ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN”

FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ

OPTIMIZAREA FUNCȚIONĂRII ECHIPAMENTELOR

DE ACŢIONĂRI HIDRAULICE

CALCULUL ACȚIONĂRII HIDRAULICE

PENTRU O FORȚĂ DE 70 kN

Profesor îndrumător:
Prof. univ. dr. ing. Beazit ALI

Masterand:
xxxxxxxx
Grupa: 5511 C
 INTRODUCERE
Acționări hidrostatice

În ultimele decenii, acţionările hidraulice au cunoscut o dezvoltare considerabilă, în cele

mai variate domenii ale tehnicii, datorită unor avantaje remarcabile pe care aceste acţionări le au
în comparaţie cu cele mecanice şi chiar cu cele electrice, în unele privinţe. Astfel, acţionările
hidraulice au în prezent o largă utilizare în construcţia avioanelor, a rachetelor, a tehnicii
militare, în construcţia maşinilor-unelte, a preselor, la laminoare, turnătorii şi furnale, în
construcţia maşinilor miniere, în foraj şi extracţie, la maşinile de transportat şi ridicat, la
excavatoare şi alte utilaje de construcţie, la automobile, tractoare maşini agricole, nave etc.
Un sistem de acţionare hidraulică este în esenţă o transmisie hidraulică la care
generatorul şi motorul nu sunt în aceeaşi carcasă. Acţionarea în sine presupune o conversie de
energie de tipul mecano-hidro-mecanică în scopul învingerii unor forţe sau cupluri rezistente
conform unui program dat. Principial, sistemul conţine o pompă hidrostatică P, un element de
execuţie, motorul
hidraulic cu mişcare de rotaţie sau translaţie M şi instalaţii auxiliare cuprinzând aparatura de
distribuţie reglare şi control ADRC, conductele de legătură, rezervoarele de lichid,
acumulatoarelele, filtrele etc. (vezi fig. 1.1). Sistemul de acţionare prezentat se numeşte
hidrostatic întrucât energia specifică a lichidului purtător este preponderent potenţială.
Aparatajul de distribuţie reglare control asigură fazele de lucru ale motorului şi totodată
reglează debitul şi presiunea la valorile QM şi pM la care va lucra motorul. Acesta antrenează
organul de execuţie OE asigurându-i forţa F şi viteza v dacă mecanismul este de translaţie sau
momentul M şi turaţia n dacă este de tip rotativ.

Fig. 1.1 Schema de principiu a unui sistem de acţionare hidraulică

 Avantajele şi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică
Deşi folosirea energiei hidraulice în acţionări presupune generarea ei cu complicaţiile
inerente (o altă sursă de energie, electrică sau termică şi în consecinţă pierderi suplimentare),
totuşi acest tip de acţionare se extinde datorită următoarelor avataje:
- gabarit şi greutate redusă pe unitatea de putere;
- inerţie redusă;
- posibilitatea inversării uşoare a sensului mişcării;
- funcţionarea fără şocuri şi vibraţii;
- posibilitatea realizării unor sisteme cu elemente tipizate;
- posibilitatea deservirii centralizate a unui grup de maşini în cazul liniilor automate.
Totuşi, ca orice sistem, acţionările hidraulice au şi dezavantaje dar care nu limitează
gradul lor de utilizare. Dintre acestea menţionăm:
- influenţa mare a temperaturii asupra vâscozităţii;
- pierderi hidraulice mari;
- tehnologii complicate de fabricaţie;
- exploatare dificilă.
 1. CAPACE MECANICE PLIANTE

Se utilizează atunci când capacul trebuie să fie format dintr-un număr par de panouri,
care pentru a ajunge în poziţia de depozitare execută o mişcare combinată de rotaţie şi translaţie.
În fig. 1. este reprezentată schema de acţionare electromecanică prin fire a unui capac
dublu pliant pentru o gură de magazie cu două coloane de încărcare în acelaşi plan transversal.
Efortul maxim se înregistrează cu capacul închis, situaţie în care pentru componentele verticale
⃗ ⃗
de acţionare V 1−2 şi V 3−4 se poate scrie :
V 1−2 =m1 gb1 /l1 +m2 gb 2 /l 2 ; (1.1)
V 3−4 =m3 gb 3 /l 3 +m4 gb 4 /l 4 ; (1.2)
⃗ ⃗
Rezultantele T 1−2 şi T 3−4 ale forţelor de întindere, din cele două ramuri sînt date de relaţiile:
V 1−2
T 1−2 = =( m 1 gb1 l 2 + m2 gb 2 l 2 ) / l 1 l 2 sin α 1 ;
sin α 1 (1.3)
V 3−4
T 3−4 = =( m 3 gb 2 l 3 + m4 gb 4 l 3 ) / l 3 l 4 sin α 21
sin α 21 (1.4)

Fig. 1.
 Componentele din fire, în dreptul rolelor de pe capac sunt:
T 1−2
T 1= =( m 1 gb1 l 2 + m2 gb 2 l 2 ) / 2l 1 l 2 sin α 1 cos ( β1 / 2 )
2cos ( β 1 / 2 ) (1.5)
T 3−4
T 2= =( m3 gb 2 l 3 + m 4 gb 4 l 3 ) / 2l 3 l 4 sin α 21 cos ( β 2 / 2 )
cos ( β 2 /2 ) (1.6)
La sistemul de capace dublu pliante, prima dată se pliază perechea 1-2 dinspre articulaţia
fixă şi apoi se ridică şi a doua pereche de panouri 3-4. Pentru a se obţine ridicarea panourilor în

ordinea dorită, trebuie respectată condiţia V 1−2 >V 3−4 şi T 1 >T 2 , ceea ce depinde de unghiurile a,-,
deci de înălţimea de fixare a rolelor de deviere pe coloanele de încărcare.
Capacele pliante pot fi acţionate şi cu hidromotoare liniare.
În fig. 1.2. este reprezentată schema de acţionare cu hidromotoare liniare a unor inchideri
de guri de magazie, formate dintr-un capac simplu pliant şi un capac dublu pliant (1- rezervor de
ulei; 2 - filtru; 3 - supapă. de sens unic; 4 - electromotor de acţionare ; 5 - pompă hidrostatică cu
debit constant; (6- supapă de descărcare ; 7- manometru; 8 -armătură manuală de închidere; 9-
ansamblu supapă de sens unic-regulator de debit; 10 - capac simplu pliant; 11- capac dublu
pliant; 12- conductă flexibilă ; 13 - distribuitor hidrostatic). Fiecare pereche de capace are câte o
acţionare hidrostatică comandată separat. Distribuitoarele hidrostatice sunt acţionate de obicei
manual şi mai rar, electromagnetic. Pentru mărirea siguranţei de funcţionare generatorul
hidrostatic dispune de două linii de alimentare cu pompe.
 Fig. 1.2.

CAPITOLUL 2. CALCULUL FORŢEI NECESARE PENTRU

RIDICAREA CAPACELOR. DIMENSIONAREA MOTORULUI
HIDRAULIC LINIAR

CALCULUL MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR

1. DATE INIŢIALE

Din condiţiile impuse prin tema de proiectare se cunosc:

1. Forţa utilă necesară în fiecare cilindru:

Fu  6000 N
3000

2. Presiunea nominală a pompei din instalaţie:

pnom  250 bar

240

3. Presiunea de acţionare a cilindrilor (datorată pierderilor de presiune):

pa  220 bar
210

4. Factor dimensional:
2
D
 
2 2
D d

Ştiind că factorul ia valori între 1,2...1,6 se adoptă:   1.25

5. Debitul nominal al pompei de alimentare:

l
Qnom  200
min
 6. Debitul la care lucrează cilindrul având în vedere pierderile hidraulice:
l
Qan  220
min
Qan 60 m
3
Qa   13.2
7. Randamentul mecanic al cilindrului: 1000 h

m  0.95

8. Randamentul volumic al cilindrului:

v  0.97

9. Materialul de construcţia al cilindrului, tijei şi pistonului: oţel forjat.

10. Rezistenţa la rupere a materialului:

daN
r  4000 cm2

11. Presiunea minimă de demarare ia valori între 0,4....0,6 bar, alegem valoarea:

pd  0.4 bar

12. Timpul de demarare al cilindrului:

t  0.1 s

13. Timpii de ridicare/coborâre ai capacului:

tr  4 60  240 s

14. Lungimea estimată a tijei:

lt  1.5 m
15. Lungimea estimată a pistonului:

lp  0.08 m
19. Coeficientul de siguranţa funcţie de material şi destinaţia cilindrului, care ia valori între
16.Coeficientul
1.5...3 :
17.Coeficient
18.Coeficient dede
ce ţine seamaack
siguranţă
majorare nde
nygrosimii
m 
al 20.8peretelui:
rezistenţei
31.15
posibilitateaadmisibile:
creşterii presiunii:
 2. DIMENSIONAREA PRELIMINARĂ

Diametrul interior al cilindrului, necesar pentru dezvoltarea forţei utile Fu a este:

4 Fu
D    0.068 m
 4
pa  m10
0,045
Diametrul tijei pistonului:

D   1
d   0.03 m
 0,02

Suprafaţa de lucru a pistonului:

S 
 D2  d2  2.871  10 3 −3 2
10 m
4 1,27x

Coeficientul grosimii peretelui cilindrului:

pa  D
1 100

Dmin
e 
D   0.318
 cm
2305 
 min
a
Diametrul exterior al cilindrului:  p a m  min  0.8
3. RECALCULAREA DEBITULUI FUNCŢIE DE DIMENSIUNILE
CILINDRULUI

Vitezele de lucru ale fluidului:

4 Q a  v m
3
v1   3.568  10
2 h
 D

4 Q a  v m
3
v2   4.46  10
  2
 D d
2  h

v1  v2 m
3
vm   4.014  10
2 h

Debitul de lucru al cilindrului:

2 2 3
D d m
Qr   vm   11.88
4  v h
 4. ÎNCĂRCAREA CILINDRULUI HIDRAULIC
Încărcarea motorului hidraulic de acţionare este dată de relaţia:
[N]
Fp  Fu  Ff  G1  Fc  Fi

în care: ● Fu forţa utilă, dată prin datele iniţiale;

●Ff este rezultanta forţelor de frecare.

Ff 
 Ffc   Ffe
n m

 Ffc - este suma forţelor de frecare datorate elementelor de etanşare şi a celorlalte

subansambluri în mişcare relativă. Aceasta o notăm cu Ffcr şi ia valoarea:
n

Ffcr 

 2
 D d
2  pd 103  1.148 N
4

 Ffe - este suma forţelor de frecare ale elementelor de conducere a organului de

m execuţie (ghidaje, lagăre, etc.). Aceasta se determină în funcţie de soluţia
tehnologică adoptată (varianta constructivă a ghidajelor, mecanismele de
conducere, etc.). Aproximăm şi notăm astfel:
Ffer  100 N
Ff  Ffcr  Ffer Ff  101.148 N

● Fc este forţa datorată contrapresiunii din camera pasivă a hidromotorului liniar este:

pc  0.02 bar - contrapresiunea pistonului.

5
Fc  S pc 10  5.742 N

● Fi este rezistenţa datorată forţelor de inerţie produse de masele în mişcare ce compun

sistemul este:

în care:
Fi  a 
  mi 
 i  N

 mi  mt  mp
i kg
- mt masa tijei;
- mp masa pistonului;
2
 d
mt   OL l  9.151
4 t kg
2
 D
mp   OL lp  2.44 kg
4

mi  mt  mp  11.591 kg

5. DETERMINAREA FORŢEI ADMISIBILE DE EXPLOATARE

Modulul de inerţie a secţiunii transversale a cilindrului:

4 4
De  D 4 4
I     4.984  10 m
64

2
 E I 3
Fa  c   4.919  10 N
2
Lr
3
Fcr   Fa  2.951  10 N
 Forţa admisibilă este:

Fcr
3
Fadm   1.283  10 N
k ny

CAPITOLUL 3. CALCULUL POMPEI DE ALIMENTARE

Date initiale:
pnom  250 bar

pmax  270 bar

l
Qnom  200
min

l
Qmax  230
min
360 3 3 3
R max Qmax
Q' Q  10
  13.8 m
R cm cm
Vp 
 1.7 max 3 127.778  
d
Turatia
Randament
Coeficient
Unghiul
Determinarea
Astfel
Numarul npompa:
Calculul
inmotorului
maxim
minim
functie
de 10electric
adimensional:
cilindreei:
de
de
pistonasede dea,
inclinare
dimensionare
inclinare
unghiul 0.98
al
al dhsi rot
actionare:
alepompei: capacitatea
discului:
discului
discului: 9n
functional
z pentru al925
1800
cilindrica
max
min 
presiunea
 1.7grd
pompei:
va grd
rpm
fi:si p  0...44.4
Vdebitul nominal:  20
rot grd
Diametrul interior al cilindrului:
3 3
4  Qmax  10 cm
d   3.166
    n  z    sin(   deg)
d  3.166 cm
Raza de proiectie a cercului descris de capetele sferice ale bielelor:

R  d    5.382 cm
Raza de dispunere a pistonaselor:

R  ( 1  cos (   deg) )
rp   5.219 cm
2

S  2Q  Rn sin

 tmax  (Q  deg)  rad
 tmin 3.681 mcm
3
m 2
3
m
Q1  0.349
188.4962  61.588  1 
dh de   sin  min alsdebitului

Debitul pompei sineuniformitatea  2debitului:
2 4
Q

Daca1
Viteza
tm 
v11tmin
tmax
z
20
30  60
n0.5
zeste R
Qgrd
unghiulara
pistonului
un V
tm pzse
10 se
numar 10determina
sin
60(
rad sR
ndetermina
impar  deg
 10
13.8 relatia:
 indeplinita
)functie
trebuie
cu sin
-gradul 1 10
 deg
turatie: 1.187max deg
de neunifirmitate
conditia: deg z 12.881
34.8 z h
Debitul instantaneu reluat de un piston este:
2 3
 d 4 m
qt11   v11  3600  10  3.362
4 h
Debitul specific minim se realizeaza pentru φ1=0 si φ1=π/z:

3
1
 cot 
    2.836 m
Qtsmin  
2  2  z h

Debitul specific maxim este:

3
1 m
Qtsmax   2.879
2  sin
   h

 2  z

cos   1  deg 


Qts 
 2  z
 2.836 3
    m
 iQ   sin
2 tan  4 0.015
Coeficientul
Frecventa z de 42zz10
f  2 2n zimpulsurilor
 3.24 de debitare
neuniformitate valoarea:h
este:
 CAPITOLUL 4. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE
COMPONENTE ALE SISTEMULUI

DISTRIBUITOARE

Distribuitoarele sunt aparate de distributie care au rolul de a conduce fluidul de lucru

intre componentele sistemului de actionare, precum si de a-l evacua spre rezervor dupa ce acesta
si-a indeplinit functia in procesul transferului energiei.
 In functie de miscarea pe care o executa elementul mobil (sertar), distribuitoarele se
impart in doua categorii mari:
- distribuitoare cu sertar cilindric, la care organul mobil executa o miscare de translatie;
- distribuitoare cilindrice rotative.
In functie de numarul pozitiilor de lucru distribuitoarele sunt:
- cu doua pozitii de lucru;
- cu trei pozitii de lucru;
- cu mai multe pozitii de lucru.
In principiu, distribuitoarele se compun din:
- corpul distribuitorului;
- sertarul distribuitorului;
- conductele de racordare cu instalatia.
Simbolic, distribuitoarele se reprezinta prin doua sau mai multe patrate alaturate, din care
unul este de referinta. La exteriorul acestuia se reprezinta conexiunile din instalatia exterioara,
iar in interior se reprezinta conexiunile pe care le poate realiza in pozitia de referinta. Elementele
de conexiune se simbolizeaza de obicei prin litere, dupa cum se arata in figura 8, in care s-au
facut notatiile :

Fig. 4.1. Simbolizarea distribuitorului cu trei conexiuni

P- pompa,
T(R)- tanc (rezervor),
A,B- consumatori(elementele instalatiei).
Alegem de pe site-ul www.automatic.ro distribuitorul conform schemei de mai sus de
tipul MCUT care şi satisface condiţiile calculului de mai sus.
 Fig. 4.2. Reprezentari simbolice ale elementelor de comanda ale distribuitoarelor

SUPAPE
a) De presiune
Supapele de presiune sunt aparate pentru reglarea presiunii si care, intr-o schema de actionare
hidraulica, mai satisfac si alte functii, cum ar fi: protectia instalatiei, mentinerea la o valoare
constanta a presiunii intr-o conducta, reducerea presiunii, etc. Din punct de vedere al modului
cum se realizeaza comanda deschiderii sectiunii de trecere, supapele pot fi cu actiune directa si
pilotate. Simbolizarea supapei de siguranta este prezentata in figura 4.8. unde:

Fig. 4.4. Simbolizarea supapelor de presiune

i=intrare ;
e=iesire ;
d=drenaj ;
c=comanda.
Supapele de presiune sunt de tipul normal inchis si se folosesc indeosebi ca supape de
siguranta.Din punct de vedere constructiv, acestea se diferentiaza indeosebi in functie de forma
organului de inchidere. Din acest punct de vedere, cel mai des intalnite tipuri sunt prezentate in
fig.4.5:
 Fig 4.5. Supape de presiune

a) supapa cu hila;
b) cu scaun plat;
c) cu bila si element de ghidare;
d) sferica;
e) cu plunjer.
Alegem de pe site-ul www.automatic.ro supapa de siguranţă de tipul DSG -3C3 care
satisface condiţiile calculului de mai sus.

FILTRE

Filtrele sunt elemente ale actionarilor hidraulice care asigura puritatea mediului hidraulic
contribuind prin aceasta la mentinerea fiabilitatii instalatiei. Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca filtrele sunt:
- capacitatea buna de filtrare,
- posibilitatea de curatire periodica,
- capacitatea de functionare timp indelungat.
Filtrele se construiesc intr-o foarte mare varietate de forme. Indiferent de varianta
constructiva, simbolul folosit in schemele hidraulice este cel din fig.4.6
Cele mai des intalnite in actionarile hidraulice sunt filtrele:
- cu site metalice (fig.4.7). De obicei, in structura filtrelor sunt prevazute doua sau mai multe site
metalice concentrice, care au dimensiunile ochiurilor dispuse crescator in sensul de inaintare a
curentului. Utilizarea sitelor metalice multiple asigura un nivel ridicat finetei filtrarii. Filtrele de
acest tip sunt prevazute cu supape de scurtcircuitare montate in paralel cu elementul de filtrare si
care au rolul de a sunta cartusul filtrant atunci cand acesta se colmateaza. Au finete de pana 0,04
mm.

Fig.4.6. Simbolizarea Fig.4.7.Filtru cu site metalice Fig.4.8.Filtru magnetic

filtrelor

- din elemente textile. Sunt asemanatoare celor cu sita metalica numai ca nu au prevazute supape
de presiune. In locul sitei metalice folosesc pasla si uneori matase. Asigura o finete a filtrarii de
pana la 2 m.
- de hartie (carton). Sunt destinate filtrarii fine, posedand o suprafata mare si o grosime mica a
elementului filtrant. Prin folosirea mai multor straturi de hartie se pot obtine filtrari foarte bune.
- magnetice. Aceste filtre constau dintr-un magnet permanent 1, (fig.4.9), camasa magnetica 2 si
inelele colectoare 3 fixate in pachet cu un anumit joc intre ele, impus prin intermediul unor
distantiere de alama.
Desi mai rar intalnite, mai pot exista si:
- filtre din pulberi metalicesi ceramice;
- filtre electrostatice;
- filtre centrifugale.
Pentru schema de faţă alegem un filtru de tip magnetic.

CAPITOLUL 5. EXPLOATAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A

INSTALAŢIEI DE ACŢIONARE A CAPACELOR DE MAGAZII
Deteriorarea uleiurilor hidraulice
 Principalii factori de deteriorarea a uleiurilor hidraulice sunt impuritatile (lichide sau solide)
precum si diversele modificari ale temperaturii.
 Impuritaile din ulei creeaza probleme in functionare precum si deteriorarea aparaturii
utilizate.
 Intr-un circuit , uleiul hidraulic se afla intr-o continua miscare si contact cu aerul, el avand
tendinta de a se deteriora mult mai rapid odata cu cresterea temperaturii fluidului, de aceea
temperatura maxima de functionarea recomandata este de circa 55° C.
Intretinerea preventiva a circuitelor hidraulice
a) Zilnica:
- se verifica nivelul de ulei din rezervor;
- se verifica aspectul uleiului (daca este clar si fara spuma);
- se va nota inca de la inceput scurgerile care apar in aparate sau in tubulatura;
- verificarea colmatarii filtrelor prin verificarea indicatoarelor de colmatare;
- verificarea presiunii de functionare si corijarea acesteia atunci cand este cazul;
- se verifica, la pompele inzestrate cu drenaj, daca exista vreo crestere anormala a
temperaturii pe tubulatura de dren. Aceasta demonstreaza ca exista scurgeri interne excesive.
b) Saptamanala :
- Se vor preleva esantioane de ulei din rezervor pentru analizarea acestuia si se vor nota
numarul de ore de utilizare a acestuia ;
- Se vor curata filtrele montate pe aspiratia pompelor. Pentru filtrele montate pe linia de retur,
cartusele filtrante sunt inlocuite dupa 500, 1000 sau 1500 ore de functionarein functie de meiul
ambioant in care lucreaza instalatia ;
- Se verifica strangerea elementelor de fixarea a grupului moto-pompa, a aparaturii si a
tubulaturii din instalatie ;
- Se va verifica fixarea receptorilor (cilindrii, motoare hidraulice) ;
- Se va verifica etanseitatea tuturor tevilor si a racodurilor flexibile.
c) Semestriala :
- Se vor face toate verificarile mentionate si la intretinerea saptamanala ;
- Se va verifica cuplajul elastic intre pompa si motor si se va corija daca exista defecte de
aliniere ;
- Daca instalatia are in componenta acumulator, se va verifica presiunea azotului si se va
remedia, daca este necesar.
d) Anuala (sau la perioade mai lungi, in functie de conditiile de utilizare) :
- se va verifica starea de functionare a tuturor aparatelor din circuit ;
- se verifica manometrele ;
- pentru pompe : se verifica starea pieselor aflate in miscare si se vor schimba garniturile si
rulmentii ;
- pentru supape : se verifica starea scaunului supapei sau a sertarului acesteia ;
- pentru rezervoare : acestea se golesc, se curata si se asigura ca peretele superior nu prezinta
zone de rugina. Se vor schimba garniturile de la fereastra de vizitare.
- pentru circuitele de alarma :se va verifica buna lor functionare ;
- pentru receptori : se vor demonta si verifica, apoi se vor remonta luandu-se toate masurile
necesare ;
- pentru tubulatura : in timpul tuturor operatiilor de verificare a aparatelor, este indispensabila
inchiderea orificiilor catre tubulatura cu ajutorul unor busoane.
Concluzii :
1) Inaintea interventiei asupra unui aparat cu comandea electrica, a demontarii aparatului de pe
masina, se executa urmatoarele operatii:
- Cilindrii verticali se aduc in pozitia de jos, fixandu-se ;
- Se intrerupe curentul de la dulapul electric, deconectandu-se si siguranta ;
- Se golesc acumulatoarele si se asigura ca nu exista nici o presiune in circuit.
2) Niciodata nu va plasati in fata unui jet de lichid sau sa probati colmatarea ;
3) Se va curata cat mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;
4) Inainte de repunerea in functiune a instalatiei se vor executa operatiile :
- Se va degaja complet masina de personalul strain ;
- Se vor detara (prin desurubare) toate limitatoarele de presiune, precum si valvele de
reducere a presiunii ;
- Se va controla daca sensul de rotatie al pompei este cel bun ;
- Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate in miscare de miscare.
5) Pentru centralele hidraulice amplasate in locuri neacoperite, expuse la intemperii, este
preferabil a se utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor tip SAE 10W al carui punct de solidificare
este mai mare cu 30° C.
Se va utiliza acest tip de ulei atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna.
6) Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat in prealabil. Noul ulei
poate fi foarte bun, dar aditivii continuti pot fi incompatibili cu aditivii uleiului utilizat anterior.
7) Se va avea grija intotdeauna ca sistemul hidraulic sa nu se supraincalzeasca, aceasta ducand
atat la deteriorarea garniturilor cat si la micsorarea vascozitatii uleiului , reducandu-i-se astfel
eficacitatea. Daca in sistem avem si un racitor, asigurati-va ca alimentarea acestuia functioneaza
in tip ce sistemul este in lucru.
8) Verificati regulat indicatorul de nivel de ulei de pe rezervor. Daca nivelul de ulei scade
foarte repede, verificati toata instalatia pentru a detecta eventualele pierderi de ulei. Verificati ca
nivelul de ulei sa fie cat mai aproape de valoarea maxima si nu lasati, in nici un caz, instalatia sa
functioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz in care poate patrunde mult aer in sistem.
9) Nu lasati ca sistemul sa functioneze fara supapa de aer.
O intretinere corecta a instalatiei hidraulice determina obtinerea unui randament maxim
precum si o longevitate a masinii.
Uleiul este un element fundamental in toate sistemele hidraulice pentru ca el realizeaza si
ungerea in acelasi timp cu transmiterea puterii.
Daca nu se vor respecta conditiile puse de furnizori, instalatia se poate opri, fiind in pana.
Se recomanda, deci, utilizarea de uleiuri minerale, conform tabelului:
- « A » pentru temperatura ambianta de la 0° la 30°C
- « B »pentru temperartura ambianta inferioara de 0°C.
 BIBLIOGRAFIE

1. Beazit Ali - Turbopompe, Editura Academiei navale “Mircea cel Bătrân”, Constanţa,
1999;
2. Beazit Ali - Maşini pneumatice, Editura Academiei navale “Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 1999;
3. N. Ganea Alegerea , exploatarea, întreţinerea şi repararea pompelor- Editura Tehnică
Bucureşti, 1982;
4. Îndrumar de tabele,nomograme şi formule termotehnice,vol.I,II,III.-Ed. Tehnică,1995
5. Patrichi Ilie - Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi sistemelor navale; Ed.
Academiei Navale, Constanţa 2000;
6. Popa Ionel - Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura Muntenia 2005;
7. Pruiu A., Uzunov Ghe. s.a., Manualul ofiţerului mecanic maritim, vol I si II, Ed.Tehnică,
Bucureşti, 1998;
8. *** - Documentaţia de la bordul navelor;
9. http://www.pumpbiz.com;
10. www.wikipedia.com