Unitatea de învǎţare 6

2 ore

Modulul I. Erupţia artificială continuă

I.6 Curba de comportare a sondei
în gaz-lift continuu
I.6.1 Principii generale
I.6.2 Trasarea curbei de comportare a sondei în gaz-
lift continuu
I.6.3 Parametrii care influenţeazǎ curba de
comportare a sondei în gaz-lift continuu

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
semnificaţia curbei de comportare a sondei în gaz-lift continuu;
de unde provin datele necesare trasǎrii curbei de comportare a
sondei în gaz-lift continuu

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi care sunt parametrii care influenţeazǎ curba de comportare a
sondei în gaz-lift;
știi cum se traseazǎ curba de comportare a sondei în gaz-lift
continuu;
știi ce parametrii furnizeazǎ curba de comportare a sondei în gaz-
lift continuu.

63
 I.6.1 Principii
incipii generale
Curba de comportare a unei sonde în gaz-lift
lift continuu se determinǎ
pe baza datelor rezultate de la analiza nodalǎ.
nodal Aceasta corespunde unui
anumit timp din perioada de exploatare a sondei respective şi reflectă
performanţele
ele sondei la timpul respectiv.
Curba de comportare a sondei în gaz-lift
gaz este influenţată de o serie
de parametrii, care variază pe durata exploatării sondei, ca de exemplu:
procentul de impurităţi, presiunea de zăcământ, diametrul ţevilor de
extracţie, indicele de productivitate al sondei,
son etc[1].
Prin urmare, valorile debitului optim, respectiv maxim, ca şi valorile
debitelor de injecţie corespunzătoare variază în timp.

1.6.2 Trasarea curbei de comportare a unei sonde

în gaz-lift
lift continuu
Pentru trasarea curbei de comportare a unei sonde în gaz-lift gaz
continuu este necesar sǎs se realizeze mai întâi analiza nodalǎ.ǎ. În figura de
mai jos se prezintǎǎ rezultatele analizei nodale realizate grafic în cazul unei
sonde în gaz-lift
lift continuu.

Fig.1 Analiza nodală.

rezult perechile de valori ( ′ ,
Din figura 1 rezultǎ ) care se reprezintă
grafic pe o diagramă debit de lichid= f(debit de injecţie) rezultând curba de
comportare a unei sonde în erupţie artificială continuă(fig.2).
continuă(fig.

64
 Test de autoevaluare 6.1

Care sunt datele utilizate pentru trasarea curbei de comportare a sondei în

gaz-lift continuu?

De pe curba de comportare a sondei în erupţie artificială continuă se

poate citi debitul maxim de lichid, şi debitul de injecţie
corespunzător, , precum şi debitul optim de lichid, şi debitul de
injecţie corespunzător acestuia, .

Fig.2. Curba de comportare a sondei în gaz-lift continuu.

Din figura 2 se observǎ cǎ debitul de lichid crește pe mǎsurǎ ce
debitul de injecţie crește, atingând la un moment dat un maximum,
pentru debitul de injecţie, . Pentru valori mai mari ale debitului de
injecţie se observǎ cǎ debitul de lichid scade, din cauza creșterii presiunii
dinamice de fund ca urmare a creșterii gradientului frecǎrilor și acceleraţiei
(vezi UI 12 de la cursul "Extracţia petrolului. Erupţia naturalǎ"). Prin
urmare, debitul maxim de injecţie considerat va fi .
Aşa cum se observă din figura 2 debitul optim de lichid este un pic
mai mic decât debitul maxim de lichid, dar se obţine pentru un debit de
injecţie semnificativ mai mic decât debitul de injecţie corespunzător
debitului maxim de lichid. De asemenea, de multe ori, pentru obţinerea
debitului maxim de lichid efortul financiar reprezentat de costul
comprimării gazelor şi volumului de gaze utilizat este mai mare decât

65
profitul realizat. Prin urmare, de multe ori se preferă alegerea debitului
optim de lichid pentru funcţionarea sondei.
De pe curba de comportare a sondei în erupţie artificială continuă se
pot citi urmǎtorii parametrii: debitul maxim de lichid, şi debitul de
injecţie corespunzător, , precum şi debitul optim de lichid, şi
debitul de injecţie corespunzător acestuia, .

Exerciţiul 6.1
Sǎ se traseze curba de comportare a unei sonde în gaz-lift și sǎ se determine debitul
maxim de lichid și debitul de gaze injectate corespunzǎtor, dacǎ de la analiza nodalǎ
au rezultat datele prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 1. Datele rezultate de la analiza nodalǎ.
Qinj QL pd
25000 42,9 65,9
30000 44,5 65,0
40000 46,0 63,0
50000 45,9 62,2
60000 45,3 62,8
70000 44,0 64,2
80000 42,8 66,2

Pe un zăcământ sunt mai multe sonde exploatate prin gaz-lift

continuu care utilizează aceiaşi sursă de gaze comprimate cu capacitate
limitată. În acest caz, este necesar să se optimizeze debitul de gaze de
injecţie corespunzător fiecărei sonde conform cu performanţele sale de la
momentul respectiv.
Prin urmare, este necesar să se traseze curba de comportare a sondei
în gaz-lift pentru fiecare sondă, iar în urma unui algoritm de optimizare să
se stabilească debitul de lichid optim şi debitul de injecţie corespunzător
fiecărei sonde.
Cantitatea disponibilǎ de gaze pentru injecţie este limitatǎ, fiind
necesar ca aceasta sǎ se distribuie sondelor în mod eficient în funcţie de
performanţele acestora. Prin urmare, problema alocǎrii unui anumit debit
de injecţie pentru fiecare sondǎ este o problemǎ de optimizare.
O problemǎ de optimizare presupune definirea funcţiei obiectiv care
reprezintǎ și criteriul considerat în procesul de optimizare și gǎsirea
minimului sau maximului acestei funcţii în condiţiile existenţei unor
restricţii. De exemplu, dacǎ criteriul de optimizare este maximizarea
profitului, atunci este necesar sǎ se determine în ce condiţii se obţine
maximul funcţiei obiectiv.

66
 În mod clasic gǎsirea maximului sau minimului unei funcţii necesitǎ
calcul diferenţial care poate fi dificil de realizat. Din acest motiv au apǎrut
metodele heuristice care nu folosesc ecuaţiile diferenţiale, dar care
furnizeazǎ rapid soluţia optimǎ. Dintre acestea se menţioneazǎ: algoritmi
genetici, simulated annealing, particle swarm optimization, ant colony etc.

Test de autoevaluare 6.2

Care sunt parametrii care se determinǎ de pe curba de comportare a

sondei în gaz-lift continuu?

I.6.3 Parametrii care influenţeazǎ curba de

comportare a sondei în gaz-lift continuu
Curba de comportarea a sondei în gaz-lift continuu este influenţatǎ
de o serie de parametrii ca: presiunea de zǎcǎmânt, eficienţa curgerii,
indicele de productivitate, diametrul ţevilor de extracţie, teoria de
ascensiune utilizatǎ pentru determinarea curbelor gradient, presiunea la
suprafaţǎ a gazelor, presiunea în capul de erupţie, fracţia de apǎ etc.
În figurile de mai jos se prezintǎ variaţia curbelor de comportare a
sondei în funcţie de presiunea de zǎcǎmânt(fig.3) și presiunea în capul de
erupţie (fig.4).

50
45
Debitul de lichid, m3/zi

40
35
30
25
20
15
10
5
0
20000 40000 60000 80000 100000
Debitul de injectie, sm3/zi
pc1=100 bar pc2=90 bar pc3=80 bar

Fig. 3 Variaţia curbelor de comportare a sondei

în funcţie presiunea de zǎcǎmânt.

67
 200

180

Debitul de lichid, m3 /zi

160

140

120

100

80

60
0 50 100 150 200
Debitul de injectie x1000, sm3 /zi
PCE=5 bar PCE=10 bar PCE=15 bar

Fig. 4 Variaţia curbelor de comportare a sondei

în funcţie presiunea din capul de erupţie.

Din figura 3 se observǎ cǎ pe mǎsurǎ ce presiunea de zǎcǎmânt

scade, performanţele sondei în gaz-lift continuu scad, curba de comportare
a acesteia deplasându-se spre debite de lichid din ce în ce mai mici, în
condiţiile în care debitele de injecţie au aceleași valori.
Pe de altǎ parte, dacǎ presiunea în capul de erupţie scade,
performanţele sondei în gaz-lift continuu cresc, curba de comportare
deplasându-se spre debite mai mari în condiţiile în care se considerǎ
aceleași valori pentru debitele de injecţie. Acest fapt are loc deoarece o
datǎ cu scǎderea presiunii din capul de erupţie, scade și presiunea
dinamicǎ de fund a sondei permiţând stratului sǎ producǎ un debit de
lichid mai mare.

Exerciţiul 6.2
Sǎ se traseze curbele de comportare a unei sonde în gaz-lift și sǎ se explice variaţia
acestora în raport cu variaţia indicelui de productivitate. De la analiza nodalǎ au
rezultat datele prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 2. Datele rezultate de la analiza nodalǎ.
IP, m3/zibar 1 3 5
Qinj QL1 QL2 QL3
30000 49,56 101,05 134,75
50000 60,67 137,16 190,56
70000 65,22 156,52 221,86
90000 67,05 167,32 238,51
110000 67,68 173,09 249,09
130000 67,68 175,94 255,29
150000 67,46 177,24 258,46
170000 67,05 177,24 259,08

68
 Lucrarea de verificare

1. Ce reprezintǎ curba de comportare a sondei în gaz-lift continuu?

2. Care sunt parametrii care influenţeazǎ curba de comportare a sondei în gaz-
lift continuu?
3. Cum influenţeazǎ presiunea din capul de erupţie curba de comportare a
sondei în gaz-lift?
4. Cum se distribuie cantitatea de gaze limitatǎ la un grup de sonde în gaz-lift?
5. Cum influenţeazǎ presiunea de zǎcǎmânt curbele de comportare a sondei în
gaz-lift?
6. Dacǎ indicele de productivitate al unei sonde scade, care este tendinţa
curbei de comportare a sondei în gaz-lift continuu?
7. Ce reprezintǎ debitul optim al unei sonde în gaz-lift continuu?
8. Ce reprezintǎ debitul maxim al unei sonde în gaz-lift continuu?

Răspunsurile la testele de autoevaluare

6.1 Curba de comportare a unei sonde în gaz-lift continuu se determinǎ pe baza
datelor rezultate de la analiza nodalǎ.
6.2 De pe curba de comportare a sondei în erupţie artificială continuă se pot citi urmǎtorii
parametrii: debitul maxim de lichid, şi debitul de injecţie corespunzător, ,
precum şi debitul optim de lichid, şi debitul de injecţie corespunzător acestuia,
.

Rezumat
Curba de comportare a unei sonde în gaz-lift continuu se determinǎ pe baza
datelor rezultate de la analiza nodalǎ. Aceasta corespunde unui anumit timp din
perioada de exploatare a sondei respective şi reflectă performanţele sondei la
timpul respectiv.
Curba de comportare a sondei în gaz-lift este influenţată de o serie de
parametrii, care variază pe durata exploatării sondei, ca de exemplu: fracţia de apǎ,
, presiunea de zăcământ, diametrul ţevilor de extracţie, indicele de productivitate al
sondei, etc. De asemenea, acesta mai este influenţatǎ și de teoria de ascensiune
folositǎ la trasarea curbelor gradient.Prin urmare, valorile debitului optim, respectiv
maxim, ca şi valorile debitelor de injecţie corespunzătoare variază în timp.
Pe un zăcământ sunt mai multe sonde exploatate prin gaz-lift continuu care
utilizează aceiaşi sursă de gaze comprimate cu capacitate limitată. În acest caz, este
necesar să se optimizeze debitul de gaze de injecţie corespunzător fiecărei sonde
conform cu performanţele sale de la momentul respectiv. Prin urmare, este necesar
să se traseze curba de comportare a sondei în gaz-lift pentru fiecare sondă, iar în
urma unui algoritm de optimizare să se stabilească debitul de lichid optim şi debitul
de injecţie corespunzător fiecărei sonde.

69
 Bibliografie

1. Economides, M.J., Hill, D.A., Ehlig-Economides, C.: Petroleum Production Systems.

Prentice Hall PTR, New Jersey, 1994.
2. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.
3. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Aplicaţii numerice în erupţia naturalǎ și erupţia
artificialǎ, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2005.
4. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
5. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate, vol.1, Editura
Tehnicǎ, București, 1993.

70