care a înroşit, cu
pe cei din vecinătatea Râmnicului, pe cei din Lovişte, sângele vărsat, Mureşul! – lume pestriţă, preocupată,
luându-i în trecere, mai apoi. Erau de toate vârstele. cu rosturi organizatorice, dar şi să-şi găsească acolo
Cei şase elevi se remarcaseră şi la concursul organizat un folos în eveniment se precipita cu nerăbdare şi
de Biblioteca judeţeană şi Cercul de la Râmnic, sub emoţie. Mulţi primari cu eşarfa tricoloră, coroane de
titlul „Vâlcea Colţ de Rai”, pentru tematica patriotică. flori, militari îmbrăcaţi de paradă, veniţi special de la
În grup fiind reprezentate: vârstele, bărbaţii şi Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” din Bucureşti,

copii, tineri, veterani de război, militari în uniforme şi cu
grade diferite. Soseşte IPS Irineu, arhiepiscopul de la Alba
Iulia. Freamăt între cei prezenţi. La ora 9.00, metronomic, în
faţa gărzii de onoare, Ministrul Armatei salută drapelul de
luptă al unităţii. Imnul Naţional ne aminteşte de recunoştinţa
Patriei pentru fiii ei jertfiţi, iar pe noi ne îndeamnă la trezire!
Te Deum-ul şi cuvântul de învăţătură al înaltului ierarh
semnifică datoria veşnică a iubirii ţării şi a lui Dumnezeu.
Apoi coroanele depuse în acordul Imnului eroilor: „Presăraţi
pe-a lor morminte!” ne identifica, pe fiecare în parte, cu
prinosul adus aici de acasă. Consiliul Judeţean Vâlcea a fost
singurul judeţ, altul decât Mureşul gazdă, prezent la această
comemorare naţională. Delegaţia noastră a surprins plăcut la
depunerea celor două coroane, una fiind din partea Cultului
Eroilor, filiala noastră, prin numărul şi structura delegaţiei.
Mirarea şi plăcuta surprindere a ministrului Mircea Duşa va
fi fost lămurită de şeful delegaţiei noastre, profesorul Eugen
Petrescu: „avem foarte mulţi eroi vâlceni căzuţi aici; cum să
nu fi fost prezenţi la pomenirea lor?”, adăugând : „am fi venit
şi pentru unul singur!” şi apoi „dacă nu-l aveam, veneam
oricum, veneam pentru sângele românesc şi pentru lecţia
de istorie lucrătoare în copiii cu care am venit!”. Pe răgazul şi
surprinderea ministrului va fi adăugat şi despre un alt fel de
eroism al armatei: „vă mulţumesc, Domnule Ministru, pentru
sprijinul dat cetăţenilor judeţului Vâlcea, încercaţi de viiturile
din această vară şi vă amintesc doar de podul de peste
Topolog din comuna Nicolae Bălcescu, adevărat eroism
cotidian. Vă mulţumesc!”
Oficialii s-au retras mânaţi din spate de onorarea altor
ceremonii, dintr-o agendă încărcată. La Târgu Mureş vom
fi fost şi noi invitaţi! Am rămas însă aici, îndelung, după.
Soarele strălucea şi flamurile tricolore se desfăşuraseră în
adierea unui zefir abia şoptit. Am citit toate numele rămase
pe crucile eroilor legate cu panglică tricoloră. Cocardele
noastre, tricolore şi ele, vorbeau acelaşi gând mulţumit.
Colina se umpluse cu pietrele cioplite de artiştii veniţi aici
să semnifice eroismul în statornicia de piatră a cugetelor
de deasupra. Am trecut pe la fiecare lucrare. Monumentele
dăruite de cioplitorii artişti au limbajul lor abstract. Întrevezi
simbolul crucii, fixată la un loc al răstignirii unei persoane,
unui erou ascuns în anonimatul generalizant al abstracţiunii.
Pietrele vorbesc în felul lor. Tot dealul acesta, cu o pădure
de cruci de răstignire, este o epopee eroică, cinstită şi
marcată sub cerul României, să fie de pomenire urmaşilor,
urmaşilor… Cu gândul unei datorii împlinite ne-am întors
acasă şi vă dăm ştire şi vouă, concetăţenilor noştri, că am
făcut-o şi în numele vostru… la exact 70 de ani de la fapta
nepieritoare. n
26.09.2014, Oarba de Mureş,
Mihai Sporiş

Te Deum
La 12 septembrie 2014 s-au împlinit 95 de ani de la înfiinţarea
Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, precursoarea
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, eveniment
sărbătorit la Cercul Militar Național din București.
la Cimitirul
La nivel local, în ziua de 16 septembrie a.c., la Cimitirul Eroilor
Cetățuia din Râmnicu-Vâlcea, Filiala Județeană Vâlcea a Asociației
Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat o slujbă de Te
Deum, oficiată în prezența elevilor din Cercurile Școlare „Cultul
Eroilor” de la Școala Gimnazială „Anton Pann”, Școala Gimnazială „I.
Eroilor
Gh. Duca” și Liceul Energetic din Râmnicu-Vâlcea, a reprezentanților
Prefecturii Județului Vâlcea, Consiliului Județean Vâlcea, Direcției
pentru Cultură Vâlcea, instituțiilor militare din Garnizoana Râmnicu-
Vâlcea (Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD și Apărare CBRN
Cetăţuia
„Panait Donici”, Inspectoratul de Jandarmi Județean „General de
brigadă Ștefan Buterez” Vâlcea, Inspectoratul pentru Situații de
Urgență „General Magheru” Vâlcea) și a unor oameni de cultură.
(Eugen Petrescu) n

SIBIU
Veteranii de
război merită
respectul nostru
În calitate de prim-vicepreşedinte al Filialei Sibiu
a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „REGINA MARIA”,
dar şi de ofiţer al Armatei Române, am răspuns cu şi chiar şi mie, o adevărată lecţie de patriotism, de
multă plăcere invitaţiei doamnei Daniela Sacarelis, dragoste faţă de această ţară, de istoria ei. „Să nu-i
directoare a Şcolii Generale din localitatea Cristian, uităm pe bătrâni, pe bunicii şi părinţii noştri, să
de a vorbi elevilor despre Ziua Armatei. Împreună cu nu-i uităm pe cei care au pierit pe câmpul de luptă.”
doamna profesoară de istorie Anca Ursu, am evocat Emoţiile şi trăirile de ambele părţi s-au amplificat
faptele de vitejie şi sacrificiile armatei noastre în când copiii, dirijaţi de prof. Chis, au cântat: Treceţi,
luptele pentru eliberarea Transilvaniei. Am răspuns la batalioane române, Carpaţii! Emoţiile pe care le-am
întrebările elevilor dornici să afle amănunte despre trăit m-au convins că implicarea mea în conducerea
cariera de militar al Armatei Române. Am vorbit şi acestei asociaţii, timpul şi efortul material investit sunt
despre Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina răsplătite de asemenea momente. Veteranii ultimului
Maria”, despre cercurile „Cultul Eroilor”, dar şi despre război mondial, câţi mai sunt în viaţă, nu sunt numai
activităţile pentru îngrijirea monumentelor ridicate în ai familiilor, ai comunităţilor în care-şi trăiesc ultimele
cinstea eroilor neamului. zile, sunt ai neamului românesc şi merită respectul
Împreună cu un grup de copii, conduşi de doamna nostru!
Anca Ursu şi de domnnul Chis Ioan, ne-am deplasat la Toate popoarele îşi respectă eroii. Şi americanii,
locuinţa veteranului de război, domnnul Betea Roman, şi germanii, şi francezii, şi... Noi, românii, se pare că
în vârstă de 92 de ani, participant la al II-lea război facem excepţie. La noi a fost întotdeauna un sacrificiu
mondial. De loc din Arad, eroul nostru, împreună pentru existenţă, izvorât dintr-o legătură mistică,
cu soţia, s-a stabilit de peste 10 ani în localitatea indestructibilă cu pământul. Sacrificiile n-au fost
Cristian, urmându-şi fiica, aflată în Sibiu. La o vârsta zadarnice. La ora actuală, patriotismul nostru este
fragedă, Betea Roman a fost încorporat la Regimentul căzut în genunchi. Ţara noastră nu mai este o ţară
85 Infanterie, din Ineu. Primul contact cu focul luptei normală. Unora le este ruşine să recunoască că sunt
l-a avut în luptele de la Păuliş şi Şcoala de Ofiţeri români. Am ajuns să ne ploconim în faţa străinilor. A fi
de Rezervă, după care a continuat luptele până în patriot se consideră a fi depăşit în epoca globalizării.
Cehoslovacia. Sfârşitul războiului îl găseşte încadrat la Uităm că jertfele românilor, de-a lungul existenţei lor,
Batalionul 22 Vânători de Munte. sunt uriaşe. Aproape că nu există palmă de pământ
Din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor care să nu fi fost apărată, recâştigată prin jertfă de
„Regina Maria”, filiala Sibiu, am înmânat venerabilului sânge. Prin moartea lor, eroii ne-au apărat fiinţa,
veteran o Diplomă de Excelenţă şi un buchet de flori limba, cultura şi glia străbună. De aceea merită să-i
în culorile Drapelului Românesc. Copiii i-au adus o cunoaştem, să-i venerăm, să-i cinstim pe veteranii de
cutie cu bomboane. Veteranul s-a ridicat cu greu de război încă în viaţă. Să nu-i uităm! n
pe patul în care acum zace, fiind suferind, şi, într-un
frumos grai bănăţean, ardelenesc, şi-a spus bucuria Colonel (r) Constantin BORCAN
şi emoţiile pe care le trăieşte. A depănat câteva prim-vicepreşedinte al filialei Sibiu a Asociaţiei
momente din război, dar nu a uitat să dea elevilor, Naţionale Cultul Eroilor “REGINA MARIA”

IAŞI
Recunoștință
eroilor
„A scrie istoria este o datorie pentru omenire. A o
adopta cu ceea ce ai aflat este o obligație pentru fiecare”,
aprecia savantul și istoricul Nicolae Iorga.
Luni, 27 octombrie 2014, la Biserica „Pogorârea
Sfântului Duh” din cartierul ieșean Bucium a avut loc
ceremonia de reînhumare a eroilor căzuți pe aceste
meleaguri în urmă cu 70 de ani, în cea de-a doua mare
conflagrație mondială. Prin strădania preotului paroh
Dumitru Carp și a inginerului Virgil Arsenie a fost ridicat
un Osuar și un Paraclis, pentru a adăposti rămășițele
eroilor îngropați în gropi comune în cimitirul bisericii.
Serviciul religios a fost oficiat de un sobor de preoți,
iar la ceremonie au asistat credincioși din parohie,
reprezentanți ai Brigăzii 15 Mecanizate și ai Garnizoanei
Iași, precum și ai filialei județene a Asociației Naționale
Cultul Eroilor „Regina Maria”. Garda de onoare a fost
asigurată de militari din Batalionul 151 Infanterie
„Războieni”. Au luat cuvântul col.(r) ing. Ioan Timofte,
președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina
Maria”, judeţul Iași, și preotul paroh Dumitru Carp.
Despre cei 132 de eroi îngropați în cimitirul bisericii
din Bucium se știe că au căzut la datorie în 25 august
1944. Locotenentul Hagimă Nicolae și sergentul-
major Apetrei Haralambie sunt ultimii eroi care au fost
identificați, prin strădania epitropului bisericii, Virgil
Arsenie.
Evenimentul a fost organizat pentru a marca Ziua
Armatei și pentru a exprima respectul și omagiul pe
care îl aducem eroilor știuți și neștiuți, dar și familiilor
acestora. La ceremonie au participat reprezentanți
ai autorităților publice locale, ai asociațiilor cadrelor
militare în rezervă și în retragere, ai veteranilor de război,
profesori și elevi.
Aducem pioasă recunoștință și felicităm pe toți cei
care și-au dat mâna pentru a aduna și a pune la loc de
cinste, în morminte și cimitire, osemintele eroilor căzuți
în lupte pentru neam și țară. n
Col.(r) ing. Ioan TIMOFTE
Președintele Asociației Naționale
Filiala Cultul Eroilor „Regina Maria” judeţul Iași

CONSTANŢA
Eroii Regimentului 34
Infanterie “Constanţa”
comemoraţi la Siriu
La 11 octombrie 1916, “Ostaşii din Regimentul 34
Regimentul 34 Infanterie Infanterie. Sublocotenent
”Constanţa”, după refacerea Ştefănescu Gh. Ion, un plutonier
capacităţii de luptă în urma şi nouă soldaţi căzuţi la 20
pierderilor suferite în bătălia octombrie 1916 apărând vitejeşte
de la Turtucaia, se îmbarcă în acest pisc”.
gara Constanţa cu destinaţia La 25 octombrie 2014, la
Nehoiaşu (jud. Buzău). Aici ceremonialul militar şi religios
intră în subordinea Diviziei organizat cu prilejul Zilei Armatei,
6 Infanterie, comandată de de către Garnizoana Militară Buzău
generalul Arghirescu, care se şi Primăria Siriu, au participat: lt.
afla angajată în luptă cu Divizia col . Liviu Necula, comandantul
89 germană, comandată de Batalionului 341 Infanterie, această
generalul Von Bellow. Timp de o unitate fiind continuatoarea
lună, regimentul, sub comanda tradiţiilor de luptă ale Regimentului
locotenent-colonelului Dumitru 34 Infanterie “Constanţa”; 1 pluton
Mihail, participă la apărarea Văii gardă de onoare de la aceeaşi
Buzăului. În timpul luptelor şi-au unitate; 17 membri ai Asociaţiei
pierdut viaţa sau au fost răniţi Naţionale Cultul Eroilor “Regina
numeroşi militari constănţeni. În Maria”, filiala Constanţa; 3 membri
documentele Arhivelor Naţionale ai Ligii Militarilor Profesionişti.
Constanţa, fondul IOVR, au fost fi Deplasarea a fost posibilă datorită
identificaţi, până la această dată, sprijinului acordat de colonelul
următorii: plt. Sabanof Abdula, cap. Adrian Soci, comandantul Brigăzii
Constantinescu Nicolae, soldaţii 9 Mecanizate “Mărăşeşti”.
Cairedim Alil, Sefchi Isleam, Savu Urmaşii eroilor constănţeni
Gheorghe, Novac Dumitru şi au depus coroane de flori la
Predescu Alexandru. Complexul memorial Siriu. La
În onoarea celor căzuţi pe încheierea ceremonialului, militari
câmpul de luptă, a fost amplasată din Batalionul 341 Infanterie
o Cruce din piatră, în anul 1916, în au prezentat, spre încântarea
Complexul format din Monumentul participanţilor, un exerciţiu demon-
Eroilor şi Cimitirul Eroilor din strativ de instrucţie de front. n
Siriu. Pe placa de marmură sunt
inscripţionate următoarele : Colonel (r) Remus Macovei

Sărbătorirea
Armistiţiului
din 11 noiembrie 1918
Duminică, 9 noiembrie 2014, la Careul Militar
Francez din Cimitirul Central Constanţa, s-a desfăşurat
un ceremonial pentru comemorarea a 96 de ani de la
Armistiţiul din11 noiembrie 1918 şi pentru omagierea
tuturor combatanţilor din Marele Război. La invitaţia
lt. col. Christophe Midan, ataşatul militar al Franţei la
Bucureşti, la eveniment au participat şi reprezentanţi
ai filialei Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
“Regina Maria”.
După intonarea imnurilor Franţei şi României, lt.col.
Christophe Midan a adus un omagiu soldaţilor francezi
căzuţi în Primul Război Mondial şi înmormântaţi în
România.
La rândul său, subprefectul Accoium Mustafa Levent a
evocat sacrificiul celor 433 de militari francezi decedaţi în
anii 1916-1919 pe teritoriul României, pe timpul misiunii
de asistenţă militară sau în operaţiunilor desfăşurate
de Armata Dunării pentru eliberarea României, ambele
conduse de generalul Henri Mathias Berthelot.
Au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor
Francezi reprezentanţii misiunii franceze în România, ai
garnizoanei militare Constanţa şi ai Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor “Regina Maria”. n
Col. (r) Remus Macovei

PRAHOVA Mondial prin alocuțiunile rostite de
viceprimarul Gheorghe Bădăran,
col. (rtr) Constantin Chiper, director
Manifestare comemorativă Marilena Peneș și col. (r) Dumitru

Codiță. Au fost depus coroane
de flori la Monumentul Eroilor.
la Cimitirul Eroilor
În încheiere, Asociația Naţională
Cultul Eroilor “Regina Maria”, filiala
Prahova, a înmânat participanților
din Sinaia
diplome și revista „Prahova Eroică”,
nr. 8. n
La 11 noiembrie a.c., Asociația Afganistan. România se alătură,

Județeană Cultul Eroilor „Regina astfel, Australiei, Canadei, Statelor
Maria”-Filiala Prahova a marcat Unite ale Americii, precum şi
momentul oficial al încheierii altor state din Europa care, la 11
Primului Război Mondial printr-o noiembrie, îşi arată Recunoştinţa
manifestare comemorativă la pentru militarii întorşi din misiuni şi
Cimitirul Eroilor din Sinaia. Ziua de îşi comemorează eroii.
11 noiembrie a fost aleasă pentru Manifestarea de la Cimitirul
simbolistica ei, respectiv intrarea în Eroilor din Primul Război Mondial
vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora din Sinaia a fost organizată în
11.00, a Armistiţiului între Puterile parteneriat cu Consiliul Județean
Antantei şi Germania, în urma Prahova, Muzeul Județean de
căruia se punea capăt Primului Istorie și Arheologie Prahova,
Război Mondial, un conflict Inspectoratul Școlar Județean
deosebit de sângeros, care a durat Prahova, prin cercurile „Cultul
53 de luni și a lăsat în urmă peste Eroilor” din unele școli prahovene,
8 milioane de morți și 6 milioane Primăria Sinaia, subfilialele Sinaia
de mutilați. Tributul de sânge al ale A.N.V.R. și Cultul Eroilor.
României, 833.000 de morţi, a creat Participanţii au adus un pios
condiţiile necesare realizării Marii omagiu eroilor Primului Război
Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Ultimul soldat ucis în Europa,
cu un glonte german în frunte, la
ora 10.59, este considerat George
Lawrence Price.
În același timp a fost sărbătorită
și Ziua Veteranilor, instituită
prin Legea nr.150 din 22.10.2014,
privind recunoaşterea meritelor
personalului armatei participant
la acţiuni militare. Semnificaţia
acestei zile pentru Armata
României este legată şi de faptul
că, pe 11 noiembrie 2003, a căzut
la datorie sublocotenentul p.m.
Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar
decedat în teatrul de operaţii din

MEMENTO
MEMENTO „România Eroică” 2015

22 ianuarie. 110 ani de la 19 martie. 35 ani de la moartea 20 iulie. 85 de ani de la
moartea generalului Ştefan generalului Constantin Vasiliu- inaugurarea Monumentului Eroilor
Fălcoianu (1905). Răşcanu (1887 - 1980). Aerului, de pe şoseaua Jianu
25 ianuarie. 130 de ani de la 23 martie. 125 de ani de la (1935). Are la bază un proiect
naşterea generalului Alexandru al sculptoriţei Lydia Kotzebue,
Gorski (1875 - 1943). macheta fiind finalizată de
28 februarie. 230 de ani de la sculptorul Fekete Jozsef.
moartea, prin tragere pe roată, a lui 6 august. 95 de ani de la
Horea şi Cloşca (1785). declararea oraşului Bucureşti
3 martie. 70 de ani de la oraş erou (1920). Mareşalul Joffre,
moartea generalului Gheorghe
Avramescu (1884 -1945). După
1990 s-a putut scrie despre
împrejurările în care, în martie
moartea generalului Gheorghe

Magheru (1802- 1880).
30 aprilie. 65 de ani de la
moartea amiralului Gheorghe Em.
Koslinschi (1889-1950). Mort în
închisoare.
18 mai. 65 de ani de la moartea
generalului Henri Cihoschi (1872-
1945, în plin război, generalul 1950, închisoarea Sighet). eroul bătăliei de pe Marna, vine
a fost ridicat de la comanda 25 mai. 65 de ani de la moartea la Bucureşti şi acordă medalia
Armatei a 4-a române, din ordinul generalului Nicolae Ciupercă (1882- franceză Crucea de Război.
Comandamentului Sovietic, şi 1950, închisoarea Văcăreşti). 6 august. 55 de ani de la
dus într-o direcţie necunoscută. 14 iunie. 140 de ani de la moartea generalului Vasile Pascu
A fost ucis la Jászberény, în naşterea poetului Ion Dragoslav (1890-1960, închisoarea Gherla).
Ungaria. Format, ca şi mareşalul (1875-1928) (pseudonimul lui 24 august. 150 de ani de la
Ion Antonescu, la şcolile militare Ion Ivanciuc). A scris Pe drumul naşterea regelui Ferdinand I al
româneşti, a fost unul dintre cei pribegiei; Poveşti de crăciun. A fost României (1865-1927).
mai străluciţi generali, calităţile colaborator al revistei Cultul Eroilor 19 septembrie. 65 de ani de la
sale fiindu-i recunoscute atât Noştri. moartea generalului Constantin
de germani, cât şi de sovietici. 15 iunie. 65 de ani de la Eftimiu (1893-1950, închisoarea
Participant la ambele războaie moartea generalului Nicolae Macici Aiud).
mondiale. În al Doilea Război (1886-1950, închisoarea Aiud). 6 octombrie. 60 de ani de la
Mondial, perioada sa cea mai 2 iulie. 55 de ani de la moartea moartea generalului Constantin
fertilă a fost la comanda Corpului generalului Dumitru Carlaonţ Ilasievici (1881-1955, închisoarea
Vânătorilor de Munte (1941-1943), (1888-1970). Malmaison).
din care a făcut un corp de elită de 12 iulie. 130 de ani de la 15 octombrie. 65 de ani de
temut pe câmpul de luptă. moartea generalului Cerchez la moartea generalului Nicolae
8 martie. 55 de ani de la Cristodulo Mihail (1839- Samsonovici (1877-1950,
moartea generalului Mihail 1885). Eroul al Războiului de închisoarea Sighetu Marmaţiei).
Kiriacescu (1960, închisoarea Independenţă (1877-1878). Legiunea de Onoare în grad de
Piteşti).

MEMENTO
85
Ofiţer; Crucea de Război (ambele
Franţa).
de ani de la inaugurarea
Mausoleul
29 octombrie. 140 de ani de la Mausoleului Eroilor din Eroilor
naşterea Reginei Maria a României Buzău (1930). Ridicat din iniţiativă de la Mateiaş
(1875-1938). Supranumită „mama locală, adăposteşte osemintele
răniților”, pentru atitudinea a 7867 de eroi necunoscuţi din
curajoasă şi caritabilă din anii războiul 1916-1919.
Războiului de Reîntregire (1916-
1918), s-a implicat, după război,
în acţiunile de cinstire a memoriei
eroilor căzuţi pe câmpurile de
luptă, organizate de Societatea
80 de ani de la ridicarea
Mausoleului Eroilor de
la Mateiaş (1935). Construit în
Mormintele Eroilor Căzuţi în anii 1928-1935, de constructorul
Război, devenită mai târziu De Nicolo, după proiectul
Aşezământul Naţional „Regina
Maria” pentru Cultul Eroilor. arhitectului Dumitru Ionescu
9 noiembrie. 130 de ani de la Berechet.
naşterea generalului Nicolae Şova
(1885-1966).
16 decembrie. 155 de ani de la
naşterea generalului Ioan Dragalina
85 de ani de la ridicarea
Mausoleului Eroilor
„Galata” din Iaşi. (1930). Ridicat
(1860- 1916)
23 decembrie. 120 de ani de la între anii 1929-1930, din iniţiativa
naşterea generalului Radu Korne Societăţii Cultul Eroilor, pe baza
(1895 - 1949). Ofițer de cavalerie. proiectului ing. Henri Coandă, cu
Absolvent al Școlii de Cavalerie fonduri colectate prin subscripţie
de la Saumur, Franţa (1926). A publică.
comandat Divizia 1 Blindate
„România Mare” în ultima și cea
mai mare bătălie de blindate de
pe teritoriul României (Scobâlțeni,
20 august, 1944). A fost tipul de
90 de ani de la inaugurarea
Mausoleului de la
Topliţa (1925) Construit din
ofiţer care s-a apropiat cel mai iniţiativa Societăţii Cultul Eroilor.
mult de modelul comandantului Mausoleului de la Topliţa
85
modern, adaptat la caracteristicile
de ani de la inaugurarea
ultimului război mondial: mişcare,
viteză, iniţiativă. Un comandant Mausoleului Eroilor
Mausoleul
care ieşea din tranşee şi declanşa de la Galaţi (1930). Operă a Eroilor
acţiuni rapide; un comandant care arhitectului Mihail Popescu. de la Galaţi
Monumentului
infanteristului, din Bucureşti,
creaţie a sculptorului Spiridon
Georgescu.
Monumentului eroilor
francezi din parcul Cişmigiu,
Bucureşti, inaugurat în 1920,
stătea în faţa gloanţelor. A murit în
închisoarea Văcărești. operă a sculptorului Ion Jalea.

HUNEDOARA
La mormântul Crăişorului Munţilor
În fiecare an, la 13 noiembrie 2014, membrii
subfilialelor A.N.C.E. „Regina Maria” şi ai A.N.C.M.R.R.
din Valea Jiului merg la Ţebea şi la Câmpeni, la
comemorarea lui Avram Iancu. Anul acesta, alături de
cei din Valea Jiului, au participat delegaţii din toate
subfilialele hunedorene, dar şi o delegaţie din Gorj,
condusă de generalul în retragere Ion Bărbulescu.
Acţiunea a fost condusă de colonelul (r.) Moldovan
Dănilă, preşedintele Filialei Judeţene „Sarmisegetuza
” A.N.C.M. R.R. „Alexandru Ioan Cuza ”. Din partea
subfilialei Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina
Maria” a fost prezent colonelul (r) Adrian Ronai,
preşedintele subfilialei. n
Alpinişti italieni au participat la

sărbătorirea Zilei Armatei Române
Un grup de alpini italieni, din oraş, ofiţerii în rezervă de coroane de flori. Aici s-a
membri ai Sezione Di Belluno români şi oaspeţii italieni, între făcut joncţiunea cu delegaţiile
şi Sezione Danubiana, precum care s-au aflat vicepreşedintele subfilialelor Cultul Eroilor şi ai
şi ai câtorva Grupuri din A.N.A. A.N.A., FerruccioMinelli, precum A.N.C.M.R.R. Gorj şi din Mun.
(Associazione Nazionale Alpini) şi Enrico Collarin, Alessandro Hunedoara, conduse de generalul
ce cuprinde foşti membri ai Pietta, s-au deplasat în Defileul în retragere Ion Bărbulescu şi
trupelor alpine italiene, organizaţie Jiului, la Monumentul Generalului locotenent colonel (r.) Alexandru
apartinică fondată în 1919 şi având Ioan Dragalina, erou al Primului Ciontea. Alpinii i-au invitat pe
sediul în Milano, a participat la Război Mondial. unde a avut loc rezerviştii români la inaugurarea
sărbătorirea Zilei Armatei Române. un ceremonial cu depunerea noului sediu al Grupului „Jiu -
Este pentru prima dată Piave”, grup nou înfiinţat, avându-l
când alpinii italieni iau ca preşedinte pe Francesco Forti.
parte, alături de membri Manifestarea s-a încheiat cu o
ai filialelor A.N.C.M.R.R. şi masă comună la Casa Pollicino,
A.N.C.E. „Regina Maria”, la construită prin muncă voluntară de
sărbătorirea Zilei Armatei alpini şi asigurată în mare măsură
Române în Valea Jiului. financiar de aceştia, şi un concert
După o mini-paradă prin coral de clasă, la Sala de Marmură a
centrul municipiului Primăriei Petroşani, cu participarea
Vulcan şi ceremonia de corurilor feminine din Vălenii de
depunere de coroane Munte şi din Codissago - Italia. n
de flori la Monumentul
În imagine: În Defileul Jiului, la
Eroului Necunoscut Monumentul generalului Ioan Dragalina

REMEMORĂRI
Intrarea României în războiul de (Regimentul 8 Infanterie Buzău şi contraatacuri în direcţia Străjescu,
întregire statală şi naţională, în august Regimentul 9 Infanterie Rm. Sărat), ajutat de artileriştii Regimentului 19
1916, a găsit ostaşii prahoveni în Brigada 5 Artilerie Ploieşti (Regimentul Artilerie şi de cavaleriştii Regimentului
următoarele zone: 7 Artilerie Buzău şi Regimentul 19 6 Călăraşi Ploieşti. Cooperând cu
• la curbura Carpaţilor Meridionali, Obuziere Ploieşti, două escadroane ostaşii Diviziei 9 Infanterie Dobrogea,
în zona Cheia, încadraţi în Divizia de cavalerie din Regimentul 6 Călăraşi prahovenii din Divizia 5 Infanterie
5 Infanterie, Buzău, comandată de Ploieşti şi Batalionul 5 Pionieri Ploieşti); Buzău s-au remarcat şi în zilele
generalul Aristide Razu, formată Divizia 13 Infanterie Ploieşti, următoare, în luptele de apărare de la
din Brigada 9 Infanterie, Ploieşti comandată de generalul Ioan I. Mărăşeşti. Regimentul 32 Infanterie
(Regimentul 7 Infanterie Prahova, Popescu, formată din Brigada 25 „Mircea”, împreună cu Regimentele 7
Regimentul 32 Infanterie „Mircea”, Infanterie (Regimentul 50 Infanterie Prahova şi 3 Vânători Ploieşti au dat
Regimentul 3 Vânători/Infanterie, Focşani/64 Infanterie Tecuci), Brigada legendarele atacuri din zilele de 25,
Regimentul 19 Artilerie şi Regimentul 26 Infanterie Ploieşti (Regimentul 27, 28, 29 iulie şi 1 august 1917, ostaşii
Prahovenii în
luptele de la
Mărăşeşti
6 Călăraşi) şi Brigada 10 Infanterie,
Buzău (Regimentul 8 Infanterie, Buzău
şi Regimentul 9 Infanterie, Râmnicu
Sărat);
• pe Valea Oltului, Divizia 13
Infanterie Ploieşti, comandată de
generalul Alexandru Socec, formată
din Brigada 25 Infanterie (Regimentul 47 Infanterie Ploieşti/72 Infanterie luptând în cămăşi! În luptele purtate
47 Infanterie Prahova şi Regimentul 72 Mizil), Brigada 13 Artilerie Ploieşti în ziua de 25 iulie, bravul comandant
Infanterie Mizil) şi Brigada 26 Infanterie (Regimentul 23 Artilerie Ploieşti, mutat al Regimentului 32 Infanterie „Mircea”,
(Regimentul 48 Infanterie Buzău şi la Buzău, şi Regimentul 28/3 Obuziere locotenent-colonelul Vasile Stamate,
Regimentul 49 Infanterie Râmnicu Buzău, două escadroane de cavalerie a căzut la datorie, la comandă
Sărat). din Regimentul 6 Călăraşi Ploieşti şi urmând căpitanul Ştefan Curculescu
După insuccesele din campaniile Batalionul 13 Pionieri Ploieşti). şi, din 27 iulie, maiorul Constantin
anului 1916, la sfârşitul lunii decembrie Încă din primele ore ale dimineţii Malamuceanu, fost comandant al
1916, unităţile militare prahovene, cu de 24 iulie 1917, generalul Eremia Batalionului 1 din Regimentul 7
excepţia Regimentului 32 Infanterie Grigorescu, comandantul Corpului 6 Prahova. Până la 6 august, efectivele
„Mircea”, au fost retrase de pe front, Armată şi, de la 31 iulie, comandantul Diviziei 5 Infanterie, făcând sacrificiul
pentru refacere, în judeţele Botoşani şi Armatei 1, a ordonat introducerea suprem, s-au diminuat la un sfert.
Iaşi. Toate unităţile militare din Prahova în operaţie a Diviziei 5 Infanterie, în În 6 august 1917, Feldmareşalul
au participat la luptele din vara ajutorul Diviziei 34 Infanterie ruse, care Mackensen, comandantul Armatei a
anului 1917, de la Mărăşeşti, având acţiona pe aliniamentul: Moara Albă 9-a Germane, în încercarea de a scoate
următoarea subordonare: - Moara Roşie - Străjescu - Siret. Abia din luptă Armata română şi a realiza
Divizia 5 Infanterie Buzău, sosite în zonă, regimentele 3 Vânători joncţiunea cu Armata 1 austro-ungară,
comandată de generalul Petre Frunză, şi 7 Infanterie Prahova au intrat în zona Adjud, a declanşat, în Pădurea
formată din Brigada 9 Infanterie imediat în luptă şi au oprit înaintarea în „Răzoare”, una dintre cele mai crâncene
Ploieşti (Regimentul 7 Infanterie sectorul Moara Albă - Moara Roşie. În lupte de pe frontul de la Mărăşeşti.
Prahova şi Regimentul 32 Infanterie timpul nopţii, Regimentul 32 Infanterie Ostaşii Diviziilor 13 Infanterie Prahova,
„Mircea”), Brigada 10 Infanterie Buzău „Mircea” a executat mai multe 9 Infanterie Dobrogea şi 10 Infanterie

REMEMORĂRI
Tulcea au rezistat eroic. În fâşia Diviziei în pofta lui
13 Infanterie, inamicul a pătruns la nesăţioasă
joncţiunea dintre Regimentele 47 de a cuceri
Ploieşti şi 51 Infanterie Galaţi, nimicind şi restul din
aproape în întregime două batalioane bogatul trup
din Regimentul 51 Infanterie. al scumpei
Comandantul Regimentului 47 noastre
Infanterie, locotenent-colonelul Radu Românii,
Rosetti, a fost grav rănit, fiind internat năpustindu-
în spital. Contraatacul Batalionului se furios, s-a
1/51 Infanterie a fost respins, acesta izbit 12 zile
fiind nimicit, în frunte cu comandantul şi 12 nopţi
lui. Ostaşii companiei de mitraliere a de vijelia
Batalionului 1, în frunte cu căpitanul noastră, ca
Grigore Ignat (născut la Bârlad), au fost de o stâncă
găsiţi, a doua zi, morţi pe poziţia de neclintită.
luptă. La Şuşiţa şi
Contraatacul dat de Batalionul 1/ Siret aţi năruit sforţările groaznice ale Infanterie Ploieşti, Regimentul 32
Regimentul 50 infanterie Focşani, sălbaticului duşman, dovedind lumii Infanterie „Mircea” Ploieşti, Regimentul
comandat de căpitanul ing. în rezervă odată mai mult că „Nici pe aici nu se 47 Infanterie Ploieşti şi Regimentul 7
Miclescu, Batalionul 2/Regimentul 48 trece!”. Aici cunoscu generalul german Infanterie Prahova au fost decorate
Infanterie Buzău, comandat de maiorul Mackensen ce este înfrângerea. cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a
Tomescu, şi Batalionul 3/Regimentul Mărăşeştii fu mormântul iluziilor III-a, pentru vitejia cu care au luptat
47 Infanterie Prahova, comandat de germane.” împotriva inamicului, în perioada 24
căpitanul ing. în rezervă Drăgănescu Ultima zi a bătăliei, 22 august/4 iulie-9 august 1917, la Mărăşeşti. Au
a fost încununat de succes, restabilind septembrie, în sectorul Dealul fost decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”
apărarea pe platoul Viile Negroponte - Secuiului, de lângă Muncel, a căzut la clasa a III-a următorii ofiţeri care au
Panciu. În Ordinul de Zi nr. 90, din 8/21 datorie prima femeie ofiţer din armată, luptat în unităţi militare prahovene:
august 1917, comandantul Armatei sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. sublocotenent Mihai R. Arion/
1, generalul Eremia Grigorescu, În luptele de la Mărăşeşti, trupele Regimentul 6 Călăraşi Ploieşti, căpitan
adresându-se ostaşilor, spunea: „... germane au pierdut peste 65.000 Ştefan Curculescu/Regimentul 32
La Panciu, Mărăşeşti şi Cosmeşti de soldaţi şi ofiţeri. Armata română Infanterie „Mircea” Ploieşti, locotenent
s-a dezlănţuit cea mai măreaţă şi a pierdut peste 26.000 de militari. (r) Gavril Danielescu/Regimentul 7
groaznică bătălie ce a purtat vreodată Armata rusă - circa 24.000 de militari. Infanterie Prahova, maior Alexandru
ţara românească. În luptele crâncene Drapelele unităţilor militare Ignătescu/Regimentul 3 Vânători/
şi vijelioase inamicul, întreit în număr, prahovene: Regimentul 3 Vânători/ Infanterie Ploieşti, maior Petre Mareş/
Regimentul 47 Infanterie Ploieşti/72
Infanterie Mizil, sublocotenent (r)
Gheorghe Manoilescu/Regimentul
32 „Mircea” Ploieşti, maior Constantin
Malamuceanu/Regimentul 32
Infanterie „Mircea” Ploieşti, maior Emil
Pălângeanu/Regimentul 3 Vânători/
Infanterie Ploieşti, sublocotenent
(r) Ioan Popa/Regimentul 47
Infanterie Ploieşti/72 Infanterie Mizil,
general de brigadă Ioan I. Popescu,
comandantul Diviziei 13 Infanterie
Ploieşti, locotenent-colonel Radu
Rosetti, comandantul Regimentului 47
Infanterie Ploieşti/72 Infanterie Mizil,
căpitan Ion Sipiceanu/Regimentul 3
Vânători/Infanterie Ploieşti. n
Colonel (r.) Constantin CHIPER

REMEMORĂRI
De ce a fost executat
O destăinuire a unui fost camarad
din părțile Oltului, o destăinuire ce
seamănă, poate, a spovedanie, o
destăinuire a unei întâmplări din
perioada unor aprige vremuri de după
căpitanul Ilie Tudor?

cel de-al doilea Război Mondial. Este
vorba de acele vremuri menite să ne
aducă aminte de adevăratele drame
ale unor oameni cărora le-au schimbat
cursul vieții, le-au întrerupt drumuri,
Nepotul căpitanului Ilie se destăinuie

le-au frânt iluzii și le-au provocat
suferințe.
O destăinuire făcută cu teamă, de
parcă cei care au provocat atunci acele
suferințe ar fi în stare să le repete și mari. Nu știu ce probleme aveau
astăzi. Frânturi de amintiri, reflecții de discutat, dar am aflat ulterior că
asupra celor întâmplate, alternări unchiul meu s-ar fi opus unor ordine
de speranțe că, poate, aflându-se aberante, venite din partea sovietică.
adevărul, e mai bine decât să dăm Poziția lui fermă și opozantă a iritat
uitării acele momente dramatice. foarte mult pe sovietici, încât aceștia ar
Ca multe alte biete suflete fi dat ordin să fie arestat, scos în curtea
omenești biciuite de crivățul istoriei, cazărmii și executat. La puțin timp
îmi face acea destăinuire ce seamănă, după executare (câteva zile), unchiul
cum spuneam, a spovedanie, din meu a fost dus acasă împușcat în cap
nevoia de a se ușura de povara (cu capul bandajat în cârpe), pus într-
gândurilor și amintirilor chinuitoare. un sicriu în ținută militară, cu pantaloni
bufanți (de cizmă) și veston, pantalonii
„Se zburlește carnea pe mine fiind murdari de noroi în genunchi și
numai când mă gândesc că, până vestonul la coate.
în decembrie 1989 și chiar după, am Acest lucru mă duce cu gândul
trăit cu spaima că eu, nepotul unui că s-ar fi opus execuției și probabil
căpitan răzvrătit și nesupus unor ordine s-a luptat cu executanții ordinului
sovietice, voi fi întrebat sau anchetat medalii de război. Viața, împrejurările criminal.
de un ofițer de securitate sau de C.I.- sau chiar destinul lui de om și de Țin să precizez că cei care au
stul unității din care făceam parte.” ofițer al Armatei Române au făcut să îndeplinit odioasa crimă, după
Așa își începe destăinuirea fostul cadă prizonier în mâna rușilor și să fie execuție i-au luat cizmele unchiului
maistru militar de tancuri și auto, în dus într-un lagăr de prizonieri de pe meu, fiind pus în sicriu așa cum am
prezent sublocotenent în rezervă Ilie teritoriul fostei U.R.S.S. Din acel lagăr precizat anterior, bandajat la cap,
Gheorghe, nepotul căpitanului Ilie <<a fost convins>> să facă parte din murdar de noroi pe genunchi și coate,
Tudor executat de ruși pe 21.11.1945 divizia formată din prizonieri români, dar desculț.
într-o cazarmă de la Pitești. numită <<Horia, Cloșca și Crișan>>, Mi-au rămas și astăzi în memorie,
„Unchiul meu (vărul tatei) cu fiind încadrat în comandamentul copil fiind, imaginea în care bunicii mei
numele de Ilie Tudor, ajuns căpitan de diviziei la biroul Operații. și neamurile noastre îl jeleau: - Tudore,
artilerie, a făcut parte dintr-o unitate După terminarea războiului, ce ne făcuși, Tudore?, la care cei din
militară cu reședința în garnizoana pe data de 21.11.1945 divizia se garda care-l adusese spuneau: - Lăsați,
Târgu Jiu. Mai știu de asemenea că era afla în țară, cantonată la Pitești, iar nu-l mai jeliți, nu merită să fie jelit.
un profesionist desăvârșit în meseria comandamentul diviziei se afla în A fost înhumat la intrarea din
lui de artilerist și avea și unele invenții actuala cazarmă a Școlii Militare de cimitirul satului și crucea lui de
sau inovații de specialitate, probabil în Maiștri Militari și Subofițeri de Tancuri marmură se mai vede și astăzi. Pe cruce
domeniul tragerilor de artilerie. și Auto. sunt scrise următoarele: Aici odihnește
Pe timpul Campaniei din Est a În seara acelei zile, se știe că cei Cpt. Tudor I. Ilie născut la 12 oct. 1911
dat dovadă de mult curaj, inițiativă și din comandamentul diviziei ar fi fost și ucis mișelește la 21 nov. 1945. Te
eroism pe câmpul de luptă, pe timpul convocați la o adunare de partid, plângem și nu te vom uita în veci cu
unor confruntări aprige cu inamicul, adunare la care erau prezenți și toții.
fiind decorat cu mai multe ordine și consilieri sovietici, ofițeri cu grade Tatăl meu, Ilie Lucică, vărul

REMEMORĂRI
căpitanului, a făcut parte din comuniștilor sau membrii comitetului
Regimentul 19 infanterie, a avut gradul comunal de partid) împreună cu un
de caporal și a căzut pe câmpul de căpitan de la comisariat, pentru a pune
luptă la vest de localitatea Karpovo, în în discuție problema mea.
apropiere de Cotul Donului. Problema mea, care acum devenea
Numele lui și al unchiului meu, și problema lor, era aceea că, dacă
căpitanul, se află încrustate în piatra eu, nepotul acelui căpitan nesupus
monumentului din centrul comunei, și răzvrătit împotriva unor ordine
alături de alți 80 de eroi, spre veșnică sovietice, mai pot sau nu să-mi
amintire și recunoștință. continui școala.
Bunicul meu, Ilie Pavel, pe timpul Din rândul celor împuterniciți să-mi
Primului Război Mondial a fost hotărască soarta s-a ridicat în picioare
gornistul Generalului Dragalina. unul mai în vârstă și le-a spus celorlalți:
Am crescut cu greu fără tată, << - Bă fraților, ce vină are acest
muncind în propria-mi gospodărie și copil că este nepotul acelui căpitan?
pe la vecini, pentru a-mi susține familia Gândiți-vă că este orfan de război și că
cu puterile mele de copil.” noi suntem puși acum să-i hotărâm lui
soarta. Eu unul sunt pentru ca el să-și
Mișcat de emoții, parcă descărcat continue școala.>>
de povara amintirilor ce nu-i mai dau admitere la maiștri militari de tancuri După ce s-a supus la vot și unul
pace din acea perioadă de istorie tristă, și auto să ajungă să facă școala în singur s-a abținut, ceilalți au fost
punându-și și acum întrebarea dacă o cazarma în care unchiul său a pierit de <<pentru>> ca eu să-mi continui
fi bine să se știe de problema lui, sau glonțul ucigaș și din ordine criminale. școala.
problema lui nu cumva deranjează pe „Mergând prin curtea cazărmii - își Căpitanul a consemnat pe hârtia
cineva. continuă povestea sublocotenentul dată de comandant și mi-a spus: <<Te
Poate scoasă astăzi la suprafață, (r) Ilie Gheorghe - mă gândeam tot prezinți din nou la școală.>>
după atâta amar de ani, o să spună timpul dacă nu voi călca pe locul Așa a fost să fie destinul meu, să
cineva: „Se mai găsi și ăsta să mai unde a curs sângele unchiului meu. trăiesc eu cu această povară pe suflet.
dezgroape morții.” După aproximativ două luni de la După ce am terminat școala
Făcând o analiză pertinentă, putem începutul școlii sunt chemat la ordin militară în unitatea de la Pitești, am
să ne gândim la faptul că, la aproape de comandant în biroul acestuia și îmi fost repartizat la U.M. 01256 Caracal,
70 ani de la crima oribilă săvârşită în spune următoarele: unitate care și în prezent are sediul
curtea cazărmii de la Pitești, astăzi << - Tovarășe elev, te vei prezenta în fosta cazarmă a Regimentului 19
este aproape imposibil să-i dovedim la magazia subunității unde vei preda infanterie, regimentul din care a făcut
pe criminali și să-i pedepsim. Poate ținuta, armamentul și materialele pe parte și tatăl meu până în ziua când a
pedeapsa au primit-o de la Dumnezeu, care le ai în primire, te vei îmbrăca civil căzut pa câmpul de luptă.”
ei sau urmașii lor, însă spiritul și cu această hârtie vei pleca acasă.
căpitanului Ilie Tudor, dacă există acest Te vei prezenta la primărie și dacă-ți Așa își încheie destăinuirea ce îi
spirit, așteaptă acolo, sus, în ceruri, rezolvi problema, vei veni înapoi, dacă ușurează sufletul de o povară pe care
de prea mult timp nu…>> a purtat-o cu greu foarte mulți ani.
lacrima și recunoștința Nu știam ce să cred, Astăzi este pensionar militar, face parte
noastră sau cel puțin ce se întâmpla cu mine, din Asociația Națională Cultul Eroilor
doar atât – măcar o am luat sfios hârtia, mi- „Regina Maria” și se mândrește cu acest
simplă recunoaștere am predat armamentul, lucru. Este un om activ, un bun coleg și
a faptelor criminale ținuta și materialele, un patriot, cu multă dragoste de țară și
de către înfăptuitorii m-am îmbrăcat civil și de valorile noastre naționale. Și-ar dori,
acesteia. am plecat acasă. dacă ar fi sprijinit de rude, consăteni
Culmea destinului Ajuns acasă m-am și de organele locale, în frunte cu
a făcut ca el, fiul prezentat la primărie, primarul din Stoenești, jud. Olt, ca în
caporalului erou și cum era ordinul, cu memoria unchiului său, căpitanul erou
nepotul căpitanului hârtia tremurându-mi martir Ilie Tudor, în centrul comunei
erou martir, să în mână și acolo, într-o sau în fața primăriei să fie ridicat un
îmbrățișeze tot încăpere, deja era adunat bust. n
cariera militară și un grup de oameni Locotenent- colonel (r.)
după examenul de ai satului (fruntașii Victor EPURE

REMEMORĂRI
Ecaterina Teodoroiu
printre eroinele
Primului Război Mondial
Comemorarea în 2014 a reuşeşte să le creioneze minunat
centenarului izbucnirii Primului Război personalitatea, precum şi esenţa
Mondial a fost întâmpinată în lume acţiunii lor.
prin manifestări variate, nelipsite Astfel, primul capitol este destinat
fiind şi diversele apariţii editoriale. femeilor-eroi din rezistenţă şi celor
Printre acestea semnalăm lucrarea ce-au desfăşurat acţiuni de spionaj.
Women Heroes of World War I („Eroinele Se regăsesc aici nume precum: Edith
Primului Război Mondial”), semnată Cavell, Louiz Thuliez, Emilienne Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu
de Kathryn J. Atwood şi editată de Moreau, Gabrielle Petit, Marthe (imagine din Arhiva M.M.N.)
Chicago Review Press. Cnockaert şi Louise de Bettingnies.
Cartea este de interes pentru noi, Al doilea capitol îl rezervă femeilor Reorientarea ţării către Antanta o face
românii, prin faptul că actele de eroism care au acţionat în serviciul medical, apoi printr-o trimitere la regina Maria
ale Ecaterinei Teodoroiu, căzută la cum sunt: Elsie Inglis, Olive King, (pag. 178), pe care o prezintă ca factor
datorie la 21 august/3 septembrie Helena Gleichen, Shirley Millard. important de decizie, având în vedere
1917, la Muncelu (Vrancea), au ajuns În cel de-al treilea capitol, al înrudirea sa cu casele domnitoare din
astfel a fi cunoscute şi peste hotare. „Soldaţilor”, este inclusă şi eroina Anglia (ca nepoată a reginei Victoria)
Autoarea volumului, fiind cucerită româncă, sublocotent Ecaterina şi Rusia. Nu este neglijat nici rolul
de vitejia tinerei românce, a dorit Teodoroiu, alături de englezoaica Flora pe care regina României l-a avut pe
nespus să o includă printre cele 16 Sandes şi rusoaicele Maria Bochkareva front, la îngrijirea soldaţilor, dar şi
portrete de eroine ale Primului Război (conducătoare „Batalionului Morţii al însemnătatea prezenţei sale la Paris,
Mondial. Mai mult, chipul ei a fost ales Femeilor”) şi Maria Yurlova (încadrată la Conferinţa Păcii. În acest context
pentru a complini desingn-ul copertei formaţiunilor de cazaci). este evidenţiată presiunea pe care
de început (imagine preluată din Capitolul final, cel al „Jurnaliştilor”, regina Maria a făcut-o asupra liderilor
Valeria Bălescu, Copila Zâmbitoare, cuprinde portretul lui Mary Roberts Aliaţilor, pentru recunoaştea unirii
din „Observatorul Militar” nr. 36/10-16 Rinechart şi al Madeleinei Zabriskie teritoriilor româneşti, deoarece aceştia
septembrie 2002, provenită iniţial din Doty. „îşi pierduseră interesul de a onora
Arhiva Muzeului Militar Naţional). În afara prezentării eroinelor înţelegerea încheiată cu România,
Women Heroes of World War I menţionate, de apreciat sunt şi înainte de a intra în război”.
este o carte elegantă şi lucrată cu explicaţiile suplimentare pe care La lansarea lucrării, Kathryn J.
meticulozitate. Din cuprinsul său autoarea a găsit de cuviinţă să le Atwood s-a exprimat că speră, prin
răzbate curajul prin care femeile, insereze în lucrare, printr-o prezentare redarea celor 16 portrete de eroine, „să
din orice parte a lumii, „au înţeles grafică distinctă. În acest fel, cititorul ofere adolescentelor modele pozitive”,
să-şi slujească patria” în timpul marii mai puţin avizat îşi poate clarifica prin care să înţeleagă că „oameni
conflagraţii de la începutul secolului contextul istoric în care o eroină sau obișnuiți au devenit extraordinari,
XX, uneori cu preţul vieţii, „chiar dacă alta a acţionat. pentru că au făcut alegeri dificile, dar
aceasta se petrecea într-o vreme când De pildă, în spaţiul dedicat curajoase”.
ţările lor nu le dăduseră nici măcar Ecaterinei Teodoroiu (170-179), Women Heroes of World War I
dreptul la vot”. Kathryn J. Atwood a considerat s-a bucurat în America de aprecieri
Pe parcursul a patru capitole, necesară o scurtă prezentare a situaţiei favorabile. Elizabeth Wein, autor
Kathryn J. Atwood face o prezentare României la începutul primului premiat pentru Cod Name Verity,
sintetică celor 16 eroine ale sale. război mondial, punctând inclusiv notează: „această carte este un mijloc
Într-un spaţiu bine definit, autoarea perioada de neutralitate (pag. 173). ideal atât pentru cercetare cât şi

REMEMORĂRI
Atwood: „Incitantă, bine scrisă şi rapid
de parcurs, Women Heroes of World
War I va interesa, educa și inspira tinerii
adulți interesaţi de Marele Război. În
general o recomand pentru cabinetele
școlare şi biblioteci”.
Lucy Moore, curator-proiect pe
Primul Război Mondial, la Muzeul
Leeds, a apreciat: „Scrierea lui Atwood
aduce vivacitate [...]. Puterea şi
Înscrisul străzii şi Casa Memorială Ecaterina
independenţa minţii și sufletului lor
Teodoroiu fără vizibilitatea prevăzută de lege
pot oferi oamenilor de azi credinţa că (Tg. Jiu, 6 august 2014)
orice este posibil” ş.a.
Semnatara rândurilor de faţă, *
furnizându-i doamnei Kathryn J. Pentru această atenţie îmi exprim
Atwood materialul imagistic şi şi pe această cale gratitudinea faţă de
informativ despre Ecaterina Teodoroiu, doamna Kathryn J. Atwood, dar şi faţă
am avut surpriza de a-mi fi acordat un de doamna Mary Kravenas, director
Prima copertă a lucrării Women Heroes of exemplar din lucrare, şi de a-mi vedea de marketing la Chicago Review Press,
World War I, de Kathryn J. Atwood, editată consemnată modesta contribuţie. care, practic, s-a îngrijit din partea
de Chicago Review Press, 2014. Se remarcă * editorului să intru în posesia lucrării.
portretul Ecaterinei Teodoroiu
„Ecaterina Teodoroiu is another Fiind astfel unica beneficiară din
(jos, ultima din dreapta)
woman whose story could not have România a Eroinelor Primului Război
pentru lectura de agrement. Claritatea been included here without translation Mondial, m-am gândit că este de
este caracteristica strălucitoare a assistance, so I am grateful in this interes semnalarea apariţiei acestei
superbelor istorii ale femeilor lui regard to Valeria Balescu, curator lucrări, cu mărturisirea unei datorii
Kathryn Atwood, care se adresează of the National Military Museum in împlinite. Oferindu-mi-se posibilitatea
tinerilor cititori. [...] această colecţie Bucharest, Romania, who cheerfully de a face cunoscută povestea
de biografii [...] formează împreună provided me with photos and Ecaterinei Teodoroiu şi peste hotare, în
o istorie coerentă a Primului Război Romanian-language material, which acest caz în rândul cititorilor de limbă
Mondial, privită dintr-un alt unghi de was then translated beautifully into engleză, consider că i-am putut venera
vedere de prea mult timp neglijat”. English by Neriah Cruceru” (pp. 216). şi în acest fel memoria, acum, la 98
Peter Doyle, autor (The First World „Ecaterina Teodoroiu este o altă femeie de ani de când Eroina de la Jiu a făcut
War in 100 Objects) şi istoric militar, a cărei poveste nu ar fi putut fi inclusă jertfa supremă pentru ţară.
pe istoria Primului Război Mondial, aici fără un sprijin de traducere, așa Dacă străinătatea nu a uitat-o
a apreciat: „Alături de semenele lor, că eu sunt recunoscătoare în acest şi o onorează astfel pe Ecaterina
care trudeau pe frontul de acasă, acele sens Valeriei Bălescu, muzeograf la Teodoroiu, se pare că noi, românii,
femei au servit cu vitejie excepţională Muzeul Militar Național din București, prinşi în cotidianul grijilor existenţiale,
pe linia întâi: de la medici inovatori România, care cu bucurie mi-a oferit deseori îi neglijăm memoria. Se
la soldaţi neînduplecaţi, de la spioni fotografii și material în limba română, poate remarca acest fapt chiar pe
la jurnalişti întreprinzători. Studiul tradus frumos apoi în limba engleză de locurile sale natale. De pildă, casa
fascinant al lui Kathryn Atwood ne către Neriah Cruceru”. sa memorială de la Târgul Jiu, deşi
ajută la regândirea percepţiilor noastre protejată prin lege, este actualmente
asupra femeilor din Marele Război”. asfixiată de comerţul stradal şi de noile
Tammy Proctor, Universitatea acareturi din preajmă. Dar şi îngrijirea
de Stat din Utah, autor al Female şi consolidarea acestei case lasă de
Intelligence: Women and Espionage in dorit. Dacă la prima vedere pare că în
the First World War, s-a exprimat astfel: această privinţă este totul sub control,
„Atwood surprinde o gamă largă de privită pe latura din dos, concluzia este
experienţe, traversând mai multe ţări alta.
în acest excelent volum”. Să fie de vină, oare, criza economică
William A. Hoisimgton Jr., profesor sau motivele trebuie căutate în altă
emerit de istorie modernă europeană parte? n
la Universitatea Illinois, din Cicago, Sarcofagul Ecaterinei Teodoroiu, sculptat de Valeria Bălescu
consemna despre cartea lui Kathryn J. Miliţa Petraşcu (Tg. Jiu, 6 august 2014) (isldvaleria_balescu@yahoo.com)

REMEMORĂRI
Omul care ştie pentru ce trăieşte şi este pregătit libertatea zilei „care nu cunoaşte amurgul, a zilei care
pentru moarte trebuie să privească numai înainte. nu cunoaşte umbra”. Cel care îşi asumă crucea eroului
Erou înseamnă să mergi într-o singură direcţie, să ai un îmbracă cămaşa morţii ca şi mireasa rochia pentru
singur scop, fără mustrări şi fără regrete. El nu trebuie să solemnitatea nunţii. Unii oameni sunt aşa de pătrunşi
trăiască nici în viitor şi nici în trecut, ci numai în prezentul de sentimentele naţionale şi patriotice încât nu poţi să
imediat. Eroul rămâne acelaşi azi, mâine şi întotdeauna nu-i spui: De ce nu eşti erou? Amintiţi-vă de eroii şi sfinţii
stâncă de granit în faţa ameninţărilor armate de tot felul, închisorilor comuniste! Există chiar şi un imn al eroului:
în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiţi şi neajutoraţi, „Când îţi este somn, să nu dormi. Când îţi este foame,
Eroul
singurul care dă rost nu numai să rabzi. Dacă te doare, să nu ţipi.
vieţii de aici, ci şi morţii, căci a Dacă îţi este greu, să mergi înainte”.
muri pentru aproapele tău sau Astăzi, din păcate, asistăm la
pentru ţară nu este pagubă, ci o încercare de inoculare a unei
un câştig. înţelegeri greşite a instituţiei eroului
Sufletul eroului este în societatea contemporană, care
asemenea unei scântei dintr-o ar fi, după opinia unora, doar
flacără de o imensă măreţie, aceea de a se afla în treabă. Se uită
de o uriaşă înălţime, ajungând intervenţia oportună şi folositoare
până la cer, care se desprinde, a luptătorilor şi eroilor Armatei
trăieşte o anumită experienţă Române de-a lungul veacurilor.
şi se întoarce din nou la flacără. Există, aşadar, o tendinţă de
Eroul, acest cunoscător fin minimalizare a rolului important al
al valorilor adevărate, al eroului pentru comunitate, pentru
momentelor firave dintre viaţă societate. Nu de mult, am văzut o
şi infern, nu moare niciodată, emisiune la un post de televiziune
el se mulţumeşte să dispară din în care un prezentator punea tot
istorie şi să se întoarcă „acasă”. felul de întrebări, una mai bizară
Eroul nu este impresionat decât cealaltă, printre care: De ce
şi uimit de nimic, el pune în să ne aducem aminte de mai marii
practică din cunoştinţele noştri conducători de oşti? Ce au
acumulate. Un strălucit strateg făcut Decebal, Ştefan cel Mare sau
de oşti întrebat fiind: cum Mihai Viteazul? De ce să fim mândri
poate omul deveni erou, el a de astfel de oameni? De ce să-i
răspuns; „Pot să spun cum să luăm ca modele în viaţa noastră?
ajungi soldat nemuritor ... să Mai avem nevoie de eroi?
ai mari comandanţi”. Pentru Avem nevoie de eroi şi aceştia
că întâmplarea nu ajută decât sunt printre noi, oameni pregătiţi,
spiritele pregătite. Iar, trăsăturile esenţiale ale ostaşului în orice moment, să se jertfească pentru semeni, neam
foarte bine pregătit pentru a se confrunta cu spaimele şi ţară. E perfect adevărat că sunt din ce în ce mai puţini
morţii sunt curajul şi îndrăzneala, aşa cum avea să ne patrioţi adevăraţi, dar ei ţin permanent aprinsă flacăra
prevină şi marele Plutarh: „Nimic nu este de necucerit eroilor, a celor care ştiu foarte bine că cea mai mare şi
pentru cei curajoşi, nimic nu este greu pentru cei nobilă misiune de pe pământ este aceea de slujire a
îndrăzneţi!”. omului, iar cea de-a doua misiune, la fel de măreaţă, este
Instituţia eroului este una de vocaţie, dar şi de aceea de slujire a patriei şi a neamului, sub arme.
cunoaştere. Orice persoană poate deveni o celebritate. Există ceva în România pe care nici-o gafă politică
Cu eroul este altceva; trebuie să te naşti erou, nu să te şi nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima. Există
faci erou. Pentru că, dacă nu ai vocaţie, nu ai dragoste forţa jertfei depline pentru semeni, neam şi ţară, există
pentru neam şi ţară, este foarte greu să te formezi acel izvor de putere şi fără putinţă de secat.
ca patriot. Cine îşi asumă crucea de erou, îşi asumă Glorie eternă eroilor Armatei României! n
responsabilitatea patriotului, a celui care ia parte la
războiul războaielor, unde sufletul eroului primeşte Comandor (r) dr. Ştefan POPA

RESTITUIRI
În iunie 1905, un elev absolvea una din cele mai grele probe din pentru cunoştinţele şi îndemânarea
cu premiu liceul «Sf. Sava» şi se învăţământul superior şi titlul medicală şi pentru virtuţile sale
înscria la facultatea de medicină suprem la care poate aspira un sufleteşti.
din Bucureşti. După ce tânărul medicinist, cu gândul că, după ce îl Odată cu evacuarea Bucureştilor,
student trecu primul examen, va îndeplini cu aceeaşi destoinicie, trece la partea activă, ca medic de
generalul Brătianu, fostul director al să se înapoieze în ţară, spre a-i batalion, la un regiment. Scapă
Institutului Geografic, tatăl colegului consacra roadele străduinţelor şi ale sănătos, în Moldova, din ghiarele
său de bancă Constantin Brătianu - unor admirabile însuşiri. tifosului exantematic, de care nu
fost, după război, secretar general Dar izbucneşte războiul mondial fugise şi care omorâse un camarad
la preşedinţia Consiliului de miniştri şi tânărul medic face un gest de de la alt batalion; scapă teafăr din
- îi oferi o bursă, spre a continua neuitat. Fără să aştepte hotărârea luptele formidabile de la Mărăşeşti,
studiile la Paris. dar timpul era definitivă a Patriei sale, el se simte unde alt camarad de batalion
înaintat şi înscrierile se închiseseră. dator să dea ceva Franţei, ţării care-l căzuse prizonier; lasă, în întreaga
Tânărul se prezintă ministrului de primise şi-l încurajase în universitate sa unitate, amintirea unui rar
„Mort pour la France!”...

instrucţiune francez, d. Briand, şi
îi expuse trista perspectivă de a
pierde bursa, din cauza lipsei de
locuri. Ministerul îl sfătui să urmeze
În faţa unui mormânt

primul trimestru la Montpellier şi-l
asigură că în al doilea trimistre va
fi primit la facultatea din Paris şi, în
adevăr, la ianuarie, studentul român
putu să-şi urmeze studiile aci.
de lângă Paris
Inteligent, muncitor, modest şi,
mai presus de toate, inimos, el îşi
câştigă în curând sincere şi adânci
simpatii, atât în rândurile colegilor
de universitate, cât şi printre
profesori. Certificatele trimise, şi în lumea ei ştiinţifică. Îmbracă curaj profesional, egalat numai de
anual, în România, pentru obţinerea uniforma - uniforma franceză - modestia sa; şi, la sfârşitul războiului
amânării stagiului militar până la ca voluntar în chiar primul an al nostru, se zbate - fatalitate! - să
terminarea studiilor, cuprindeau războiului; se duce pe front şi, obţină unul din mult căutatele şi
totdeauna menţiunile cele mai cum se specializase în chirurgie, invidiatele locuri în „trenul Take
elogioase din partea profesorilor asistă, participă sau face operaţii Ionescu”, spre a se întoarce la
universitari. grele determinate de ravagiile unui Paris, de unde, cu diploma luată,
Un şef de clinică scria: armament formidabil, în parte intenţiona să lupte în ţara-lumină,
„Doctorantul va face carieră necunoscut şi neprevăzut în acea să răzbată lumea ei medicală şi
frumoasă, nu numai fiindcă are vreme. Ceruse să fie trimit pe front poate şi în învăţământul superior.
aplicaţiune pentru ştiinţa ce şi a lucrat acolo în condiţiuni care Dar, revenit în spitalul de care
urmează, dar pentru că se poartă făceau din el ceva mai mult decât îl legau atâţia ani, atâta muncă şi
cu bolnavii de sub îngrijirea sa în un medic: un combatant, stând pe atâtea cunoştinţe ştiinţifice, odată
condiţiuni sufleteşti exemplare.” linia de luptă. în mijlocul maeştrilor şi camarazilor
În cercurile româneşti din Când intră România în război, săi, simţul datoriei se suprapune
capitala Franţei el este din ce în ce voluntarul român din armata oricăror interese. Medicul român
mai iubit şi mai stimat, prevăzându- franceză este învoit să treacă pe îşi reia devotamentul în serviciul
i-se un viitor strălucit. noul front, acela al proprie slae ţări. „celei de-a doua Patrii a oricărui
Ia examenele cu distincţiune. El vine la Bucureşti şi, neobosit, face român”. Şi, în exerciţiul funcţiunii,
Reuşeşte să intre extern al spitalelor, neuitate operaţii răniţilor noştri în făcându-şi datoria, contractează o
secondează pe medicii iluştri şi le spitalul Brâncoveanu, în serviciul gripă infecţioasă de la un mutilat de
câştigă nu numai încrederea, dar doctorului Dănulescu, cucerind şi război pe care-l operase şi, în scurt
şi aprecierea. Reuşeşte la internat aici admiraţia şi simpatia tuturor timp, departe de ai săi, departe

RESTITUIRI
de ţară, cu mintea frământată de Profesorul Canatacuzino, din a fost câţiva ani intern la spitalul
gânduri pe care nimeni n-ar putea Bucureşti, a descris cariera tânărului din Iaşi. Mobilizat la un spital din
să le reconstituie, dar care nu se student român. După ce a amintit Bucureşti, a cerut să plece pe front şi
poate că nu dea, cuiva, fiori, moare devotamentul său pentru bolnavi, a făcut campania cu regimentul de
printre străinii pe care şi-i apropiase în timpul campaniei din România, infanterie 40 Călugăreni. Decorat cu
atât de mult... când bântuia epidemia de tifos, „Coroana României” şi cu „Ordinul
Se punea punct în mod tragic care a răpit cinci medici francezi şi Regina Maria”, a primit în Franţa
unei cariere care se anunţase peste trei sute cincizeci de medici „Medalia pentru epidemii”. La
strălucită. şi studenţi români, d. cantacuzino înmormântare, profesorii Delbert
a adăugat: „Mora, odată ostilităţile şi Ioan canatacuzino au arătat ce
* suspendate, a revenit acolo unde a fost Grigore Mora ca ştiinţă şi
Spitalul, facultatea, profesorii datoria sa a cotinuat să-l cheme, în devotament. Înmormântarea s-a
şi camarazii români din Paris această Franţă pe care orice român făcut la cimitirul din Ivry-Sur-Seine.
rămăseseră consternaţi de această a socotit-o, totdeauna, ca a doua Exprimăm familiei condoleanţele
lovitură. sa patrie. Moartea lui Mora are o noastre.”
Guvernul francez îi acordă semnificaţie mai înaltă; ea adaugă
„Medalia pentru epidemii”, ce mai un inel mai mult la acest lanţ al *
înaltă distincţiune pentru abnegaţie durerilor comune, al speranţelor Pe lespedea mormântului, ca un
şi sacrificiu în îngrijirea sănătăţii noastre comune, al amintirei mişcător omagiu adus valorosului
publice. noastre comune, al tuturor fraţilor său colaborator, Spitalul Necker
Dintr-o delicată pornire şi noştri căzuţi pentru cauza sfântă a aşezat o placă de bronz cu o
din proprie iniţiativă, autorităţile şi le uneşte pentru totdeauna, emoţionantă inscripţie. Iar guvernul
franceze au dispus fotografierea inima României şi inima Franţei. francez, apreciind cine a fost omul şi
cortegiului mortuar, din distanţă Moartea aceasta, ca toate morţile ce a înţeles el să facă pentru Franţa,
în distanţă, până la Ivry - unde din războiul acesta, cuprinde un a ordonat să se sape în marmură în
doctorul român fu înmormântat germene de viaţă. În marea familie litere nepieritoare:
în cavoul pus în mod pios la medicală, noi, românii, formăm aci, Docteur Gregoire Mora,
dispoziţie de familia Chabeau, la în Franţa, o familie respectuoasă Mort pour la France,
care el locuise în anii din urmă - în numele căreia trimit, astăzi, Le 9 Septembrie 1918.
spre a trimite familiei doar „vederi” omagiile mele de simpatie acelora Sobru, impresionant, Franţa îi
ale tristului convoi, odată cu care nu ştiu încă, acolo, de moartea aducea prinosul său de recunoştinţă
condoleanţe şi sincere lacrimi... copilului lor.” şi-l cita ca exemplu. Au pierit medici
Omul de o rară distincţie, care Ziarul săptămânal „La Roumanie”, francezi în România, îngrijind pe
cădea astfel fulgerat, se numea care apărea atunci la Paris, ca organ răniţii şi bolnavii noştri de război.
Grigore Mora. al „revendicărilor şi intereselor Relicve scumpe, copurile lor se
„La Presse medicale”, din române”, sub direcţiunea d-lor odihnesc pe plaiurile în apărarea
Paris, a publicat la 19 septembrie C. Brătăşanu, C. Mille, E. Fagure, cărora ei au sărit cu atâta avânt şi
1918 următorul articol: „Actuala scria la 19 septembrie 1918: abnegaţie.
epidemie de gripă a făcut o „Aflăm cu părere de rău moartea La cimitirul din Ivry, lângă inima
victimă printre studenţii români. compatriotului nostru Grigore Mora, Franţei, un mormânt aminteşte,
D. Mora a fost contaminat îngrijind fratele confraţilor noştri Mihail şi şi el, ca atâtea alte urme istorice,
pe bolnavii din spitalul Necker Virgil Mora. Doctorul Grigore Mora că România ştie să-şi arate
şi a murit, după câteva zile, la 9 a murit la 9 septembrie 1918, ca recunoştinţa, oferind cu nobleţe
septembrie. La înmormântarea intern, la secţia chirurgicală a d-lui vieţile fiilor ei. Fiindcă şi azi să acolo
sa au asistat ministrul României, dr. prof. Delbert, unde a contractat placa de marmură, amintind de
decanul facultăţii de medicină, o boală infecţioasă îngrijind pe trecerea prin viaţă, în cel mai nobil
reprezentanţii asistenţei publice răniţii francezi. El făcuse studii aspect, a tânărului medic Grigore
şi numeroşi camarazi. Profesorul strălucite la liceul „Sf. Sava” din Mora, pierit departe de ai săi, însă la
Delber, într-o emoţionantă Bucureşti şi citea curent, în original, datorie... n
alocuţiune, a spus un ultim adio pe doctorii greci şi latini. Doctor M. Negru
fostului său elev. în medicină la facultatea din paris, (din România Eroică, 1920)

S.O.S.
Monumentul
În anul 1998,
Monumentul Eroilor de
la Turtucaia, din Cimitirul
Bellu Militar, a fost
Eroilor de la
profanat. De pe soclul
acestuia au fost furate
patru statui din bronz,
Turtucaia
a câte o tonă fiecare,
reprezentând patru
sfincşi. La începutul lunii
mai 1998, conducerea
Asociaţiei Naţionale
„Cultul Eroilor” a înaintat
către Inspectoratul
General al Poliţiei
o sesizare pentru
cercetarea şi luarea
în regim de urgenţă
a măsurilor necesare
pentru descoperirea şi
recuperarea celor patru
sfincşi din bronz. Sesizări
similare au fost înaintate
şi Guvernului României.
După o perioadă de circa
şase luni s-a revenit cu o
nouă adresă. Nici până
astăzi nu am primit un
răspuns!!!
Cum arată acest
monument în anul de
graţie 2015? Iată câteva
fotografii care vorbesc de
la sine.
Inaugurat în anul 1929, monumentul a fost ridicat de avocatul Emil Ioachimovici în
Fotoreportaj de memoria fiului său, locotenentul Victor Ioachimovici, şi a camarazilor acestuia, morţi
colonel (r) Dumitru ROMAN în luptele pentru apărarea sectorului Staroselo (24 august 1916), care a rezistat cel
mai mult în efortul de menţinere a capului de pod de la Turtucaia.

S.O.S.
“Amintiţi-vă de eroii neamului!”. Pe cine mai impresionează,

astăzi, acest îndemn? În mod sigur, el nu are nicio valoare
pentru cei care au administrat de-a lungul anilor cimitirul Bellu
Militar. Când vor fi traşi la răspundere cei vinovaţi?
Aşa arată monumentul în 2015.

Lăsat în paragină şi la cheremul mafiei ţigăneşti
care face legea în toate cimitirele din această ţară!
Locurile unde se aflau cei patru sfincşi. Probabil au fost smulşi

cu răngile sau cu o automacara.
Buruienile au luat locul florilor...

Iar inscripţiile abia dacă mai pot fi descifrate.
“Reculege-te aici!” Oare conducerea Armatei Române nu are
nimic de spus despre starea deplorabilă în care se află operele
comemorative de război? În anul 1998, când acest monument
a fost distrus, nu exista o lege pentru protejarea operelor
comemorative de război şi nicio instituţie care să vegheze
la aplicarea ei. Astăzi există şi lege, şi instituţia îndrituită să
acţioneze în numele ei: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
Pe site-ul acestei instituţii a fost postată, la rubrica Portretul
lunii aprilie, o evocare a locotenentului Victor Ioachimovici.
Culmea ironiei, fotografia care însoţeşte textul reprezintă
Plăcile de marmură au fost distruse şi riscă să dispară, monumentul aşa cum arăta el imediat după ianugurare. Nici o
dacă nu se iau măsuri urgente pentru repararea lor. vorbă despre starea actuală a monumentului!?...n

IN MEMORIAM
Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”;
unul la Muzeul de Istorie din jud. Galaţi
şi unul la sediul filialei). Fiecare operă
are o fişă şi, după acest album, există
o “expoziţie” a acestor opere care poate fi
folosita la popularizarea lor; 12 CARTI DE
AUR, care cuprind locuri istorice și eroi
care au căzut în cele trei războaie (cel de
Independență, Primul Război Mondial
Colonel și Al Doilea Război Mondial, 1941-1945). General
Exista astfel de Carti pentru: municipiul
Gheorghe Lipan Galati, orasul Tg. Bujor, comunele de brigadă (r)
A încetat din viaţă preşedintele
Cuca, Oancea, Smulți, Șendreni,
Schela, Costache Negri, Pechea,
Marius Balaban
de onoare al Filialei Judeţene Galaţi Cudalbi, Valea Mărului, Braniștea). Un Biroul Executiv Central
a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor exemplar exista la Filiala Judeteana Galati al Asociaţiei Naţionale
“Regina Maria”, col. (r.) Gheorghe Lipan, a Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor” Cultul Eroilor «Regina
în vârstă de 87 de ani. A fost primul si unul la Primaria fiecarei localitati; Maria» anunţă cu regret
preşedinte al Filialei Galaţi şi a condus volumul “Monografia Operelor încetarea din viaţă, după o
organizaţia timp de 18 ani (1991- Comemorative de Război din județul grea suferinţă, a generalului
2009). De asemenea, a fost şi primul Galați”; s-au infiintat in cadrul liceelor de brigadă (r) Marius
preşedinte al organizaţiei Uniunea si scolilor generale Cercuri “Cultul Balaban, preşedintele
Cadrelor Militare în Rezervă şi în Eroilor” - 43 de asemenea cercuri – 28 Filialei judeţului Argeş
Retragere (1991-1998). în Galați și 15 în județ; s-au ridicat 29 de a Asociaţiei Naţionale
În acest timp, în cadrul Filialei noi opere comemorative de război acolo Cultul Eroilor “Regina
Judeţene Galaţi a Asociatiei Naţionale unde nu au existat în perioada 1995- Maria”. Ceremonialul de
Cultul Eroilor “Regina Maria”, sub 2001. înmormântare a avut loc
coordonarea lui, s-au realizat: Pentru aceste activitati, col. (r.) miercuri, 31 decembrie
identificarea operelor comemorative de Gheorghe Lipan a primit în 2004 2014, la capela Bisericii
război din judeţ (186 de monumente, ordinul Meritul Cultural in grad de Mavrodolu din Piteşti.
troiţe, plăci comemorative); o fotografie Cavaler, prin decret prezidențial. n Dumnezeu să-l odihnească!
color a acestor opere, multiplicată în Sincere condoleanţe familiei
trei exemplare (unul se află la Asociaţia Raluca BĂJENARU îndoliate! n
în retragere Constantin Tănase, şi cimitirelor eroilor din judeţul

președinte al Asociației Naționale Dâmboviţa. Însoţit de un fotograf,
Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala a străbătut, cu maşina personală,
Dâmbovița, și prim-vicepreședinte pe cheltuială proprie, toate satele
al A.N.C.E.R.M. Din 1994, când a fost şi comune judeţului, pentru
ales preşedintele filialei judeţului a cunoaşte starea în care se
Dâmboviţa, s-a dăruit cu toată fiinţa află operele comemorative de
sa Cultului Eroilor. război închinate eroilor căzuţi pe
Datorită tenacităţii lui, dar câmpul de onoare. A dispus să se
şi îndelungatei sale experienţe alcătuiască fişe ale monumentelor
de comandant şi pedagog, eroilor din fiecare localitate,
General de brigadă filiala Dâmboviţa a devenit cărţi de onoare cu numele
Constantin Tănase una dintre cele mai puternice eroilor. Cu ajutorul organelor
filiale din ţară. În fruntea filialei administraţiilor locale, dar mai ales
Biroul Executiv Central al judeţene, generalul Tănase a cu sprijinul cadrelor didactice, a
Asociaţiei Naţionale Cultul iniţiat o adevărată campanie susţinut acţiunile de restaurare
Eroilor “Regina Maria” deplânge pentru cunoaşterea şi luarea în a monumentelor eroilor, dar şi
moartea generalului de brigadă evidenţă a tuturor monumentelor de construire de monumente în

IN MEMORIAM
Sincere condoleanţe familiei Tudor Vladimirescu; Un general
îndoliate! francez pentru România Mare,
Vreme de aproape 25 de ani în Henri Berthelot; Lista cu ostaşii
fruntea filialei judeţului Maramureş români din Divizia 7 Infanterie
a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Roman şi alţii înmormântaţi
“Regina Maria” - s-a numărat printre în Cimitirul din Baia Mare;
membrii fondatori ai acesteia, la Memoria Martirilor; Voluntari
25 noiembrie 1991 - colonelul în maramureşeni pe fronturile de la
retragere dr. Aurel Vaida lasă o Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz (vara
amintire frumoasă, cu adevărat anului 1917); Bogdan Voievod de
Colonel în retragere înnobilată de exemplul de hărnicie Maramureş, întemeietorul statului
dr. Aurel Vaida şi tenacitate pe care ni l-a dat în
toată perioada cât s-a dăruit cinstirii
feudal Moldova.
Încă de la înfiinţarea revistei
Biroul Executiv Central al memoriei eroilor. Din multele ore «România eroică» a fost prezent
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor petrecute în biblioteci şi arhive, dar cu articole şi studii în paginile
«Regina Maria» anunţă cu regret şi pe meleagurile Maramureşului sale şi, mai ales, a susţinut, din
încetarea din viaţă, în ziua de 8 natal veneau erudiţia, iubirea de modestele-i resurse financiare,
ianuarie 2015, a colonelului în ţară şi respectul pentru adevăr ale editarea acesteia, fiind unul dintre
retragere dr. Aurel Pavel Vaida acestui bărbat şi luptător, care a ştiut entuziaştii săi susţinători.
(născut la 25 martie 1927), veteran să poarte cu demnitate uniforma de Pentru devotamentul şi
de război, preşedintele Filialei ofiţer al Armatei Române. dăruirea sa în folosul urbei, al
judeţului Maramureş a Asociaţiei Doctor în istorie, a lăsat câteva istoriei şi societăţii române, a fost
Naţionale Cultul Eroilor “Regina lucrări şi studii de mare valoare declarat Cetăţean de Onoare al
Maria”. documentară: Revoluţia de la 1848- oraşului Baia Mare.
A fost înmormântat duminică, 1849 din nordul Transilvaniei; Martirii În 2005, la propunerea
11 ianuarie 2015, în satul Borcut, Lăpuşului, 5 decembrie1918; Atanasie conducerii Asociaţiei Naţionale
judeţul Maramureş, alături de Başotă Moţ Dâmbu, tribunul de la Cultul Eroilor «Regina Maria», a
strămoşii şi de consătenii săi. Zagra; Dr. Vasile Lucaciu în alegerile fost distins cu Ordinul «Meritul
Dumnezeu să-l aibă în pază! de la Lăpuş; Un om peste timpuri, Cultural» în grad de Cavaler. n
comunele în care nu existau opere A fost declarat Cetăţean de puterea să ducă mai departe
comemorative de război. Onoare al municipiului Târgovişte. modelul Tatălui lor.
Generalul Tănase va rămâne Dar cu adevărat înduioşător Un vechi proverb românesc
în istoria publicisticii româneşti şi emoţionant până la lacrimi spune: omul sfinţeşte locul! Un
ca fondator al revistei „Eroica”, este faptul că, în cei 20 de ani asemenea om a fost generalul
publicaţia filialei judeţene, pe care de activitate pentru Eroii Patriei, Tănase!
a dus-o - numai Dumnezeu ştie Generalul a avut alături, cu inima Prin moartea generalului
cum! - în al 17-lea an de existenţă. şi cu sufletul, pe distinsa lui soţie, Constantin Tănase, Armata
Revista a fost tipărită, an de an, Doamna Maria Tănase, şi pe cei doi Română şi Asociaţia Naţională
cu ajutorul sponsorilor, pe care feciori, care, nu o dată, au susţinut Cultul Eroilor “Regina Maria” pierd
numai generalul Tănase reuşea financiar acţiunile tatălui lor şi l-au un ofiţer de excepţie, un specialist
să-i înduplece să dea „Un leu încurajat în momentele grele ale desăvârşit, dar şi un patriot
pentru Eroica”! Prin scrisul său, prin vieţii. Toată compasiunea noastră adevărat.
îndemnurile sale, generalul Tănase a Doamnei Maria Tănase şi minunatei
fost un apărător tenace al tradiţiilor familii Tănase, aflată în cel mai A fost înmormântat duminică,
româneşti şi al onoarei militare. greu moment al existenţei sale. 22 februarie a.c., în Cimitirul
A fost distins cu Ordinul “Meritul Nutrim convingerea că, prin feciorii Central din Târgovişte. Sincere
Cultural” în grad de Cavaler. generalului, familia Tănase va avea condoleanțe familiei îndoliate! n

FIŞE DE DICTIONAR
Obeliscul
DE A CUCERI ORAŞUL GIURGIU
ÎN LUPTA DE LA 26 AUGUST 1944
Deasupra plăcii a fost aşezată o
cruce din marmură.
Monumentul a fost mult timp
eroilor români
degradat, vandalizat, lăsat în
părăsire. Recent – în iulie 2014 –
prin grija Primăriei Municipiului
Giurgiu, monumentul a fost
restaurat. Filiala judeţului Giurgiu a
După actul de la 23 august „Regina Maria” a făcut demersuri
1944, când România a trecut de în acest scop. Salutăm această
partea coaliţiei antifasciste, au realizare şi o apreciem la justa ei
avut loc lupte puternice în toată valoare.
ţara între armata germană şi cea Acum, la 70 de ani de la
română. Giurgiu nu a făcut excepţie. glorioasele lupte monumentul
Au avut loc lupte pentru eliberarea are din nou înfăţişarea meritată.
oraşului. Ele au culminat în ziua Într-un viitor apropiat trebuie
de 26 august când oraşul a fost luată în considerare înscrierea
bombardat de artileria germană. În pe Monumentul din Parcul Alei a
parcul Alei, ostaşii români au reuşit numelor eroilor giurgiuveni care au
să oprească şi să respingă ofensiva căzut în august 1944. Iată numele
trupelor germane. Armata sovietică lor: locotenent colonel Târcă Ion,
- care s-a comportat ca o armată de comandantul subzonei de apărare
ocupaţie - a pătruns în oraş abia în pasivă Giurgiu, rănit în luptele de
septembrie 1944, neavând niciun stradă, ulterior ucis în Cehoslovacia,
rol în eliberarea lui. în fruntea regimentului pe care
Un monument amplasat în Parcul îl comanda; sublocotenentul
Alei aminteşte celor de azi de jertfele Ivănescu Vasile, rănit grav în
înaintaşilor. Pe un postament de timp ce comanda campania de
plan pătrat, în două retrageri, mitraliere din faţa canalului Sf.
din beton armat, se află un soclu Gheorghe; soldatul Neagu Paul, din
paralelipipedic, masiv, din piatră Letca Veche; soldatul Brănduşescu
albă, surmontat de o coloană au fost înlăturate. (Ele se păstrează Florea, din Vânătorii Mici; soldatul
înaltă, de forma unei prisme ca un memento al vremurilor Barbu Alexandru, din Comana;
pătrate, din blocuri din piatră albă. apuse la Muzeul judeţean „Teohari soldatul Muscalu Constantin, din
Tot ansamblul măsoară 7 metri. Antonescu” Giurgiu). Oinacu, soldatul Oarnă Alexandru,
Până în decembrie 1989 A fost montată o nouă placă din Vânătorii Mari.
monumentul purta o placă cu din marmură având dimensiunea Se cuvine, de asemenea, ca
un text, care era, parţial, contrar de 80 x 60 cm cu următorul text ce alături de aceştia să fie amintiţi şi:
adevărului istoric: „Glorie eternă corespunde în totalitate adevărului Marinescu Vasile, erou al luptelor
ostaşilor armatei sovietice şi române istoric: navale din Canalul Plantelor,
care şi-au dat viaţa în lupta pentru GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR Velicu Alexandru, Radu Vasile,
eliberarea patriei noastre”. De ROMÂNI Medeşan Ion, militari şi locuitori
asemenea, la partea superioară a CARE NU AU CEDAT care, cu arma în mână, şi-au
coloanei, în retragere, era fixată ÎN FAŢA SUPERIORITĂŢII adus o contribuţie importantă la
o stea din metal în cinci colţuri, INAMICULUI înfrângerea unui duşman mult mai
vopsită în roşu. ŞI AU RESPINS numeros. n
În 1990 vechea placă şi steaua ÎNCERCAREA ARMATEI GERMANE Mircea ALEXA

MERIDIANE
Cimitirul militar
german din La Cambe
O viaţă printre monumente,
arhitecta Eugenia Greceanu a notat
tot ce i s-a părut interesant despre
arhitectura întâlnită în călătoriile
sale prin ţară sau prin străinătate,
fie că a fost vorba de biserici
fortificate din Transilvania, de
catedrale din Franţa sau de case din
Botoşani, Roman, Piteşti, Hereşti...
De multe ori s-a oprit şi în preajma
operelor comemorative de război -
cimitire, obeliscuri, troiţe - pentru a
le admira sau pur şi simplu pentru a
se ruga pentru sufletele celor morţi
în războaie, ea însăşi fiind orfană de Printre locurile care i-au rămas americain. Ces dépouilles furent
război şi, de vreo câţiva ani, văduvă în memorie se află şi cimitirul exhumées et transportées aux
de veteran de război. militar german din La Cambe, Etats-Unis. Allemand depuis 1948,
Franţa. Aici a fost impresionată de il regroupe plus de 21 000 tombes.
starea de întreţinere impecabilă şi Mélancolique dans sa rigueur, il est
de numărul mare de turişti care vin celui de soldats qui n’avaient pas
să se reculeagă la mormintele celor tous choisi ni la cause, ni le combat.
peste 21.000 de militari germani Eux aussi ont trouvé le repos dans
morţi în vara anului 1944, în timpul notre terre de France.
debarcării aliaţilor în Normandia.
Se spune că toate crucile de la În acelaşi pământ al Franţei, până
căpătâiul mormintelor au fost în 1947, cimitirul a fost american.
făcute din lut, din pământ adus din Aceste rămăşiţe pământeşti au fost
Germania de familiile şi prietenii exhumate şi transportate în Statele
soldaţilor îngropaţi, pentru a nu-i Unite. German începând din 1948,
lăsa să se odihnească în pământ cimitirul adăposteşte peste 21 000
străin... Dulce iluzie! de morminte. Melancolic în rigoarea
La intrarea în acest cimitir uriaş sa, este cimitirul unor soldaţi care nu
se afla o inscripţie (poate că se toţi aleseseră nici cauza, nici lupta.
mai află şi astăzi) pe care Eugenia Şi ei au găsit odihna în pământul
Greceanu a transcris-o cuvânt cu nostru, al Franţei.
cuvânt:
Dans la même terre de France, Gestul Franţei este gestul
jusqu’en 1947, le cimetière fut tuturor popoarelor civilizate! n

STROFE
Limba Limba noastră îi aleasă

Să ridice slavă‘n ceruri
noastră
Să ne spue ‘n hram ş’acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,

de Alexei Mateevici Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Limba noastră-i o comoară Pe la vatra lor ţăranii.
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară Înviaţi-vă dar graiul,
Pe moşie revărsată. Ruginit de multă vreme,
Ştergeţi slinul, mucegaiul
Limba noastră-i foc ce arde Al uitării care geme.
Într-un neam ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte Ştergeţi piatra lucitoare,
Ca viteazul din poveste. Ce din soare se aprinde
Şi-ţi avea în revărsare
Limba noastră-i numai cântec, Un potop nou de cuvinte.
Doina dorurilor noastre.
Roiu de fulgere ce spintec Şi veţi plânge-atunci amarnic,
Nouri negri, zări albastre. Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea cât e de darnic
Limba noastră-i graiul pânii Graiul ţării noastre dragă.
Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei, bătrânii Răsări-va o comoară
Cu sudori sfinţit-au ţara. În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Limba noastră-s vechi isvoade, Pe moşie revărsată. n
Povestiri din alte vremuri;
Şi cetindu-le ‘nşirate
Te ‘nfiori adânc şi tremuri.

STROFE

VITRINA CU CĂRŢI
O rubrică prezentată de General de brigadă (r) Grigore Buciu care foarte probabil era solicitat
în acest scop şi de ceilalţi care
Memoria
Eroilor (dau această denumire făceau propuneri. Până în 1948
pentru a generaliaza) şi Comisia ponderea cea mai mare o deţineau
de Nomenclatură a municipiului, generalii şi ofiţerii, desigur. După
străzilor într-o amplă şi susţinută campanie

de imprimare în conştiinţa
cetăţenească a numelor celor
această dată, odată cu desfiinţarea
Aşezământului Naţional “Regina
Maria” pentru Cultul Eroilor,
ce au făurit istoria românească sarcina de propunere şi avizare
Aurel Ionescu, Străzi prin sacrificiu. Astfel, o mulţime revine aparatului politic din
din Bucureşti şi numele de bulevarde şi străzi care aveau armată, care operează pe criterii
lor. Nume de militari şi denumiri fără importanţă, anoste, de clasă, care aduce în prim-plan
sau fundături fără nume, au primit o multitudine de nume de soldaţi,
eroi, Editura Vremea, gradaţi şi subofiţeri. Evident că
nume de eroi militari şi civili.
Bucureşti, 2014. Propunerile le-au făcut asociaţiile, aceste atribuiri se referă numai la
altele s-au făcut în mod oficial cei căzuţi în Războiul Antifascist,
Cartea inginerului Aurel cu prilejul unor evenimente, iar ceilalţi fiind cu totul ignoraţi,
Ionescu este continuarea unei unele, nota bene, au fost făcute deoarece comiseseră crima de a fi
iniţiative mai vechi, materializată de locuitorii unei străzi sau cartier trecut Prutul ca să atace Uniunea
în primul volum, în care autorul pentru a omagia numele unuia Sovietică. Această situaţie s-a
s-a ocupat de străzile bucureştene dintre ei, care şi-a dat viaţa pentru păstrat până după Revoluţia
ce poartă numele unor aviatori. ţară. din decembrie 1989,
Aceea a apărut în 2013, în colecţia Imprimarea când s-au adăugat în
“Planeta Bucureşti”. Nu e un simplu eroismului de război nomenclatura stradală
dicţionar, sau dacă îl încadrăm în a început însă mai 198 de soldaţi, gradaţi,
această categorie, e vorba de un demult, după Războiul subofiţeri, 116 ofiţeri,
dicţionar explicativ cu istorii şi de Independenţă, dintre care 36 de
adnotări despre evoluţia numelui când importante generali. În total, 314
de străzi, despre biografia şi faptele artere bucureştene nume au fost atribuite
eroice, acolo unde s-a putut, ale au primi numele unor în 2001. Intrau astfel în
militarilor şi eroilor. localităţi bulgăreşti, istoria stradală şi multe
Fără îndoială că toate numele unde armata română nume de militari care au
de militari aparţin unor eroi, fie că a făcut fapte de căzut eroic pe frontul din
au căzut pe front, fie că nu, dar care vitejie deosebite: Răsărit, ori s-au distins în
au jucat un rol important în luptele Calea Griviţei, Calea mod deosebit prin fapte
pentru ţară, în războaiele istoriei Plevnei, apoi Calea Dorobanţilor, de bravură.
moderne a României. Calea Victoriei etc. Ultimele două Din păcate, după 1945,
Pentru a ne oferi un tablou exemple sunt generice, dar se chiar în condiţiile în care erau
cât mai complet al problematicii, înscriu în aceeaşi idee. vizaţi doar cei ce luptaseră în
autorul a întreprins o laborioasă Autorul acestei lucrări de Vest, datele despre biografia lor
muncă de cercetare în Arhivele referinţă notează şi evoluţia şi faptele pentru care au fost
Naţionale, Arhivele Primăriei acestor denumiri, semnalând, nominalizaţi sunt extrem de sărace
Municipiului Bucureşti şi din alte de fapt, greşelile de scriere a sau aproape inexistente. Acest
surse: cărţi, articole, hărţi şi planuri numelor, alteori de interpretare lucru îl menţionează şi autorul
ale oraşului, albume. În unele cazuri a personalităţii, ceea ce arată lucrării, motivând în mod realist
s-a apelat pentru date la urmaşii neseriozitatea abordării ştiinţifice. dezechilibrul de informaţie dintre
celor care au dat nume unor străzi Aurel Ionescu ne spune că după unii, foarte cunoscuţi, şi alţii,
din Bucureşti. Primul Război Mondial atribuirea rămaşi tot “anonimi” chiar şi după
După Primul şi al doilea război de nume de eroi militari se făcea în atribuire.
mondial a existat o cooperare urma recomandărilor Marelui Stat Este un câmp de cercetare
strânsă între Asociaţia Cultul Major din Ministerul de Război, pentru compartimentul de tradiţii

VITRINA CU CĂRŢI
Orfan de război
din Statul Major General, pentru lucru, ci doar să se spovedească
Oficiul Naţional pentru Cultul înainte de marea plecare, prin
Eroilor şi pentru istoriografia care să rămână în urma sa acest
militară, în general, ca părţi oficiale
ale unor instituţii publice.
Graba care caracterizează lumea
în 1917, erou în adevăr existenţial, de care chiar
avem nevoie. Autorul nu face
decât să răspundă unei provocări
contemporană a mai creat un
neajuns, pentru cetăţeanul curios. al doilea război a nepoţilor, iar rezultatul este un
document, o mărturie ce se adaugă
multor altora după unica dramă a
mondial
Şi anume: schimbarea plăcuţelor
cu denumiri de străzi, în intenţia de poporului român - războaiele de
a le da o faţă mai comercială, s-a apărare naţională.
făcut cu o simplificare a informaţiei Sandu Cernat este orfan de
dusă la maxim. Astfel apare doar Mr. (r) Sandu V. Cernat, război. Tatăl lui a căzut în august
numele şi gradul şi nimic altceva, 1917 la Mărăşeşti. Copilul născut
Prizonier în lagărele în noaptea de Înviere 1914 nu l-a
nici un indiciu când, unde, de ce a
căzut. sovietice, Editura Corgal cunoscut. I-a citit numele pe placa
Cineva mi-ar putea reproşa că Press, 2008 eroilor din Mausoleu.
am pretenţia exagerată de a învăţa A avut o copilărie tristă.
Copleşit de greutatea unor Transformat în slugă de tatăl vitreg,
istoria pe stradă. Poate da, la prima
amintiri pe care nu le mai putea este aruncat de colo-colo, alinare
vedere. Dar, dacă în şcoală nu se
duce, dar nici uita, Sandu V. Cernat găsindu-şi doar la bunic. Îi place
învaţă, părinţii nu o ştiu, copiii n-au
a început să povestească nepoţilor să înveţe, dar îl copleşesc treburile
timp, n-au chef, nu sunt interesaţi,
săi. Ei l-au înregistrat apoi au la care este pus până la epuizare.
autorităţile publice sunt guvernate
transcris, au cizelat şi corectat, Mama vrea să-l salveze şi-l trimite la
de preţul de cost care omoară un frate al ei, subofiţer la o unitate
ideea, ce ne facem? având grijă să nu se altereze
esenţa şi a rezultat această carte, din Oradea, cu gândul să-l dea la
Şi aşa omul simplu nu prea Liceul militar din Tg. Mureş, unde
are habar ce s-a întâmplat la 1 apărută prin grija inginerului
Ion-Jean Necşoiu. Acest omagiu ar fi avut prioritate la admitere,
Decembrie, ce a fost la 9 mai, şi asta ca orfan de război. Nu are noroc.
în mai multe rânduri, ce aniversăm postmortem adus eroului lor de
cei dragi din familie se adaugă Altcineva cu pile intră în locul lui.
pe 24 ianuarie etc. Dacă totuşi Intră la Liceul „Emanoil Gojdu” din
căutând o stradă află o informaţie recunoaşterii pe care Sandu Cernat
a primit-o după revoluţia din Oradea. Din păcate, devine slugă în
minimă şi esenţială, mai învaţă ceva casa unchiului care îl exploatează
decembrie 1989, când a primit
despre istoria neamului din care se la maximum. Îl salvează un vecin
medalia „Veteran de Război” şi a
trage, poate şi el spune ceva despre care-l duce la un orfelinat.
fost avansat la gradul de maior în
strada «Ştefan Furtună», soldat, pe Rămâne pe drumuri căci
rezervă, iar municipiul Oneşti, în
care stă. orfelinatul se desfiinţează, se
care trăia, l-a declarat Cetăţean de
Împlinirea a 100 de ani de la suspendă şi indemnizaţia pentru
Onoare.
înfăptuirea Marii Uniri este un Este o carte despre sine şi orfani. Copil al nimănui printre
foarte bun prilej de a propune destinul său prin lume, ce oscilează străini, cu numele tatălui scris
numele unor eroi ai neamului între memorialistica propriu-zisă printre eroii Patriei pe o placă rece.
nostru, legate în special de fiecare - nefiind însă un jurnal cu notări Cuminţenia şi notele bune îl
localitate, pentru a fi atribuite zilnice ori periodice - şi romanul salvează, face meditaţii cu doi
unor străzi cu nume absolut de mică dimensiune. Această elevi, nepoţi ai unui colonel, contra
banale: Alizeului, Bujoreni, Lalelei, ultimă caracteristică este conferită masă şi casă. Nu stă prea mult în
Odoreului, Orhideii etc. de calitatea de povestitor şi de această situaţie, colonelul se mută
În concluzie, inginerul Aurel fluiditatea remarcabilă a exprimării. la Bucureşti, dar îl ajută să devină
Ionescu ne-a oferit o meritorie Este vorba de viaţa trăită, dar copil de trupă la un regiment.
carte de referinţă, documentată excepţionalitatea personalizată a Se întoarce acasă şi se înscrie
ştiinţific, extrem de utilă pentru cei acesteia face din autorul textului la Şcoala Superioară de Comerţ
ce iubesc Bucureştiul şi vor să-i ştie un veritabil personaj literar. din bacău, anul III, continuând
istoria şi evoluţia. n El nu-şi doreşte, desigur, acest ce începuse la Oradea. Din lipsa

VITRINA CU CĂRŢI
banilor a întrerupt şcoala şi se Curtea Marţială, găsit vinovat nici efectivele. Se apelează la gurile
întoarce la Oradea, se înscrie şi condamnat la moarte prin de canal pentru adăpost dinspre
voluntar în Regimentul 33 împuşcare. Pedeapsa se execută Volga. Comandantul Diviziei 20
Artilerie şi-şi continuă studiile imediat. „Acesta a fost singurul caz Infanterie fuge cu avionul şi-şi
civile. Face Şcoala de Subofiţeri de viol de care am aflat în toată părăseşte trupa, generalul Romulus
şi Administraţie Bucureşti, se perioada cât am fost pe front”, Dimitriu îi ia locul.
căsătoreşte, e încadrat într-o subliniază autorul. Acest lucru ne Încercuiţi, măcelăriţi, înnebuniţi
unitate din Ardeal. Vine Dictatul de confirmă cât de mare era stricteţea de foame şi frig, cu orice legătură
la Viena, vine războiul, are un fiu, respectării de către trupele române cu restul armatei ruptă, părăsiţi
vine ordinul să treacă Prutul. pe a populaţiei, faţă de care erau de aliaţii şi ei într-o situaţie
19 martie 1942 este la Odessa. Se obligate de ordinele Mareşalului să disperată, fără absolut nicio şansă,
ocupă de asigurarea subzistenţei se poarte omeneşte şi cuviincios. acceptă capitularea propusă
pentru soldaţii din linia întâi. Sunt episoade în carte din care de ruşi şi sunt luaţi prizonieri.
Divizia 20 Infanterie din care făcea reiese relaţia lui cu localnicii, În timp ce se predau, nemţii îi
parte este încercuită la Cotul inclusiv cu un primar dintr-o atacă cu brandurile. S-au târât
Donului, şi el este luat prizonier. A comună situată la capul podului de spre liniile ruseşti, însoţiţi de
stat prins trei ani şi şapte luni şi a vase peste Don, pe unde coloana soldaţii ruşi, printre mormane de
fost printre puţinii lui trecea în mod frecvent. cadavre îngheţate. Niciunul dintre
dintre camarazii lui Subofiţerul se deplasa beligeranţi nu luase până atunci
de front care s-a din spatele frontului cu prizonieri, «noi nu luam prizonieri
întors acasă. coloana de subzistenţă a pentru că nu aveam cu ce-i hrăni».
A fost reintegrat diviziei, formată din vreo Ruşii luau numai grupuri mari şi
în armată, dar 200 de maşini încărcate numai după negocieri. Toţi ceilalţi
armata populară cu provizii. Cooperează care opuneau rezistenţă erau
de tip nou care bine cu unităţile germane, împuşcaţi.
se forma în acei alteori sunt incidente, Marşul prizonierilor e cumplit.
ani, ostilitatea rezolvate amiabil în cele Cei care se culcă pe jos epuizaţi
manifestată faţă din urmă. nu se mai scoală. Se merge zi şi
de el, fiindcă Atmosfera de la noapte, pe jos, se sprijină cum
luptase pe Stalingrad este surprinsă pot, se trezesc reciproc, pentru a
teritoriul sovietic, sugestiv şi lapidar. nu muri. Cei care cad obosiţi din
îl dezamăgesc Liniile de aprovizionare coloană sunt împuşcaţi în cap de
profund. Părăseşte această întrerupte, nemţii nu dădeau nimic, grupa de soldaţi ruşi din ariergardă.
instituţie şi se angajează în viaţa se ocupau numai de ai lor. Militarii Ruşii din escortă merg călare.
civilă. Rămâne însă cu amintirile de luptă cu ce au pentru a rezista Sandu Cernat e salvat de la moarte
pe front şi cu cele două medalii de asaltului şi gerului cumplit. Caii de un camarad subofiţer care îl cară
război acordate ca recunoaştere mor toţi din lipsă de furaje, oamenii în cârcă câteva ore, timp în care
a meritelor sale în momentele apelează la această sursă de hrană. el se reface dormind. Minunată
critice de pe front: „Bărbăţie şi Cei slabi şi răniţii mor de foame dovadă de omenie. Apoi vine
Credinţă”, clasa I, şi „Crucea Serviciu şi ger. 72 de zile de încercuire în rândul binefăcătorului să fie dus pe
Credincios”, cu spade, clasa I. aceste condiţii. Unii soldaţi din linia braţe de camarazi.
Sandu Cernat releatează un întâi au dezertat din cauza foamei După vreo 2-3 zile li se dă prima
caz petrecut în oraşul Izium, şi frigului, Se stătea sub cerul liber, raţie de mâncare, cu prilejul unei
pe Doneţ, în vara anului 1942. la - 45ºC, pământul era atât de staţionări. Era un lagăr improvizat.
Trupele române înaintau spre îngheţat încât nu se puteau face „În circa două săptămâni, toată
est în urmărirea celor sovietice. adăposturi. În cele din urmă nu mai curtea lagărului... era complet
O profesoară localnică se era loc. Orice nou-venit era primit blocată cu cadavre despuiate, pe
plânge conducerii unităţii că a cu ostilitate. Un rătăcit de unitatea care nimeni nu le mai lua în seamă.”
fost brutalizată şi violată de un sa e dat afară noaptea şi dimineaţa Ce era de nefolosit era pus pe
ofiţer român şi cere pedepsirea e găsit îngheţat în picioare, foc, restul se utiliza. Se apreciază
lui. Cele spuse de femeie se rezemat de ceva. Unităţile nu-şi că la începutul lui februarie erau
adeveresc, ofiţerul e cercetat de mai pot păstra organizarea strictă, 14 000 de prizonieri, dintre care

VITRINA CU CĂRŢI
până în martie au murit vreo pesmeţi şi o scrumbie sărată pe zi retragerea japonezilor de la graniţa
10 000. Grămezile de cadavre de persoană cerea apă, oricât de manciuriană, spre vest, în sudul
neîngropate erau înalte de 10 puţină ar fi fost. Kazahstanului, unde este triat şi
metri! Supravieţuitorii primeau o Au ajuns într-o pădure, într-un trimis la muncă în sud, spre China,
dată pe zi o juma de litru de supă lagăr folosit pentru deportaţii ruşi în Munţii Tian-Şan. Aici va lucra
de tărâţe şi două sute grame de din 1917-1920. Nici nu mai era pe tarlalele de bumbac ale unui
pâine. Plini de păduchi, epuizaţi nevoie să fie păziţi. Haitele de lupi îi sovhoz, până când se va hotărî
de foame şi frig, încep a fi scoşi la atacau pe cei răzleţi ori pe fugari. eliberarea sa, în 20 septembrie
muncă. Abia pe 8 martie o comisie Au stat „în refacere”, adică 1945, când pleacă spre casă,
de medici îi examinează, nu pentru nefăcând nimic, vreo lună de zile, trecând printr-un lagăr de refacere
a le stabili afecţiunile, ci pentru a-i apoi au început să construiască din Caucaz. Nu pleacă însă toţi
tria pentru muncă. Din 11 ofiţeri nişte cazemate. Erau undeva, în românii, ci numai cei care nu sunt
şi subofiţeri din grupul lui Cernat, apropiere de Manciuria ocupată de apţi de muncă. Au plecat 73 de
capitulaţi în 28 ianuarie, în martie japonezi. prizonieri, după ce comandantul
mai erau doar 5, dintre care unul Cernat împreună cu doi le-a spus că deşi sunt nişte criminali
aproape muribund. nemţi are o tentativă de evadare ai poporului sovietic acsta i-a iertat
Timp de 19 zile merg în vagoane nereuşită. E prins şi încarcerat şi pot pleca în ţara lor. Un camarad
de marfă, neîncălzite evident, până după o bătaie soră cu moartea. a murit pe drum. „Din cei 7000
dincolo de Munţii Urali, în condiţii Se îmbolnăveşte după două zile, de ostaşi ai Diviziei 20 Infanterie,
de iad. Cei care mureau, în special dar e salvat de la moarte şi carceră prinşi în încercuire, am fost făcutţi
de tifos, erau aruncaţi din tren. de o doctoriţă, fostă prizonieră prizonieri cam 400, din care ne-am
Au primit apă de băut doar de la germani, capturată de ruşi întors în patrie puţin peste 72, toţi
patru ori, la care nu ajungeau şi cei şi deportată ca pedeapsă că a bolnavi de mizerie fiziologică” îşi
suferinzi. De sete lingeau pereţii fost prinsă şi a „intrat în serviciul încheie prizonieratul Sandu Cernat.
umezi ai vagonului sau uneori îşi inamicului”. A supravieţuit! Şi ne-a lăsat o
beau urina. Hrana formată din doi Lagărul este mutat, după mărturie cutremurătoare!n
Lecţie de istorie
Doamna Asan Neugis, directoarea bibliotecii, a vorbit
despre războiul de acum o sută de ani, al cărui tăvălug a
ajuns şi pe pământurile dobrogene. Profesorul de istorie
la Medgidia Gafar Ekrem a invocat dragostea, grija şi respectul faţă de

înaintaşii noştri, indiferent de religie şi etnie, care au murit
pe câmpurile de luptă. Colonelul Remus Macovei a făcut
O excelentă lucrare despre războiul balcanic (1913) un apel la neuitarea de sine, la aducere aminte a celor
şi prima conflagraţie mondială a fost lansată, în această care au luptat sub steagurile regimentelor şi diviziilor şi
vară, la Medgidia. Cartea - Medgidia la începutul secolului au sângerat pe câmpurile de bătălie în numele libertăţi
XX şi campaniile militare din 1913 şi anii 1916-1919 - a naţionale şi cu nădejdea împlinirii unităţii naţionale.
apărut din peniţa domnului Adrian Ilie, profesor de istorie Primarul, domnul inginer Marian Iordache, a mulţumit
la Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu” din autorului pentru felul în care a sistematizat
Medgidia. Evenimentul a fost găzduit de conţinutul istoric al evenimentelor atât de
Casa de Cultură „I.N.Roman”. Au fost de faţă importante din zona Dobrogei. Locotenentul
primarul ing. Marian Iordache, colonel (r) (r) Traian Nichita a acordat o Diplomă de
Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei excelenţă, din partea Asociaţiei Cultul Eroilor
Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Medgidia, autorului Adrian Ilie pentru efortul
filiala Constanţa, locotenent (r) Nichita de a concepe şi realiza o asemenea lucrare.
Traian, preşedintele subfilialei Medgidia, şi Toată această întâmplare culturală s-a
a altor invitaţi de seamă. încheiat cu un miniconcert susţinut de
Evenimentul a debutat cu un recital Grupul vocal - fraţii Roman, elevi ai colegiului
de poezie, susţinut de elevii Muslim „Nicolae Titulescu”. Cântecele lor au făcut să
Gamze, Moise Bianca şi Schitea Ramona, vibreze inimile celor prezenţi. (Nichita N.
din clasa a XII-a, liceul „Nicolae Bălcescu”. Traian) n

VITRINA CU CĂRŢI
Caracalul şi pentru care merită
mulţumiri cu prisosinţă”. Le
adăugăm şi pe ale noastre,
monumentele sale ştiut fiind cât de rarisime

sunt gesturile de mecenat
în ziua de azi.
Salutăm cu bucurie, dar Caracalul din zilele
şi cu speranţă orice act de noastre păstrează,
cultură care ne ajută să nu spre onoarea şi lauda
ne uităm trecutul şi eroii. Cu locuitorilor săi, monumente,
bucurie, pentru că avem de-a statui, busturi şi plăci
face cu un adevărat eveniment comemorative care locuitorilor stabili care
editorial: albumul Caracalul şi “vorbesc” celor care vor să le sunt mândri de urbea lor şi de
monumentele sale. Monumente asculte şi să le admire despre viaţa culturală pe care o duc în
de Eroi, Monumente Funerare, “personalităţi sau eroi ai belşugul manifestărilor ce se
Monumente Comemorative, apărut neamului românesc şi ai locului, desfăşoară constant. Ele trec, însă
în 2013, sub semnătura ing. reprezentanţi ai lumii culturale monumentele rămân spre mândria
Cătălin Andronăchescu şi prof. şi politice care au avut un rol tuturor şi ele sunt bijuteriile care
George Mihai, la editura Fundaţiei excepţional în frumuseţea şi îmbodobesc oraşul şi-l fac în mod
“Universitatea pentru Toţi”, din importanţa crescândă a localităţii”. special atractiv în partea de sud a
Slatina. Cu speranţă, pentru că Profesorul dr. Dorin Teodorescu, României.”
nutrim convingerea că, văzând din care am citat mai înainte, Subscriu întrutotul aprecierii
o aşa bijuterie de carte, se vor ne îndeamnă, în Argument, să prof. dr. Dorin Teodorescu şi-i felicit
încumeta şi alţii a edita volume cunoaştem şi această dimensiune pe cei care s-au învrednicit să lase
asemănătoare în judeţele şi în minunată a oraşului fiind că „autorii un semn de carte peste urbea din
oraşele lor. Din capul locului se acestei tipărituri, împreună cu Câmpia Romanaţiului. Mulţumesc
cuvine spus că această carte n-ar fi sponsorul patriot, au realizat un domnului colonel (r) Gheorghe
văzut lumina tiparului, dacă n-ar fi compendiu al monumentelor Mateescu, care ne-a semnalat acest
beneficiat, după cum se precizează caracalene ce oferă datele esenţiale album. Păcat că asemenea lucrări
pe contracopertă, de “sprijinul total ale tuturor acestora şi stârneşte de valoare sunt editate în tiraje
al omului de afaceri caracalean curiozitatea şi admiraţia atât a mici şi, din această cauză, rămân
Marian Doldurea, prin deschiderea vizitatorilor acestui colţ special aproape necunoscute publicului
domniei sale către actul cultural, de lume românească, cât şi a larg. (Dumitru Roman) n
Pledoarie pentru
fiilor comunei Pârjol care s-au de salutat şi, mai ales, de urmat.
jertfit pe câmpul de onoare pentru Când toate localităţile ţării vor
Neam şi Ţară, avea câte o monografie,
strămoşii noştri dar şi celor care,

din generaţie
în generaţie,
când toate familiile de
români vor avea propria
lor genealogie, atunci
Colonel Tc. (rtg.) Mihai din veac în se va putea spune că şi
veac, şi-au pus noi, românii, am intrat în
Purcaru, Cartea de Aur a mintea şi inima lumea civilizată. O lume
comunei Pârjol din judeţul la propăşirea care îşi respectă trecutul
Bacău, Editura Magic localităţii şi, mai ales, strămoşii!
Print, Oneşti, 2014, 454 p. natale. Felicitări edililor
Gestul care, ajunşi în fruntea
Apărută sub egida Filialei colonelului (r) comunităţilor locale,
Bacău “Colonel Corneliu Chirieş” a Mihai Purcaru, şi-au înţeles menirea de
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din arma adevăraţi gospodari! n
“Regina Maria”, cartea este dedicată Tancuri, este D. Roman

VITRINA CU CĂRŢI
Atacul
trădare sufletească şi morală. Basarabilor. „Istoria românilor fără
Autorul menţionează în Vlad Ţepeş şi fără Ştefan cel Mare
Cuvântul introductiv (Predoslovie) ar fi o pajişte cu mieluşei” - afirma
de noapte că reconstituirea vieţii şi domniei

Voievodului Vlad Ţepeş, cu titlul
„Atacul de Noapte”, este realizată în
la un moment dat filosoful Petre
Ţuţea, pe care-l citează autorul
romanului...
trei volume: primul intitulat „Vlad În „Argument”, respectiv
Ion Muscau, Atacul Vodă Drăculea”, cel de-al doilea: Postfaţa acestei lucrări semnată de
de noapte - Vlad Vodă „Atacul de Noapte”, iar al treilea părintele Calistrat de la Mănăstirea
Drăculea, Editura volum este intitulat „Izbândă şi Vlădiceni, un loc aparte îl ocupă un
Trădare”, unde descrie cea de-a Mesaj de înţelepciune ce reprezintă
Danaster, Iaşi, 2014. treia domnie, de la sfârşitul anului învăţămintele către generaţiile
1476, încheiată cu uciderea de azi şi cele viitoare adresat
Renumitul şi prolificul scriitor
mişelească a vrednicului domnitor. celor care nu au auzit bubuitul
ieşean de romane istorice şi
Pentru realizarea acestor tunurilor, n-au mai simţit ascuţişul
monografii, Ion Muscalu, în ziua
lucrări, autorul s-a documentat baionetei, mirosul prafului de
Sfântului Ioan din anul 2014 şi-a
din scrierile cronicarilor români şi puşcă şi nici nu au îndurat toate
dăruit o nouă realizare editorială
grozăviile războiului, suferinţele
despre un moment important,
de neînchipuit, durerea şi moartea
celebru, al istorie noastre: „Atacul
năprasnică. „Ne vine foarte uşor
de noapte” al lui Vlad Vodă
acum să coborâm chipurile
Drăculea.
voievozilor din tablourile votive
Lectura romanelor sale şi
ale mănăstirilor, să-i disociem
participarea alături de domnia-
de ctitoriile lor, să-i scoatem din
sa la unele evenimente ştiinţifice
tablouri şi icoane, din documente
şi cultural-patriotice, în decursul
şi manuale, pentru a le profana
anilor, mi-au dat posibilitatea să
memoria…”, aşa cum procedează în
mă familiarizez cu acea „voroavă
această perioadă unii detractori ai
către cetitoriu” şi să subliniez, prin
Neamului Românesc.
intermediul acestor rânduri, crezul
autorului în realizarea operei sale:
„Am izvodit, iubite cetitorule, Ionel PINTILII
această scriere nu dintr-o mândrie
deşartă, ci din dragoste de adevăr De acelaşi autor: Piatra Şoimului
şi din adâncă preţuire pentru unul - roman, 1991; Răpirea de la
dintre cei mai însemnaţi voievozi străini, ale marilor istorici Nicolae Mănăstirea Căpriana - roman, 1998;
români, vajnic luptător pentru Iorga, A. D. Xenopol, Ion Bogdan, Lupu Alb (Sfârşitul domniei lui Vasile
credinţă, pentru neam şi ţară, Nicolae Stoicescu, I. C. Giurescu, Lupu) - roman, 2002; Hanul Răzeşilor
cunoscut peste vreme sub numele Radu Florescu etc., precum şi - roman, 2003; Sub sabia cu straja-n
de Vlad Vodă Drăculea sau Vlad din cercetările în teren, pe locul cruce, vol. I – Cetatea lui Duma
Ţepeş”. desfăşurării bătăliilor. Negru - roman, 2003, vol. II - Bătălia
În realizarea valoroasei sale Romanele lui Ion Muscalu de la Valea Albă - roman, 2004, vol.
opere istorice, scriitorul Ion abundă de arhaisme şi expresii ale III - Bătălia de la Codrii Cosminului
Muscalu este motivat de faptul timpului, care, însă, dau culoare (războiul de 13 ani) - roman, 2008;
că, „pentru a şti cine eşti şi cine naraţiunii şi crează atmosferă de Osândă şi izbândă (Viaţa voievodului
vei fi, trebuie mai întâi să ştii epocă. martir Miron Barnovschi) - roman,
cine ai fost”, după cum afirma, la În cele douăzeci şi şapte de 2007; Vulturul Deşertului (Ioan-
vremea lui, marele savant şi om episoade de reconstituire istorică, Vodă cel Viteaz şi obârşia neamului
de vastă cultură Nicolae Iorga. De autorul surprinde fapte de arme, său), vol.I - Armeanul, 2011, Vol. II
aceea, minimalizarea, negarea vitejii domneşti, grijile şi gândurile - Domnia, 2012; Noaptea de Rusalii
importanţei şi memoriei valorilor care îl muncesc pe tânărul voievod (Gulagul românesc din Bărăgan) -
istorice naţionale sunt acte de mare de a pune rânduială în Ţara mărturii, 2013. n

Caruselul PRESEI
Arma Pontica a afla numele eroilor
constănţeni căzuţi sau
întinde pe 10 din cele 60 de pagini ale
revistei) nu pentru că aş fi căutat vreun
nr. 1 (18)/2015 daţi dispăruţi în dezastrul

de la Turtucaia. O primă
nume anume, ci pentru a-i înţelege
semnificaţiile. Prin simpla înşiruire a
listă a eroilor constănţeni, numelor şi, mai ales, a profesiilor, lista
Primul număr din acest dată la iveală prin hărnicia transmite o lecţie de istorie pe cât de
an al revistei Arma Pontica - domnilor Remus Macovei, tragică pe atât de actuală: greul acestei
1(18)/2015 - se remarcă prin Gheorghe Tudoran, Aurel ţări l-au dus întotdeauna ţăranii, talpa
diversitatea subiectelor, dar Buciu, Petre Bădău, Marin ţării, cum se spune în popor. Din cei
şi prin consecvenţa cu care Voicu şi Dan Nicolau, 185 de morţi şi dispăruţi înscrişi pe
redactorii săi aduc în atenţia este publicată în paginile această listă, 174 au trecut la rubrica
cititorilor date şi mărturii primului număr din 2015 “profesie” cuvântul “plugar”! Ce se mai
despre cei căzuţi pe câmpul de onoare. al revistei Arma Pontica. Am parcurs cu poate spune după acest cuvânt? (D.R.)
Turtucaia e cu siguranţă un nume înfrigurare această lungă listă (care se n
pe care românii îl evocă cu durere.
În toamna anului 1916, în capul de
pod de la Turtucaia, armata română a
suferit o mare înfrângere. Dezastrul de
“Eroii Neamului” nr. 3- 4
la Dunăre a fost începutul sfârşitului.
Aici au murit peste 7000 de militari, iar
(21-22), noiembrie 2014
28 500 au fost luaţi prizonieri. În jur de
Periodicul de educaţie patriotică şi cinstire a
3500 de militari au reuşit să se salveze,
eroilor neamului, editat de Filiala Iaşi a Asociaţiei
refugiindu-se la Olteniţa sau la Silistra.
Naţionale “Cultul Eroilor” (devenită între timp
Mulţi dintre ei au fost constănţeni.
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”), oferă cititorilor un sumar
Acest amănunt i-a determinat
cu teme de actualitate şi de interes pentru cititorul pasionat de istoria şi
pe câţiva inimoşi membri ai Filialei
cultura românilor. Iată câteva titluri care, credem, vă vor trezi interesul
Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul
pentru publicaţia ieşeană: “Un monument viu lui Eminescu, un monument
Eroilor “Regina Maria” să cerceteze în
al neamului” (Aurel Pantelescu); Arhimandritul Eufrosin Poteca în cultura
Arhivele Naţionale Constanţa pentru
românească (dr. Vasile Diacon); Ai cui sunt morţii de sub crucea lui Ferenz?
(Ionel Pintilii); Contribuţia românilor la îmbogăţirea patrimoniului spiritual
universal (prof. dr. Victor Crăciun); Personalităţi emblematice în cultura
Bacăul Eroic franceză şi română (academician Constantin Gh. Marinescu); 95 de ani de
la înfiinţarea Societăţii “Mormintele eroilor căzuţi în război” (col. (r) ing. Ioan
nr. 9 (anul V) 2014 Timofte); Misterul morţii marelui patriot Mihai Eminescu (col. (r) drd. Ionel
Pintilii); Ziua Armatei României între ipostaze politizate şi mesaj identitar
Din acest număr, am selectat pentru (Soldatul de Veghe, dr. Mircea Chelaru). n
cititorii noştri relatările colonelului
(r) Paul-Valerian Timofte despre
cum a reuşit să identifice, la Madrid,
Plăieşii nr. 6/2014
Veteranul de război Ambroz Loghin,
mormântul lui Constantin Bâzu “Ultimul mohican din Osoi!”; Tănasă
Cantacuzino, as al aviaţiei române, Alexandru: Muzeul meu este o
pilot în ultima Din acest număr semnalăm părticică din istoria satului Mitocaş
conflagraţie titlurile: Eroul Necunoscut (col. r. Constantin Crăciun); Originea
mondială. Le (col. rtr. Constantin rusofobiei la români. De
prezentăm, în Chiper); Mihai Eminescu, ce am ajuns să îi urâm pe
continuare, cu înaintemergător pe calea ruşi? (col. r. Dan Crăciun);
felicitările de făuririi României Mari (col. Comemorarea eroului poet
rigoare adresate r. Neculai Niga); Ion Tobă sublocotenent post mortem
colonelului Hatmanul, un erou uitat al Ioan Grosaru (ing. Gheorghe
Timofte, României, ultimul străjer al Fron, primar Cornu Luncii,
preşedintele lui Ştefan cel Mare; Pleacă-ţi prof. Daniel Davidel); Istoria
Filialei judeţului Bacău a Asociaţiei fruntea în faţa Soldatului statuii “Grănicerul de veghe”
Naţionale Cultul Eroilor „Regina Necunoscut (prof. Virginia din Fălticeni (prof. Tabarcea
Maria”. n Bârleanu, Vadu Moldovei); Sergiu Ioan). n

Caruselul PRESEI
Brăila Eroică Cuza. În memoria acestui
eveniment, s-a stabilit ca
“General Eremia Grigorescu” (1994-
2000); Corpul 10 Armată Teritorial
nr. 19/2014
«Ziua Cercetaşului” să fie “Ştefan cel Mare” (2000-2003); Corpul 1
sărbătorită, în fiecare an, la Armată Teritorial (2003-2008); Divizia 1
12 noiembrie. Infanterie “Dacica” (2008-2010); Divizia
Revista Filialei judeţului La 155 de ani de la 2 Infanterie “Getica” (din 2010). Oare ce
Brăila a Asociaţiei Naţionale înfiinţarea primei structuri va mai urma?
Cultul Eroilor “Regina Maria” de cercetare din armata Un articol interesant, semnat de
se remarcă, de fiecare dată, română, revista Brăila eroică, plt. adj. principal Dragoş Fătu, evocă
printr-o tematică interesantă nr. 19, realizată în colaborare istoria cercetăşiei în România, asociaţie
şi mai puţin cunoscută cu Batalionul 528 Cercetare de la a cărei înfiinţare s-au împlinit 100
cititorilor care n-au avut de-aface cu “Vlad Ţepeş” - felicitări de ani (1914-2014) şi care a constituit,
armata. După un număr consacrat redacţiei pentru această iniţiativă! - în epocă (1914-1936), un adevărat
prezenţei armei geniu pe meleagurile cuprinde în paginile sale o incursiune fenomen în rândul tinerei generaţii. În
dunărene (despre care am scris la în trecutul unei specialităţi care a dat prezent, aflăm din articol, în România
timpul respectiv), iată că numărul 19, numeroase jertfe umane, militari- sunt peste 2500 de tineri care îşi
din 2014, este dedicat unei specialităţi eroi care şi-au asumat prin jurământ desfăşoară activitatea în 65 de grupuri,
militare indispensabile, încă din cele misiunea de a lupta într-o tăcere aparţinătoare Organizaţiei Naţionale
mai vechi timpuri, pe câmpurile de deplină şi a muri în anonimat. Oare câţi “Cercetaşii României”. Cam puţin, dacă
luptă ale istoriei: cercetarea militară, oameni sunt capabili de un asemenea ne gândim că suntem ţara care şi-a
pe care chinezul Sun-Tzî, autorul sacrificiu? desfiinţat serviciul militar obligatoriu. n
celebrei lucrări “Arta războiului”, îi Astăzi, la Brăila, mai funcţionează
Mureşul Eroic nr. 2/2014

fixa importanţa într-o singură frază: o singură unitate de cercetare. Este
“Învaţă să-ţi cunoşti inamicul, întrucât vorba de Batalionul 528 Cercetare
un inamic cunoscut este pe jumătate “Vlad Ţepeş”. Înfiinţată la 1 octombrie
învins!”. Mai clar şi mai concis de atât 1968, în subordinea Diviziei 67 Filiala Judeţeană Mureş “General
nu se poate! La noi, la români, prima Mecanizate, această unitate a Ştefan Guşă” a Asociaţiei Naţionale
structură de cercetare - Secţia II cunoscut, de-a lungul timpului, Cultul Eroilor
statistică militară şi studiul armatelor subordonări şi transformări diverse, “Regina Maria”
străine, din Statul Major General - a în funcţie de schimbările şi reformele a trimis, spre
fost înfiinţată la 12 noiembrie 1859, (uneori atât de păguboase) din informare,
prin Înaltul Ordin de zi nr. 83, semnat armata noastră: Divizia 67 Mecanizată Biroului
de domnitorul Alexandru Ioan “Siret” (1968-1994); Corpul 8 Armată Executiv
Central,
ultimul număr
Eroii Neamului mare patriot român:
Constantin Lucaciu; al revistei de
cultură istorică
nr. 4 (21), 2014 Părintele Vasile Lucaciu,
omagiat de Octavian şi de cinstire
a memoriei
Goga la moartea sa;
Editată de Asociaţia Legislaţia privind eroilor şi martirilor neamului. Din acest
Civică “Tempora” Satu Mare învăţământul pentru număr, tipărit într-un tiraj de 300 de
şi Asociaţia Naţională Cultul minorităţi în perioada exemplare, semnalăm câteva articole,
Eroilor “Regina Maria” - Filiala interbelică. Studiu de sub deviza Asociaţiei: “Popor erou,
Satu Mare, în colaborare caz: judeţul Satu Mare (I); popor martir”, astfel: articol aparţinând
cu Muzeul Judeţean Satu Primul război mondial d-lui col. (r.) ing. Ioan JUDEA; “Să ne
Mare, revista Eroii Neamului, serie trăit de un ţăran din Apşa de Mijloc- cunoaştem conducătorii prin fapte
nouă, a ajuns la numărul 21. În cele Ucraina (III); Eveniment expoziţional bune închinate Eroilor şi Martirilor
72 de pagini, revista cuprinde un inedit la Satu Mare: “Francezi şi români neamului”; Scrisoare adresată
sumar variat, din care vă propunem în Primul Război Mondial - 100 de primului-ministru Boc, în 2009,
câteva titluri: Jurnalul cimitirelor ani de la izbucnirea Primului Război semnată de preşedintele de onoare
şi monumentelor eroilor; Modele Mondial”; Antonescu - pro şi contra al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
creştine de eroism. Părintele Arsenie (XVIII); Un vrednic ostaş pentru istorie: “Regina Maria”, d-nul gl. bg. (r.) Petre
Boca - 25 de ani de la trecerea sa la general maior (r) Victor Popescu STOICA; “In memoriam, septembrie
cele veşnice; Ziua Armatei Române; (II); Un viitor pentru trecut. Ghid de 1944 - 1 septembrie - 5 octombrie
Sătmăreni în Marele Sfat Naţional de bună practică pentru protejarea 2014”; Doina Iancului; Lt.dr. Emil A.
la Alba Iulia, 1 decembrie 1918; Un patrimoniului cultural (III). n Dandea, invalid de război.n

Caruselul PRESEI
Vrancea Eroică dat dispărut la Cotul Donului, în
patruşdoi. Au povestit cei care
lui Dinu Noapteş: Dacă a văzut Mica
- aşa-i spunea toată lumea mătuşii
nr. 4/2014 s-au întors din război că patru zile Catrina, femeia eroului Noapteş Stoica,
şi patru nopţi nu s-a văzu decât Dumnezeu s-o odihnească - şi a văzut că
fum; aşa era lupta de aprigă şi au trecut doi ani şi el nu a venit acasă,
Din sumarul acestui n-a mai ştiut om de om, român de s-a dus la Niţa şi „şi-a pus oglinzile” şi
număr semnalăm român, vintilean de vintilean. De în oglinzi a văzut un mormânt şi lângă
articolul profesoarei tata nu s-a mai ştiut nimic. După el un mormănaş de oase. Şi a înţeles
Stana Georgescu- luptă nu l-a mai văzut nimeni; nici atunci că bărbatul ei e mort şi s-a apucat
Apostu, de la Şcoala mort, nici viu. A fost cercetaş. Cine să-i facă cele trebuitoare pentru marea
gimnazială „Regina ştie, poate l-au prins, l-au făcut călătorie. Mi-a spus că în sufletul ei
Maria” din Vintileasca, Vrancea, una cu pământu... Sau poate a pierit plin nădejdea tot n-a murit şi câteodată se
intitulat Dispărut la Cotul Donului. de răni, îngropat sub cizmele luptătorilor gândea că el tot s-o întoarce. Şi când era
Autoarea readuce în atenţie problema şi sub copitele cailor... Cine ştie?...Mama bătrână uneori tot credea că va primi
dispăruţilor pe front, evocând drama l-a aşteptat toate tinereţile ei şi el n-a vreo veste despre el... Veste n-a mai venit
familiei lui Noapteş Stoica, soldat dat mai venit... Nu ştia: să-i facă pomenile, iar în 2005 Mica a murit. Cât era tânără
dispărut în luptele de la Cotul Donului, ori ba? Că nu-i bine să-i faci pemeni au mai cerut-o unii de nevastă, că era
în iarna anului 1942. La vârsta de 73 omului dacă el îi viu... gospodină, curată şi cinstită, da ea n-a
de ani, Dinu Noapteş, unul din cei Până la urmă, Catrina Noapteş, vrut să se mărite, zicea că are patru copii
patru orfani de război, îşi aminteşte: nevasta celui dispărut, a luat o şi dacă nu-i tatăl lor, cine poate să le
Tata a fost infanterist şi cercetaş. A fost hotărâre. Povesteşte Veronica, soţia fie tată?! şi dacă i s-o întoarce rumânu-
acasă, cum s-o găsească la altă poartă,
la altă casă...
“Prahova Eroică”
dr. Ion Bulei); Maria, regina tuturor
românilor (Laura-Noyemy Muşat); Excelentă evocare! Felicitări,
doamna profesoară! n
nr. 8/2014
Cuibul Prinţesei (col. Puiu Cujbă);
Pregătirea ţării pentru război în anii
Din sumarul acestui

1914-1916 (col. Puiu Cujbă);
Copii şi mame în tranşee Galaţiul
număr: Cultul eroilor,
la ceas aniversar (col.
(prof. dr. Gheorghe Marinică);
Misiunea militară germană în Eroic
Constantin Chiper);
Constantin Brâncoveanu
regiunea petroliferă Prahova
(drd. Virgil Coman); Jertfele
prahovenilor şi eroii comunei
nr. 3/2014
- un mecena al culturii
(prof. dr. Polin Zorilă); Păuleşti (ing. Constantin Editată de
Culise diplomatice: Ilie); Monumentul eroilor Filiala Galaţi
tratatul româno-austro- din Telega (prof. Gheorghe a Asociaţiei
ungar (prof. univ. Bîlgă). n Naţionale Cultul Eroilor “Regina
Maria”, revista Galaţiul Eroic este îl
al treilea an de apariţie. Iată câteva
La închiderea ediţiei titluri din sumarul nr. 3/2014:
Un cetăţean italian a devenit membru Generaţii de eroi; Contribuţia
Armatei la înfăptuirea şi apărarea
al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” Marii Uniri din 1918; Ce moştenire
Domnul Marco Baratto, din Italia, este pasionat de istoria românilor şi şi-a dedicat o parte lăsăm generaţiilor viitoare?;
din timp identificării mormintelor militarilor români aflate pe teritoriul Italiei. Într-o scrisoare Proiectul “Memorie, Solidaritate,
adresată asociaţiei noastre, domnia sa şi-a exprimat dorinţa de a deveni membru al Asociaţiei Pace”; Gălăţenii şi bârlădenii
Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” şi de a fi corespondentul şi colaboratorul revistei în Războiul pentru întregirea
“România Eroică” pentru regiunea de nord a Italiei, respectiv Vallé d’Aosta, Emilia Romagna, neamului; General de divizie
Lombardia, Veneto. Alexandru Cernat; Contraamiralul
Am primit cu interes propunerea sa de a se ridica un monument în memoria eroilor români Horia Măcellariu; Un mormânt
morţi şi îngropaţi pe teritoriul Italiei. părăsit; Masacrul de la Bălţi; Un
Biroul Executiv Central a aprobat ca domnul Baratto să facă parte dintre membrii
adevărat român; 20 de ani de la
asociaţiei noastre. Este primul italian care se înscrie în Asociaţia Naţională Cultul Eroilor
“Regina Maria”. luptele din Transnistria. n
Îl salutăm şi-i spunem bun venit!
Caruselul presei - rubrică realizată
Colonel (r) Dumitru Roman
de colonel (r) Dumitru Roman

MAGAZIN
Devizele
Augens Vivo! Trăiesc sporind! Totul pentru Naţiune! Deviza
Deviza Reginei Elisabeta a României înscrisă pe medalia Societăţii Uniunea
(Carmen Sylva). Ea a fost înscrisă şi Culturală din Bucureşti, medalie
pe medalia Carmen Sylva, emisă în distribuită în onoarea memorandiştilor
românilor
1881, când a fost aleasă în unanimitate transilvăneni, la 1894, persecutaţi
membră de onoare a Academiei de guvernul ungar de la Budapesta
Române. pentru că au îndrăznit să adreseze un
memorandum împăratului Austriei.
Crede, iubeşte şi speră! Deviza
Toate devizele pe care şi le-au principesei Elisabeta, al doilea copil Toţi pentru unul şi Dumnezeu
luat marile personalităţi ale istoriei al prinţilor moştenitori Ferdinand şi cu toţi! Deviză înscrisă pe medalia
Maria. Cuvintele au fost înscrise pe Societăţii meseriaşilor din Ploieşti,
au exclusiv un mesaj pozitiv, care o medalie emisă cu ocazia botezului emisă în 1889. Deviza va fi adoptată
îndeamnă la cinste, onoare, credinţă, principesei la 17 octombrie 1894. şi de Societatea Cooperativă a
moralitate. (România eroică nr.38- Constructorilor şi Meseriaşilor Români,
Biruit-au gândul! Deviză înscrisă la
39/ 2010). O deviză are menirea nu intrarea în biroul de lucru al filosofului
în 1894, dar uşor modificată: Toţi
numai să individualizeze o instituţie, printr-unul şi Dumnezeu cu noi!
şi criticului literar Titu Maiorescu (1840-
o unitate militară, o armă etc., ci şi să 1917). Sintagma a fost preluată de la La fapte bune puţini s-adună,
o călăuzească, să o mobilizeze pentru cronicarul moldovean Miron Costin, dar mult pot puţini buni înpreună!
împlinirea unui ideal nobil. care în a sa predoslovie „Către cititoriu” Deviza înscrisă pe medalia societăţii
notează: “Biruit-au gândul să mă apuc economice din Urziceni, emisă în 1891.
de această trudă, să scot lumii la vedere
Vendex et defensor libertrat Dreptate şi Frăţie! Deviza
felul neamului, din ce izvor şi seminţie
patr! Salvatorul şi apărătorul patriei societăţii secrete „Frăţia”, înfiinţată
sântu lăcuitorii ţării noastre, Moldovei
eliberează patria! Deviza lui Iacob în 1843 de către viitorii revoluţionari
şi Ţării Munteneşti, şi românii din Ţările
Heraclid, poreclit Despotul, domnitorul paşoptişti Nicolae Bălcescu, Christian
Ungureşti...”
Moldovei între anii 1561-1563. Tell, Ion Ghica şi C.A. Rosetti.
Potius Mori Quam Foedari! Deviza
Din însăşi mila lui Dumnezeu! Bene Merenti. Deviza înscrisă pe
familiei boierilor Filipescu, din Ţara
Deviza domnitorului Mihai Viteazul medalia Bene Merenti (D.D. nr. 314/21
Românească.
(1593-1601). II 1876), instituită pentru a răsplăti
Fais que dois! Fă ce trebuie! Deviza meritele în domeniul artelor, ştiinţelor,
Vigilantia, Virtute et Armis familiei Florescu (aşa cum apare pe industriei, agriculturii şi altor domenii
Victoriam Nactus! Vigilenţa, virtutea blazonul din Sinaia). de activitate.
şi puterea armelor fac Victoria! Deviza
medaliei lui Mihai Viteazul, emisă în Per amorem ad lucem. Deviză Genere et cordres fratres! Fraţi
anul 1600. înscrisă pe medalionul Maria, Regina prin origini şi simţiri! Deviza primului
României, în uniforma de soră de ordin naţional, Ordinul Unirii, propus
Virtute et Marte! Curaj şi luptă! caritate. de Alexandru Ioan Cuza.
Deviză înscrisă pe stema domnitorului
Nicolae Pătraşcu-Vodă, fiul lui Mihai Etern uniţi. Etiam Contra Omnes In Fide Salus. Salvarea prin
Viteazul. – deviza pe medalia Regele Ferdinand Credinţă! sau În credinţă e salvarea!
Întregitorul, gravor C. Baraschi, A. Deviza Ordinului „Steaua României”
Si Deus Nobiscum Qvis con[tra] Demian. (D.D. nr. 1108/10 mai 1877 şi D.D.
No[s]. Dacă Dumnezeu este cu noi, nr. 1517/28 iunie 1877). Ordinul a
cine este împotriva noastră? Deviza Libertate, Dreptate, Frăţie!
fost înfiinţat pentru a răsplăti vitejia
domnitorului Mihnea al III-lea (1658- Deviza înscrisă pe medalia revoluţiei
şi spiritul de sacrificiu al oştenilor
1659). de la 1848, emisă la Bucureşti şi
armatei române, precum şi activitatea
distribuită celor care au luat parte la
Utroque clarescere pulchorum! prestigioasă a civililor.
acest eveniment important din istoria
Să strălucească peste tot frumuseţea! românilor. Alinare şi Mângâiere! Deviză
Deviza lui Ioniţă S. Sturdza (1822-1828) înscrisă pe Crucea „Elisabeta”,
şi a familiei domnitoare Sturdza. Onoare şi Patrie! Deviză înscrisă
instituită prin D. D. Nr. 2270 din 7
pe drapelele de luptă ale unităţilor
Împăraţi n-am putut fi, voievozi octombrie 1878 pentru a recompensa
militare din Armata României.
am fost, Callimachi rămânem! pe doamnele care au contribuit
Deviza familiei Callimachi, gravată pe Amat victoria curam! Deviza la îngrijirea răniţilor şi bolnavilor
poarta palatului din Iaşi al vornicului Clubului Nautic Român, înfiinţat în în timpul Războiului pentru
Alexandru Callimachi. anul 1908, prima structură sportivă de independenţă. În acele momente
profil din România dedicată exclusiv grele, femeile române, doamne din cea
Nihil sine Deo! Nimic fără sporturilor practicate pe apă (yachting, mai înaltă treaptă a societăţii, alături
Dumnezeu! Deviza Casei Regale de canotaj, caiac-canoe, înot, polo pe apă, de femei din popor, şi-au asumat
România. pescuit, cercetăşie maritimă). sarcina de a îngriji şi alina durerile

MAGAZIN
răniţilor. Lângă Palatul Cotroceni a fost Pentru Marină! Deviza Medaliei Aceeaşi deviză poartă şi medalia
înfiinţat un spital de campanie sub Maritime – cu cifra Regelui Carol al „Unirea dă putere!”, instituită în
auspiciile Doamnei Elisabeta, la Iaşi, II-lea, instituită prin decretul regal nr. perioada Unirii Principatelor.
doamnele Măria Roznovanu şi Elena 2670 din 13 noiembrie 1936. Deviza După încheierea Păcii de la Paris,
Şuţu, la Ploieşti, doamnele Ecaterina a fost păstrată şi pe Medalia Virtutea 1856, s-au convocat divanurile la Iaşi
Cantacuzino şi Măria Văcărescu, la Maritimă, instituită prin decretul regal (7 octombrie 1857) şi la Bucureşti (9
Turnu Măgurele, doamnele Măria nr. 4354 din 19 decembrie 1938. octombrie 1857), care au votat unirea
Rosetti şi Zoe Sturdza; la Buftea, Principatelor. În amintirea acestor
Pro Patria! Deviză înscrisă pe
prinţesa Maria Ştirbei; la Epureni, şedinţe istorice şi la îndemnul lui
Medalia „Centenarul Regelui Carol I”
prinţesa Ana Bibescu, precum şi în Chritian Tell s-au bătut la Paris medalii
instituită prin decretul regal nr. 841 din
alte localităţi, au înfiinţat aşezăminte mici de aur şi de argint în mărime de
9 martie 1940.
de îngrijire a ostaşilor răniţi. Sufletul 15 mm, cu toartă.
acestei sublime acţiuni a fost Doamna Deu Fortituo Mea! Dumnezeu îmi
Spre desvoltarea spiritelor
Elisabeta, căreia ostaşii i-au dat numele poartă noroc! Deviza Ordinului „Sfântul
tinerimi[i]! Deviza înscrisă pe medalia
de „Mama Răniţilor”. Gheorghe”, instituit prin Înalta Decizie
Universităţii Bucureşti, fondată sub
nr. 1 din 8 martie 1940.
Pro Virtute Militari! Deviza domnia lui Alexandru D. Ghica, la 10
medaliei luptei din Dealul Spirei, 13 Forti et Devoto Servitori! Deviza octombrie 1857. Cu această ocazie
septembrie 1848. În anul 1866, s-au înscrisă pe Crucea „Bene Merenti s-au bătut medalii comemorative de
comandat la Paris, la Chaqué gravor, în pentru Salvare”, instituită prin Înalta aramă.
amintirea acestui eveniment, medalii Decizie nr. 2 din 8 martie 1940.
Prin Unire voru ajunge la fericire!
cu toartă în mărime de 32 mm, de
Patria recunoscătoare! Deviza Deviza medaliei emisă în perioada
bronz asemeni şi aurite, care s-au
Medaliei „Cruciada împotriva Unirii Principatelor, cu aportul
distribuit bravilor soldaţi şi pompieri,
comunismului”, instituită prin Decretul masoneriei române, care a sprijinit
care au luat parte la lupte şi se mai
regal nr. 1014 din 1 aprilie 1942. Deviza instituţiile statului şi a avut un rol
găseau în viaţă.
a fost înscrisă şi pe Medalia „Ostaşilor important în modernizarea lui.
Pentru destoinicie şi osârdie! Basarabeni şi Bucovineni”, instituită
Devotament şi Curagiu! Deviza
Deviza înscrisă pe medalia emisă, în prin decretul regal nr. 2885 din 27
înscrisă pe medalia emisă, la 1864,
anul 1851, de domnitorul Dimitrie octombrie 1943.
de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
Ştirbei şi acordată ca recompensă
Devotament şi curagiu. Deviza pentru a-i răsplăti pe cei care aduceau
pentru merite deosebite.
Medaliei „Devotament şi Curagiu”, servicii tronului şi ţării. Din cauza
Prin statornicie la izbândă! emisă în anul 1864, fără act de împotrivirii Porţii, medalia nu a fost
Deviza Ordinului „Carol I”, instituit prin instituire. distribuită.
Decretul regal nr. 1776 din 9 mai 1906
Genere et corde fratres! Deviza Uniţi suntem în cuget, uniţi
şi D. R. Nr. 1777 din 9 mai 1906.
Ordinului „Unirii”, creat în 1864, de în Dumnedieu! Deviza înscrisă pe
Din Carpaţi, peste Dunăre, la Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. medalia Jubileul mănăstirei dela
Balcani! Deviza medaliei „Avântul Putna în Bucovina, emisă la 15 august
Vox Populi, Vox Dei! Vocea
Ţărei”, instituită prin Decretul regal 1871, în memoria lui Ştefan cel Mare.
Poporului, Vocea lui Dumnezeu!
nr. 6247 din 7 noiembrie 1913, „în Mănăstirea Putna a fost clădită de
Deviza înscrisă pe medalia „Divanurilor
amintirea înălţătorului avânt”, trecerea Ştefan cel Mare la 1471 spre a glorifica
ad-hoc din 7-9 octombrie 1857”,
Armatei române peste Dunăre, în luarea cetăţilor Chilia şi Tighina
realizată la Paris din iniţiativa lui
Balcani. (Bender).
Christian Tell. Medalia a fost distribuită
Prin cultură, la izbândă! Deviza şefilor Adunărilor legislative din Ţara Voieşte şi vei putea! Deviza
Ordinului „Meritul Cultural”, instituit Românescă şi Moldova care s-au înscrisă pe medalia societăţii „Virtutea”
prin Decretul Regal nr. 2684 din 19 pronunţat pentru Unirea Principatelor, din Brăila, fondată în anul 1895.
iulie 1931. precum şi delegaţilor străini care au Aceeaşi deviză va apărea şi pe medalia
participat la adunările elective. instituită în vremea lui Carol I, în anul
Prin cultură la libertate! Deviza
1913, când s-au împlinit ... de la Mircea
Medaliei „Meritul Cultural” instituit Dieu protège la Roumanie!
cel Bătrân?
prin Decretul regal nr. 2684 din 19 iulie Dumnezeu apără România! Deviza
1931. medaliei Divanurilor ad-hoc din 7-9 Am fost! Sunt! Voi fi! Deviza
octombrie 1857, realizată la Paris înscrisă pe medalia emisă cu ocazia
Nihil Sine Deo! Deviza Ordinului
din iniţiativa generalului Christian Expoziţiei Generale Române din
„Casei Domnitoare” de război, instituit
Tell. Medalia a fost distribuită şefilor Bucureşti, 1906.
prin Decretul Regal nr. 4354 din 19
Adunărilor legislative din Ţara
decembrie 1938. Aceeaşi deviză apare
Românescă şi Moldova care s-au Patientia forsitudo spes Fides!
şi pe Medalia „Casei Domnitoare”- de
pronunţat pentru Unirea Principatelor, Deviza de pe medalia Principesei
război instituită prin acelaşi Decret
precum şi delegaţilor străini care moştenitoare Maria, emisă la 1900. n
Regal.
au participat la adunările elective.

MAGAZIN
Într-un mesaj din America, sosit armata SUA a acţionat pe toate Potrivit datelor oficiale, în
pe adresa ANCE “Regina Maria”, continentele lumii, atât în cele 2003, când revista România eroică
doctorul Cornel Dumitriu - unul două războaie mondiale, cât şi, în a publicat un articol pe această
din sponsorii Premiului “Comandor istoria recentă, în războaiele din temă, SUA nu mai aveau niciun
Virgil Alexandru Dragalina” - Vietnam, Coreea, Laos, Cambodgia, prizonier de război în alte state.
constata, cu tristeţe - citez! - că apoi Irak, Afghanistan, Iugoslavia În privinţa celor daţi dispăruţi se
“eroismul Ostaşului român a fost, etc. înregistrau - nota bene! - 84 711
de multe ori, neglijat şi dispreţuit.”
În căutarea celor
Într-adevăr, suntem printre
puţinele state care şi-au lăsat şi
şi-au uitat eroii pe câmpurile de
luptă de la Stalingrad sau din stepa
dispăruţi în războaie
Calmukă.
Paradoxal, statistica militarilor
români dispăruţi în ultima
conflagraţie mondială a rămas
aproape neschimbată de la
încheierea războiului. În cei peste
70 de ani, nici o instituţie a Statului
Român nu s-a îngrijit să afle ce s-a
întâmplat cu militarii care au fost
daţi dispăruţi pe câmpurile de
luptă sau au căzut în prizonierat.
De câte ori răspundem cititorilor
care se adresează redacţiei
“România eroică”, cu rugămintea
de a-i ajuta să afle pe unde îşi dorm
somnul de veci bunicii, unchii,
părinţii şi fraţii lor - despre care
se ştie că au fost daţi dispăruţi pe
front -, îmi vine în minte experienţa
americanilor, care şi-au înfiinţat
instituţii speciale şi cheltuiesc mii
de dolari pentru a-şi identifica
militarii daţi dispăruţi fie în
Vietnam, fie în Coreea etc. Ei nu
se lasă până nu-şi identifică, cu
exactitate, morţii. În 2003, în SUA
a fost înfiinţată Direcţia pentru
Evidenţa Prizonierilor de Război şi
a Dispăruţilor în Luptă - Joint POW
/ MIA Accounting Command, pe
scurt: JPAC. Acest organism are
misiunea de a strânge informaţii
despre americanii daţi dispăruţi
în conflictele la care au luat parte,
iar, în cazul prizonierilor, de a
face toate demersurile pentru
repatrierea lor. O misiune foarte
dificilă, dacă ţinem seama că Căpitan aviator Alexandru Manoliu în februarie 1942

MAGAZIN
militari (în special piloţi, marinari de utilitate publică, cunoscută care face aproape imposibilă o
şi puşcaşi marini şi infanterişti). mai ales sub denumirea de eventuală acţiune de identificare
Graţie activităţii JPAC, această cifră VDK, desfăşoară o campanie a rămăşiţelor românilor morţi în
s-a micşorat de la an la an. Pentru de centralizare a osemintelor campania din Est.
simpla curiozitate, m-am uitat pe militarilor germani aflate pe Astăzi sunt încercări de a mai
blogul JPAC. Ştiţi câţi dispăruţi mai teritoriul României. repara câte ceva, de a mai afla
au americanii în acest moment? Din păcate, noi facem prea câte ceva din arhivele Moscovei.
83 000!!! Şi asta în condiţiile în puţin pentru a ne identifica eroii. O acţiune în acest sens s-a soldat
care, în aceşti 11 ani, au participat Aşa se explică de ce mai operăm cu un impresionant volum,
la Războiul din Golf, la războiul cu categoria “dispăruţi” chiar şi intitulat Prizonieri de război
din Afganistan şi în alte teatre de când este vorba de Primul Război români în Uniunea Sovietică.
operaţii. Socotiţi şi dumneavoastră: Mondial. Nu spun că nu au fost Documente 1941-1956, care
1711 morţi identificaţi! încercări de a ne identifica morţii conţine 269 de documente din
Fără falsă modestie, ţinem să se - cel puţin după primul război lagărele sovietice din perioada
ştie că Asociaţia Naţională Cultul mondial -, dar ele au fost firave şi, amintită. Acest volum a fost
Eroilor “Regina, prin propria-i mai ales, au fost întrerupte brusc distins cu Premiul “Comandor
publicaţie, revista România eroică, după ultima conflagraţie mondială. Virgil Alexandru Dragalina” pe anul
a făcut cunoscută experienţa În 1949 a fost depusă la Muzeul 2014. Nutrim speranţa că premiul,
americană, sugerând chiar că Militar Central din Bucureşti arhiva în valoare de 1500$, va încuraja
ar fi cazul să ne gândim şi noi la Aşezământului Naţional “Regina cercetarea istorică privind soarta
înfiinţarea unui organism care să Maria” pentru Cultul Eroilor, care prizonierilor de război şi a tuturor
se ocupe cu Evidenţa Militarilor conţinea între altele mii de fişe militarilor români dispăruţi pe
Dispăruţi în Războaie. A avut ale militarilor care muriseră în front.
vreun ecou acest articol în armata Campania din Est sau care fuseseră În fond, misiunea de cinstire
noastră? Şi-a pus vreo instituţie luaţi prizonieri sau daţi dispăruţi. a memoriei eroilor - departe de a
problema de a prelua ceva din Până în 1990 nu s-a atins nimeni de fi, cum mai cred unii, o lozincă -
experienţa americanilor? acest fond, militarii care luptaseră rămâne o sarcină de onoare şi de
Dar nu numai americanii se împotriva Uniunii Sovietice fiind mare răspundere, dar şi o datorie
îngrijesc de militarii lor căzuţi excluşi din rândul eroilor noştri. creştinească faţă de cei care au
pe teritoriile altor state. Iată, de Sovieticii au trecut cu murit pentru Ţară. n
vreo câţiva ani, Uniunea Populară buldozerele peste cimitirele
Germană pentru Îngrijirea militare din teritoriile fostei Uniuni Colonel (r) Dumitru ROMAN
Mormintelor de Război, asociaţie Sovietice. O barbarie inimaginabilă,
Reluăm o rubrică pe care D-l dr. Radu Manoliu (Olanda)

o socotim mai mult decât caută informaţii despre tatăl
său, căpitan aviator Alexandru
necesară. Prin intermediul ei, Manoliu. Data naşterii: 8 aprilie
dorim să înlesnim schimbul de 1908 în Dolheşti, judeţul Baia
informaţii în folosul familiilor (astăzi jud. Suceava). Numele
care îşi caută rudele care părinţilor: Gheorghe şi Maria. A
fost comandantul Escadrilei 57
nu s-au mai întors acasă, Vânătoare / Grupul 7 Vânătoare. A
fiind date dispărute pe front căzut în atacurile aeriene asupra
sau în prizonierat, dar şi al Stalingradului, în ziua de 12
cercetătorilor interesaţi de septembrie 1942. Se afla la bordul
avionului Me.109 E, nr.16. Publicăm o
această temă. fotografie a pilotului dispărut.n

MONUMENTE
CARE AU FOST

Romania Eroica 50 1 2015 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania Eroica 50 1 2015 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revistă editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”

* Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ *

95 de ani de la înfiinţarea Societăţii

România Eroică nr. 2 (44) - Serie nouă 2012 1

2 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 3

4 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

Premiile Asociaţiei Naţionale

Premiul “Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în valoare de 1000$, va

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 5

Premiul „Comandor Virgil Sovietică. Documente 1941-

Alexandru Dragalina”, Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie

pe anul 2014, în valoare de 1000$, Nikolaevici Kuzelenkov. În

a fost acordat lucrării mai valoroasă, amplă şi

6 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 7

8 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

biografic, realizat cu numeroase

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 9

10 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 11

12 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 13

14 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

95 de ani de la înfiinţarea Societăţii

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 15

Asociaţiei Naţionale Cultul ţară, în memoria celor care s-au

Eroilor “Regina Maria”

16 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 17

a primit statutul Primul Război Mondial drept acte

de organizaţie eroii şi monumentele lor au fost

de utilitate au fost distruse.

publică luptat dincolo de Prut, împotriva

18 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 19

Pomenirea lui Mihai Viteazul

20 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

de Merit Asociaţiei Naţionale

A apărut Buletinul informativ La Statuia lui Eminescu

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 21

Protocol de colaborare cu Asociaţia Cadrelor Militare

22 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 23

24 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 25

26 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 27

28 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 29

30 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

Manifestare comemorativă Marilena Peneș și col. (r) Dumitru

La 11 noiembrie a.c., Asociația Afganistan. România se alătură,

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 31

MEMENTO „România Eroică” 2015

moartea generalului Gheorghe

32 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 33

Alpinişti italieni au participat la

34 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015

România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015 35

Colonel (r.) Constantin CHIPER

36 România Eroică nr. 1 (50) - Serie nouă 2015