TESTAREA HIDRODINAMICĂ A

ACVIFERELOR
Master IGGA
Iulian Popa 2017-2018
Tipuri de teste hidrodinamice

• teste de pompare
• teste de injectie

• teste de scurta durata (teste puls/soc  slug test)

• teste de lunga durata

• teste cu debit Q = constant

• teste cu debit Q ≠ constant → pompari experimentale in trepte

 teste in foraje singulare (izolate, unice)

 teste in grup de pompare experimental
(foraj de pompare + piezometre)
 Tipuri de teste hidrodinamice

 teste de pompare în trepte – pentru a determina eficienţa forajului,

performanţele forajului şi variaţia acestora cu debitul.
 teste cu debit constant – pentru performanţele forajului şi caracteristicile
acviferului.
 teste de pompare în grup – destinate evaluării comportării acviferului pe o zonă
largă şi pentru a oferi date de calibrare modelelor matematice; presupun
pomparea simultană cu debit constant a câtorva foraje pentru o perioadă de timp
suficientă pentru a ajunge la interferenţă.
 test de injecţie – similar testului de pompare cu debit constant, doar că debitul
este negativ.
 test cu sarcină piezometrică constantă – un test de injecţie folosit în investigare
în cazul lucrărilor inginereşti în care debitul este modificat astfel încât sarcina
hidraulică în foraj este constantă.
 test cu debit variabil – denivelarea este menţinută constant iar debitul este
variat; este dificil de realizat folosind o pompă cu debit variabil, însă poate fi folosit
pentru testarea forajelor arteziene.
 slug test – se folosesc pentru testarea forajelor singulare, prin variaţia bruscă a
sarcinii piezometrice (eventual pe tronsoane); se obţine o valoare locală a
permeabilităţii.
 packer test – măsoară variaţia conductivităţii hidraulice pe verticală prin testarea
diverselor tronsoane ale acviferului, tronsoane izolate prin packere.
De considerat !

 Proprietăţile fluidului
 Istoricul presiunii/nivelului în foraj
 Variaţii de presiune/nivel induse termal
 Efectul skin la limita foraj/formaţiune acvifera
 Efecte induse de echipamentul utilizat
De considerat !

 Confined aquifers:
 Transmissivity more important than storativity: observation wells not
always needed (although accuracy lost without them!).

 Unconfined aquifers:
 Storativity much larger, and has influence over transmissivity
estimates: observation wells important as is larger test duration. Care
needed if aquifer only partly screened.
Etape în realizarea unui foraj

Denisipare
&
Testare
Echipare

Săpare

Proiectare
 Cum estimăm starea unui foraj ?

t1

t2
t3
 Forajul hidrogeologic

A. Natura acviferului şi condiţiile

din vecinătatea forajului

B. Proiectarea, construcţia şi modul de

exploatare a forajului

Factori care controlează performanţele hidrodinamice

 Evaluarea performanţelor unui foraj

Moduri de exprimare/verificare a performanţelor unui foraj:

 Capacitate specifică (debit specific, Q/s)

 Denivelare specifică (s/Q)
 Rezistenţa totală (0) şi salt piezometric (s)
 Eficienţa hidrodinamică (E%).
 Capacitate specifică (debit specific, Q/s)

 este o măsură a productivităţii unui foraj; se determină

prin teste de pompare cu debit constant şi măsurarea Q
denivelării rezultate:
Sc 
s
 Denivelare specifică (s/Q)

s0
ss 
Q

• dreapta 1 = rezistenţele hidraulice

liniare sunt neglijabile;
• dreapta 2 = rezistenţele hidraulice
au atât termen liniar cât şi neliniar
(pătratic)
• curba 3 = rezistenţele hidraulice
neliniare depind de o putere n2 a
debitului.
 Denivelare specifica in foraje de pom pare

2.0

1.8

1.6

1.4
s/Q [min/m2]

1.2

1.0

0.8

0.6

0.4

0.2

0.0
0 2 4 6 8 10 12

Q [m3/min] P1 P5 P7 P11
 Modele analitice şi Metode de interpretare
Regim staţionar – modelul Thiem (1906)
Ipoteze şi condiţii:
- acvifer sub presiune, omogen, izotrop, extindere laterală infinită, grosime constantă,
- curgere în regim staţionar, foraj perfect după gradul de deschidere, stratele adiacente considerate
impermeabile.
- debit de pompare Q = ct.; curgere orizontală, radială.
 Modele analitice şi Metode de interpretare
Regim staţionar – modelul Thiem (1906)

dh Q dr
Q  2  M  r  K  dh  
dr 2  T r

Se integrează pe următoarele intervale:

- Între peretele filtrului şi limita zonei de alimentare

- Între peretele filtrului şi un foraj de observaţie (piezometru)
- Între foraje de observaţie
- Între peretele filtrului şi o secţiune oarecare

Q ln rj / ri  Q rj
K   T  ln
2    M si  s j 2 ( si  s j ) ri
Datele experimentale: (si , Qi), cu i  3 trepte de pompare
 Interpretarea datelor de pompare – regim staţionar

2 ( s0  si )T r
rezistenta hidraulica totala a forajului (0) : 0   2.3  log i
Q r0

Q
saltul piezometric (s) : s   0
2T

s1  log r2  s2  log r1
log R 
raza de influenta a forajului (R): s1  s2

diagrama de indicatie : (s - Q; s/Q – Q)

eficienta hidrodinamica a forajului (E%):

Rezistenţă totală, salt piezometric, rază efectivă

s0 (t )  sa  sw  sa  s0

 0  1   2

Q Q Q
s0   0   1   2
2T 2T 2T

Q R
s0  ln , re  r0e  0 , re  r0
2T re
 Tipuri de rezistenţe hidraulice
Toate imperfecţiunile care apar la realizarea forajului Imperfecţiune:
conduc la r.h. suplimentare:
a. după grad de deschidere

2  K  s0
Q
1 4M  l  l 4M
     
2 
2 ln f ln
r0  M  M R
Muskat, 1946
 Q  R  Q R
s  ln   1    ln
2T  r0  2T re re  r0  e  1

 1  4M 1 1
1    1  ln    f l / M 
l/M  r 2 l/M

Q ln R / r0 ln R / r0
 
QD ln( R / r0 )  1 ln R / re

(după Zamfirescu, 1995)

 Tipuri de rezistenţe hidraulice

Imperfecţiune:
Curgere
ascendentă prin
b. după mod de deschidere coloană

Colmatare
zonă
adiacentă

Regim
nelaminar

Colmatare filtru si
coroana filtrantă
 Tipuri de rezistenţe hidraulice

 2=  f +  a +  cf +  n

  lc v2
 cf  scf   cf 
dc 2g

 k Q
n  
Q sn   n
r0 2T 2  T

c = f + a

(după Zamfirescu, 1995)

 Tipuri de rezistenţe hidraulice –
curgerea ascendenta în coloana forajului  cf

2
v   lc
scf   cf   cf 
2g dc

v  4Q /   dc
2

64
0.021  pentru Re < 2000, regim laminar
  0.3 Re
dc pentru regim turbulent λ se calculează cu diagrama lui Moody

n  lci 
 cf  0.021    1.3  foraj tubat telescopic
i 1 dci 
Colmatarea filtrului şi zonei adiacente (“efect skin”)

Cauze:
 formarea unei membrane de filtrare din particule
argiloase (turtă, skin) pe peretele filtrului;
 invazia fluidului de foraj;
 reacţii între fluidul de foraj şi formaţiune;
 colmatarea fizică, chimică, biologică.
 Efectul colmatării filtrului şi zonei adiacente
a. calculul rezistenţei hidraulice suplimentare (“factor skin”)

2K c M hc  h0  2KM H  hc 

Q 
rc R
ln ln
r0 rc

Q  R  K  rc 
s0  ln    1  ln   s a   sc
2T  r0  K c  r0 

Q R Q K  rc
sa  sD   ln  sc    1  ln
2T r0 2T  K c  r0

Q
 sc   c
2T (Zamfirescu, 1995)

K  rc < 0 – zonă îmbunătăţită,

 c    1  ln

S
 K c  r0 > 0 – zonă deteriorată.
 Efectul colmatării filtrului şi zonei adiacente
Qc 1 b. Variaţia debitului pompat

Q rc
ln
K  r0
1   1 
 Kc  R
ln
r0
Variatia debitului pompat functie de extinderea zonei colmatate
1

0.9
K/Kc=2
0.8

0.7

0.6
Qc/Q

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
ln(rc/r0)/ln(R/r0)
 Eficienţa hidrodinamică (E%)
Jacob (1947) s0  B  Q  C  Q 2

Rezistenţele acviferului (BQ)

 sunt dependente de timp şi variază liniar cu debitul;
 sunt pierderi de sarcina hidraulică în acvifer, în regim de
curgere laminar (B1);
 practic includ şi pierderile suplimentare de sarcină
hidraulică datorate imperfecţiunii după gradul de
deschidere al forajului (B2).

Rezistenţele forajului (CQ2)

• liniare = reprezentate de pierderi de sarcină hidraulică
datorate compactării materialului acvifer în timpul forării,
colmatării acviferului cu noroi de foraj, pierderi de sarcină
în coroana de pietriş mărgăritar şi în filtru;
• neliniare = reprezentate de pierderi de sarcină asociate
curgerii turbulente în zona din vecinătatea forajului, la
traversarea filtrului şi în coloană.
 Eficienţa hidrodinamică

Q R Q
sa
E  100 % s0 
2  T
 ln 
r0 2  T
 0
s0

sa s

Modelul Jacob (1947):

s0  B  Q  C  Q 2
Modelul Rorabaugh (1953):
s0  B  Q  C  Q n
cu n = 1...3,5.
 Determinarea eficienţei hidrodinamice

B Q
E 100 (%)
B Q  C Q n

E%

•Test de eficienţă
(pompări în trepte) Determinare
•Test de revenire B, C, n

Identificare
“... eficienţa hidrodinamică a puţurilor folosite pentru rezistente hidraulice
testări hidrogeologice sau pentru exploatare – E60%”
Anexa la Instrucţiuni ANRM, 1998
 Concluzii

Influenţa maximă asupra debitului o au

modificările K din zona imediat apropiată
forajului.

Reducerea eficienţei hidrodinamice cu până la 80%

se datorează colmatării unei zone (coroane
circulare) cu lăţimea...aproximativ identică cu raza
filtrului.

Variaţia maximă a conductivităţii hidraulice este în

apropierea forajului şi descreşte exponenţial pe
măsură ce ne depărtăm de foraj.
 Interpretarea datelor de pompare – regim nestaţionar
Modelul Theis (1935)
- acvifer sub presiune, orizontal, omogen, izotrop, cu extindere infinită, grosime constantă;
- foraj vertical, perfect după gradul de deschidere, diametru infinitezimal, cu Q=ct.,
- întreaga cantitate de apă provine din înmagazinarea (rezerva) elastică a acviferului şi este
cedată instantaneu la scăderea presiunii apei în pori;
- curgerea este laminară şi respectă legea Darcy,
- influenţa scăderii sarcinii hidraulice se propagă în timp; problema este axial simetrică (faţă
de axa forajului).

S h  2 h 1 h S h
div (grad h)       În coordonate polare
T t r 2
r r T t


Q e u
s  du Soluţia lui Theis, cu argumentul u u
r2  S
4  T u u 4 T  t

u u2 funcţia Theis (funcţia caracteristică a forajului,

W (u)  E i (u)    ln(u)   ...
1  1! 2  2 ! funcţie exponenţial-integrală)
 Interpretarea datelor de pompare – regim nestaţionar

 = 0.5772156649... - constanta lui Euler.

Q r 2 4uT
s  W (u) ec. lui Theis 
4  T t S

Q r2 4T
log s  log  log W (u) log  log  log u
4  T t S

Metoda grafică Theis (grafice log-log):

- curba experimentală s–t
T, S
- curba teoretică 1/u – W(u)
K, a
Interpretarea datelor de pompare – regim nestaţionar
Modelul (aproximarea) Cooper-Jacob (1946)

Cooper şi Jacob au observat că pentru valori mici ale u (mai mici de 0.02), din
dezvoltarea în serie a funcţiei W(u) se pot păstra primii doi termeni cu erori minime:
W(u)  - 0.5772 – ln u  ln(2.25/4u)

Q  1 
s  ln    0.5772
4T  u 

Q   4Tt   Q  2.25Tt 
s  ln 2   ln(1781
. )   ln 2 
4T   r S  4T  r S 

2.30  Q   2.25  T 
s  log t  log 2 
4T   r  S  Prelucrare grafica
Comentarii
 Condiţiile la limită impuse de modelul Theis sunt rareori întâlnite în practică  diferenţe
semnificative între modelul teoretic şi condiţiile de curgere reale din timpul pompării
(heterogeneităţi, penetrare parţială a forajului, neglijarea curgerii verticale).
 Fără demonstraţie, Cooper şi Jacob (1946) au stabilit că “aproximarea este admisibilă pentru
u<0.02”. Cărţile de specialitate (Ferris et al., 1962; Lohman, 1972; Bureau of Reclamation,
1977; Freeze and Cherry, 1979; Kruseman & de Ridder, 1979; Todd, 1980) atrag atenţia că,
pentru a evita erori mari, soluţia Cooper-Jacob ar trebui aplicată numai pentru u<0.01 sau 0.02.
 Diferenţa dintre cele două metode, Theis şi Cooper-Jacob, este importantă dacă se folosesc
date de la timpi mici pentru determinarea S. In plus, ambele soluţii consideră forajul de
pompare de diametru infinitezimal. De fapt, capacitatea de înmagazinare a coloanei reale a
forajului va afecta negativ măsurătorile timpurii de denivelare care sunt esenţiale în
determinarea S.
 Slaba estimare a S dată de forajul de pompare: efectele pe termen scurt în zona cea mai
perturbată a acviferului (adiacentă forajului), în care există gradienţi mari, efecte skin pozitive
sau negative, efectul înmagazinării în coloană  este mult mai de preferat să se evalueze
parametrii acviferului din datele de denivelare din piezometre deoarece ele nu sunt influenţate
de proprietăţile anomale din vecinătatea forajului de pompare (Kruseman & de Ridder, 1979).
 “cu cât este mai depărtat piezometrul de foraj cu atât denivelarea va fi mai puţin afectată de
zona din vecinătatea forajului” – Buttler, 1990.