ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN”

FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ

OPTIMIZAREA FUNCȚIONĂRII ECHIPAMENTELOR

DE ACŢIONĂRI HIDRAULICE

CALCULUL ACȚIONĂRII HIDRAULICE

PENTRU O FORȚĂ DE 75 kN

Profesor îndrumător:
Prof. univ. dr. ing. Beazit ALI

Masterand:
Costea MARIAN
Grupa: 5511 C
 CUPRINS
CAPITOLUL 1 Definiţie, rol, clasificare................................................................................................3
CAPITOLUL 2. CALCULUL FORŢEI NECESARE. DIMENSIONAREA MOTORULUI
HIDRAULIC LINIAR..............................................................................................................................2
CAPITOLUL 3. CALCULUL POMPEI DE ALIMENTARE.............................................................7
CAPITOLUL 4. DEFECTELE APĂRUTE ÎN INSTALAŢIILE HIDRAULICE ALE.................10
CAPITOLUL 5. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE COMPONENTE ALE
SISTEMULUI.........................................................................................................................................12
CAPITOLUL 6. EXPLOATAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A INSTALAŢIEI DE
ACŢIONARE..........................................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................20
 CAPITOLUL 1 Definiţie, rol, clasificare.
Definiţie. Prin sistem hidraulic de acţionare se înţelege acel sistem în care transmiterea
energiei de la sursă la consumator se realizează prin intermediul unui curent de lichid sub presiune.
Clasificare.
După ponderea energiei potenţiale sau a celei cinetice în cadrul energiei totale, există:
 sisteme hidrostatice - la care predomină energia potenţială datorată presiunii statice; ele
prezintă o caracteristică mecanică rigidă şi au o largă utilizare în acţionarea maşinilor şi
utilajelor industriale;
 sisteme hidrodinamice - la care predomină energia cinetică; ele prezintă o caracteristică
mecanica elasticăa şi au o utilizare redusă în industrie.
Un sistem hidrostatic se compune din următosrele elemente ( fig. 1.1) :
ME - sursa primară de energie mecanică;
GH – generator hidraulic;
MHR - motor hidraulic rotativ (sau linear MHL);
ACR - aparataj de comandă şi reglare;
AA - aparataj auxiliar;
OL - organul de lucru antrenat.
 Transformarea energiei într-o instalaţie hidraulică de tip hidrostatic poate fi prezentată astfel:

Acţionare Consumator
Mecanisme
Pompă Element de pus
comandă şi
Motor electric sau hidraulică Cilindru sau în mişcare
reglaj
cu ardere internă motor rotativ

Energie termică Energie Energie Energie Energie

şi electrică mecanică hidraulică hidraulică mecanică

Fig 1.2

Mediul hidraulic

Mediul hidraulic este suportul material prin care se transmite energia hidraulică de la
sursă la consumator. Deoarece el vine în contact cu maşinile hidraulice, cu aparatajul şi cu personalul
de deservire, iar în timpul funcţionării instalaţiei este supus unor variaţii importante de presiune,
temperatură şi viteză, el trebuie să raspundă următoarelor cerinţe generale: stabilitate ridicată a
proprietăţilor fizico-chimice, în special a vâscozităţii, în domeniul
temperaturilor normale de lucru (30°-70°C) şi la variaţii ale presiunii (0- x100 bar.); să nu fie coroziv
sau toxic; să aibă un cost cât mai redus.
Maşinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transformă energia mecanică în
energie hidraulică (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulică în
energie mecanică (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind în general maşini reversibile.
 Clasificare
Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc:
 maşini hidrostatice, sau volumice, la care predomină energia potenţială datorată
presiunii lichidului;
 maşini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominantă este energia cinetică a
lichidului.

Pompe volumice
În acţionările hidrostatice se utilizează maşinile volumice, care realizează debitul prin
transportul unor cantităţi determinate de lichid cu o anumită frecvenţă, ca urmare a variaţiei
controlate a volumului unor camere de pompare, rezultând o caracteristică mecanică rigidă de
acţionare.
Pompe volumice-Clasificare

Motoare hidrostatice;

Sunt maşini hidraulice volumice care realizează conversia energiei hidraulice ( Q; p ) în

energie mecanică (M; n, sau F ; v ), conform cerinţelor de acţionare impuse de maşina
antrenată.
Clasificarea motoarelor hidrostatice:
 Acţionările şi comenzile hidraulice au câştigat din ce în ce mai multă importanţă în
decursul timpului datorită avantajelor pe care le prezintă în raport cu sistemele mecanice sau
electrice.
Cele mai importante avantaje sunt:
 gabaritul şi greutatea redusă pe unitatea de putere, forţe şi momente mari la volume
constructive mici;
 calităţi dinamice excepţionale (un motor hidraulic de 5 – 7 KW are timpul de
accelerare 0,03…0,04 sec.);
 adaptare automată la forţă;
 posibilităţi largi de realizare a unor cicluri de funcţionare automatizate;
 posibilitatea de reglare continuă a vitezei în limite largi şi după orice lege, sau
menţinerea ei constantă;
 protecţie simplă la suprasarcini;
 largi posibilităţi de unificare şi tipizare a elementelor componente ale sistemelor
hidraulice ceea ce permite realizarea de sisteme modulare miniaturizate.

1
 CAPITOLUL 2. CALCULUL FORŢEI NECESARE.
DIMENSIONAREA MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR

1. DATE INIŢIALE

Din condiţiile impuse prin tema de proiectare se cunosc:

1. Forţa utilă necesară în fiecare cilindru:

Fu  6000 N
75000
2. Presiunea nominală a pompei din instalaţie:

pnom  250 bar

260

3. Presiunea de acţionare a cilindrilor (datorată pierderilor de presiune):

pa  220 bar
220

4. Factor dimensional:
2
D
 
2 2
D d

Ştiind că factorul ia valori între 1,2...1,6 se adoptă:   1.251.25

5. Debitul nominal al pompei de alimentare:

l
Qnom = 220 min

2
 6. Debitul la care lucrează cilindrul având în vedere pierderile hidraulice:
l
Qan = 240 min

7. Randamentul mecanic al cilindrului:

ηm = 0.19
8. Randamentul volumic al cilindrului:

ηv = 0.97

9. Materialul de construcţia al cilindrului, tijei şi pistonului: oţel forjat.

10. Rezistenţa la rupere a materialului:

σr = 420 MPa

11. Presiunea minimă de demarare ia valori între 0,4....0,6 bar, alegem valoarea:

pd= 0.5 bar

12. Timpul de demarare al cilindrului:

t  0.10.1 s

13. Timpii de ridicare/coborâre ai capacului:

tr  4 60  240 s
240
14. Lungimea estimată a tijei:

lt  1.5 m
1.5
15. Lungimea estimată a pistonului:

lp  0.08 m3
0.08
16.Coeficientul de siguranţă al rezistenţei admisibile:

19. Coeficientul de siguranţa funcţie de material şi destinaţia cilindrului, care ia valori între
cny
1.15
3230.8
1.5...3 :
17.Coeficient
18.Coeficient de ţine
ce seamaak m
majorare de
grosimii posibilitatea
0.8 peretelui:
1.15
2.5 creşterii presiunii:
 2. DIMENSIONAREA PRELIMINARĂ

Diametrul interior al cilindrului, necesar pentru dezvoltarea forţei utile Fu a este: 0.02084 m

4 Fu
D    0.068
 4
pa  m10

Diametrul exterior

De= Dint x Factor dimensional = 0.02605 m

Grosimea peretelui cilindrului

ρmin = De - Dint = 0.00521 m

Diametrul tijei pistonului:

4
 0,01042 m
D   1
d   0.03


Raza pistonului

= 0.01042 m

Suprafaţa de lucru a pistonului:

S 
 D2  d2  2.871  10 3 0.0003398 m2
4

3. RECALCULAREA DEBITULUI FUNCŢIE DE DIMENSIUNILE

CILINDRULUI

Vitezele de lucru ale fluidului la intrare

4 Q a  v
3
v1   3.568  10 60578.4 m/h
2
 D

Viteza de lucru al fluidului la iesire

4 Q a  v
3
v2   4.46  10 21450.6 m/h
  D  d 
2 2

Debitul de lucru al cilindrului:

2 2 3
D d m
Qr   vm   11.88
4  v 20.57 h

4. ÎNCĂRCAREA CILINDRULUI HIDRAULIC

Încărcarea motorului hidraulic de acţionare este dată de relaţia:

5
 Fp  Fu  Ff  G1  Fc  Fi [N]

în care: ● Fu forţa utilă, dată prin datele iniţiale;

●Ff este rezultanta forţelor de frecare.

Ff 
 Ffc   Ffe
n m

 Ffc - este suma forţelor de frecare datorate elementelor de etanşare şi a celorlalte

subansambluri în mişcare relativă. Aceasta o notăm cu Ffcr şi ia valoarea:
n

Ffcr 

 2 2 
 D  d pd 10  1.148
3
N
4 1.1089

 Ffe - este suma forţelor de frecare ale elementelor de conducere a organului de

m execuţie (ghidaje, lagăre, etc.). Aceasta se determină în funcţie de soluţia
tehnologică adoptată (varianta constructivă a ghidajelor, mecanismele de
conducere, etc.). Aproximăm şi notăm astfel:

Ff  Ffcr  Ffer Ff  101.148 N

101.1

● Fi este rezistenţa datorată forţelor de inerţie produse de masele în mişcare ce compun

sistemul este:
Fi  a 
  mi 
 i  N

 mi  mt  mp
în care:

i kg
- mt masa tijei;
- mp masa pistonului;

2
 d
mt   OL l  9.151
4 t 4.27 kg
2
 D
mp   OL l  2.44
4 p 0.501 kg
6
 5. DETERMINAREA FORŢEI ADMISIBILE DE EXPLOATARE

Modulul de inerţie a secţiunii transversale a cilindrului:

4 4
De  D 4
I     4.984  10 4
64 1.13 x 107 m

Forţa admisibilă este:

Fcr
3
Fadm   1.283  10
k ny
0.357 kN
CAPITOLUL 3. CALCULUL POMPEI DE ALIMENTARE

Date initiale:
pnom  250 bar
250
pmax  270270 bar
l
Qnom  200200
min

l
Qmax  230230
min
3
60 m
Q'max  Qmax   13.8
10
3 h
14.4
Turatia motorului electric de actionare: n  18001800 rpm
Randament pompa:   0.980.98
7
Numarul de pistonase ale pompei: z  98

3
R Qmax  10 R cm3 cm
3
Coeficient adimensional:
Vp  1.7  127.778     1.71.7
d
Unghiul n
Determinarea
Astfel Calculul
in minim
maxim
functiecilindreei:
de
de
deinclinare
dimensionare
inclinare
unghiul dsi rot  max
min  25
9 va grdgrd p  0...44.4
Vdebitul nominal:  2020
rot grd
80.000 a,
al
alcapacitatea
discului:
discului
discului:
functional
pentru
cilindrica
presiunea
al
925pompei:fi:si
Diametrul interior al cilindrului:
3
3
4  Qmax  10
d   3.166
    n  z    sin(   deg)
d  3.166 3.99 cm
Raza de proiectie a cercului descris de capetele sferice ale bielelor:

R  d    5.382 5.38 cm
Raza de dispunere a pistonaselor:

R  ( 1  cos (   deg) )
rp   5.219 cm
2 5.21

S  2  R  sin(   deg)  3.681 3.68 cm

Debitul pompei:
3
Qtmin  0.5    z  n  60  R  10
2 2
 d  10
4
 sin  min  deg  12.881 13.2
m
h
8 3
m
 sin  max  deg  34.8
2 2 4
Qtmax  0.5    z  n  60  R  10  d  10 14.4 h
  n rad m
 1  0.349
188.496  2
v11
Viteza z20
 pistonului
1 30   R  grd
10 se
unghiulara
20 0.349
 sindetermina
 deg
( rad
188.5sedetermina s )  sin
cu
functie
relatia: 
 1  deg  1.187
de turatie:1.96  s
Daca z este un numar impar trebuie indeplinita conditia:

 2
 1 
z z

Debitul instantaneu reluat de un piston este:

2 3
 d 4 m
qt11   v11  3600  10  3.362
4 3.362 h
Debitul specific minim se realizeaza pentru φ1=0 si φ1=π/z:

3
1     2.836
Qtsmin   cot 
m

2  2  z 2.832
h

Debitul specific maxim este:

3
1 m
Qtsmax   2.879
  
2  sin
h

 2  z 2.872


cos   1  deg 
 
 3
Qts 
 2  z
 2.836
m
2  sin
   h

 2  z 2.836

Coeficientul de neuniformitate are valoarea: 9


 tan 
    0.015
 iQ  
2z  44  z  0.015
 2  n  z  3.24impulsurilor
fFrecventa  10 3.24 x 10de
4
debit este:
 CAPITOLUL 4. DEFECTELE APĂRUTE ÎN INSTALAŢIILE
HIDRAULICE ALE

Factorii care influenţează apariţia defectelor acţionărilor hidraulice

Diagnosticarea defectelor este condiţionată de însuşirea cunoştinţelor generale privind

acţionările hidraulice şi de cunoasterea schemei de funcţionare a instalaţiei defecte şi trebuie să
ducă la eliminarea rapidă si cu minim de efort a defectiunii.
La diagnosticarea defectelor se pleacă de la efectul constatat. Acesta poate fi provocat
de unul sau mai multe cauze, care acţionează independent sau simultan. În practică, de multe
ori se confundă cauza cu defectul, fapt care îngreunează analiza defectului şi stabilizarea
măsurilor de remediere. În procesul de diagnosticare, plecând de la efectul constatat, se
definesc un numar de cauze posibile care se elimină metodic, astfel ajungându-se la cauza

10
primară, căutată.
DEFECTELE CARACTERISTICE INSTALATIILOR HIDRAULICE
Se disting doua feluri de defecte: defecte constatate la verificarile periodice şi defecte
ca urmare a deteriorarii unui agregat. În prima categorie se mentioneaza:
a) neetanşeităţile exterioare pe circuitele de presiune; acestea se constată uşor, prin
apariţia pierderilor de lichid de lucru în exterior.
b) încălzirea, un alt defect frecvent al instalaţiilor hidraulice este încălzirea excesiva a
lichidului de lucru sau a unui element component al instalaţiei. Constatarea se face cu un
termometru amplasat în rezervor şi prin atingere cu mâna. Mâna suportă temperaturi până la
50˚C. Verificarea zilnica a instalatiei permite formarea unei idei despre temperatura normală
de funcţionare.
ZGOMOTUL. Creşte nivelul de zgomot al instalaţiei sau a componentelor este un
defect frecvent, care poate să apară şi datorită alimentarii incorecte a pompei, vibratiilor
datorata cuplajelor defecte, vibratiilor conductelor, vibratiilor arcului supapelor.
Diagnosticarea defectelor instalaţiilor hidraulice. Conditii tehnice impuse
distribuitorului.
Jocul dintre plunjer si alezaj trebuie sa nu depaseasca 0,008 mm, daca diametrul
acestora este de 12 mm si, 0,012 mm, la un diametru de 22 mm.

Deplasarea plunjerului uns in alezajul sau trebuie sa se realizeze prin greutate proprie.
Pozitia muchiilor plunjerelor trebuie sa corespunda cu acelea ale corpului
distribuitorului in cazul celor fara acoperire. Abaterea maxima este de 0,2 mm.
Diagnosticarea corecta a defectelor si a cauzelor care le-au provovcat, precum si
efectuarea unor remedieri de buna calitate asigura functionarea in continuare a instalatiei in
conditiile initiale, previne repetarea defectului sau a unor defecte derivate si, in cazul inlocuirii
unui agregat, ii confera acestuia o durabilitate egala cu cea a celui inlocuit.
Diagnosticarea defectelor este conditionata de insusirea cunostintelor generale privind
actionarile hidraulice si de cunoasterea schemei de functionare a instalatiei defecte si trebuie sa
duca la eliminarea rapida si cu minim de efort a defectiunii.
La diagnosticarea defectelor se pleaca de la efectul constatat. Acesta poate fi provocat
de unul sau mai multe cauze, care actioneaza independent sau simultan. In practica, de multe
ori se confunda cauza cu defectul, fapt care ingreuneaza analiza defectului si stabilizarea

11
 masurilor de remediere. In procesul de diagnosticare, plecand de la efectul constatat, se
definesc un numar de cauze posibile care se elimina metodic, astfel ajungandu-se la cauza
primara, cautata.
Analiza superficiala a defectiunilor constatate si stabilirea eronata sau incompleta a
cauzelor care le-au generat sunt de natura sa conduca la repetarea defectului initial sau
accentuarea unor defecte asociate.
La diagnosticarea defectelor trebuie analizate sursele de zgomot si de temperatura
anormale, deoarece, in general defectele sunt insotite de aceste doua fenomene. Odata defectul
localizat, stabilirea cauzei impuse de multe ori masuratori de presiune si debit. Instalatia
trebuie sa fie prevazuta din proectare cu recorduri pentru manometre si debitmetre.
Localizarea defectiunii se face prin verificari succesive ale elementelor componente.
Ordinea de verificare se stabileste consultand schema hidraulica si ciclograma instalatiei atunci
cand defectul se manifesta la o anumita faza a ciclului, luand in considerare interdependenta
elementelor hidraulice din instalatie .

Cand defectul se manifesta pe tot parcursul ciclului, atentia trebuie indreptata catre
elementele care functioneaza in permanenta .Se procedeaza la masurari de presiune, care dau
informati calitative si, daca se dispune de aparatura adecvata, la masurari de debit.Analiza
defectelor este usurata daca traseele de retur si drenare sunt realizate din tuburi transparente,
punandu-se astfel aprecia corectitudinea functionarii elementelor si pierderile de drenare.

CAPITOLUL 5. PREZENTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE

COMPONENTE ALE SISTEMULUI
DISTRIBUITOARE

Distribuitoarele sunt aparate de distributie care au rolul de a conduce fluidul de lucru

intre componentele sistemului de actionare, precum si de a-l evacua spre rezervor dupa ce acesta
si-a indeplinit functia in procesul transferului energiei.
In functie de miscarea pe care o executa elementul mobil (sertar), distribuitoarele se
impart in doua categorii mari:
- distribuitoare cu sertar cilindric, la care organul mobil executa o miscare de translatie;
12
- distribuitoare cilindrice rotative.
In functie de numarul pozitiilor de lucru distribuitoarele sunt:
- cu doua pozitii de lucru;
- cu trei pozitii de lucru;
- cu mai multe pozitii de lucru.
In principiu, distribuitoarele se compun din:
- corpul distribuitorului;
- sertarul distribuitorului;
- conductele de racordare cu instalatia.
Simbolic, distribuitoarele se reprezinta prin doua sau mai multe patrate alaturate, din care
unul este de referinta. La exteriorul acestuia se reprezinta conexiunile din instalatia exterioara,
iar in interior se reprezinta conexiunile pe care le poate realiza in pozitia de referinta. Elementele
de conexiune se simbolizeaza de obicei prin litere, dupa cum se arata in figura 8, in care s-au
facut notatiile :

Fig. 4.1. Simbolizarea distribuitorului cu trei conexiuni

P- pompa,
T(R)- tanc (rezervor),
A,B- consumatori(elementele instalatiei).
Alegem de pe site-ul www.automatic.ro distribuitorul conform schemei de mai sus de
tipul MCUT care şi satisface condiţiile calculului de mai sus.

Fig. 4.2. Reprezentari simbolice ale elementelor de comanda ale distribuitoarelor

13
 SUPAPE
a) De presiune
Supapele de presiune sunt aparate pentru reglarea presiunii si care, intr-o schema de actionare
hidraulica, mai satisfac si alte functii, cum ar fi: protectia instalatiei, mentinerea la o valoare
constanta a presiunii intr-o conducta, reducerea presiunii, etc. Din punct de vedere al modului
cum se realizeaza comanda deschiderii sectiunii de trecere, supapele pot fi cu actiune directa si
pilotate. Simbolizarea supapei de siguranta este prezentata in figura 4.8. unde:

Fig. 4.4. Simbolizarea supapelor de presiune

i=intrare ;
e=iesire ;
d=drenaj ;
c=comanda.
Supapele de presiune sunt de tipul normal inchis si se folosesc indeosebi ca supape de
siguranta.Din punct de vedere constructiv, acestea se diferentiaza indeosebi in functie de forma
organului de inchidere. Din acest punct de vedere, cel mai des intalnite tipuri sunt prezentate in
fig.4.5:

Fig 4.5. Supape de presiune

a) supapa cu hila;
14
b) cu scaun plat;
c) cu bila si element de ghidare;
d) sferica;
e) cu plunjer.
Alegem de pe site-ul www.automatic.ro supapa de siguranţă de tipul DSG -3C3 care
satisface condiţiile calculului de mai sus.

FILTRE

Filtrele sunt elemente ale actionarilor hidraulice care asigura puritatea mediului hidraulic
contribuind prin aceasta la mentinerea fiabilitatii instalatiei. Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca filtrele sunt:
- capacitatea buna de filtrare,
- posibilitatea de curatire periodica,
- capacitatea de functionare timp indelungat.
Filtrele se construiesc intr-o foarte mare varietate de forme. Indiferent de varianta
constructiva, simbolul folosit in schemele hidraulice este cel din fig.4.6
Cele mai des intalnite in actionarile hidraulice sunt filtrele:
- cu site metalice (fig.4.7). De obicei, in structura filtrelor sunt prevazute doua sau mai multe site
metalice concentrice, care au dimensiunile ochiurilor dispuse crescator in sensul de inaintare a
curentului. Utilizarea sitelor metalice multiple asigura un nivel ridicat finetei filtrarii. Filtrele de
acest tip sunt prevazute cu supape de scurtcircuitare montate in paralel cu elementul de filtrare si
care au rolul de a sunta cartusul filtrant atunci cand acesta se colmateaza. Au finete de pana 0,04
mm.

Fig.4.6. Simbolizarea Fig.4.7.Filtru cu site metalice Fig.4.8.Filtru magnetic

15
 filtrelor

- din elemente textile. Sunt asemanatoare celor cu sita metalica numai ca nu au prevazute supape
de presiune. In locul sitei metalice folosesc pasla si uneori matase. Asigura o finete a filtrarii de
pana la 2 m.
- de hartie (carton). Sunt destinate filtrarii fine, posedand o suprafata mare si o grosime mica a
elementului filtrant. Prin folosirea mai multor straturi de hartie se pot obtine filtrari foarte bune.
- magnetice. Aceste filtre constau dintr-un magnet permanent 1, (fig.4.9), camasa magnetica 2 si
inelele colectoare 3 fixate in pachet cu un anumit joc intre ele, impus prin intermediul unor
distantiere de alama.
Desi mai rar intalnite, mai pot exista si:
- filtre din pulberi metalicesi ceramice;
- filtre electrostatice;
- filtre centrifugale.
Pentru schema de faţă alegem un filtru de tip magnetic.

CAPITOLUL 6. EXPLOATAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A

E x p INSTALAŢIEI
l o DEaACŢIONARE
t a r e a
anumitor măsuri și precauții pentru a preveni accidentele și a asigura funcționarea corectă și
fiabilă a sistemului. Câteva aspecte importante de luat în considerare pentru o exploatare sigură:

1. Instruirea personalului: Asigurați-vă că personalul responsabil de operarea și întreținerea

instalației de acționare hidraulică este instruit corespunzător. Ei ar trebui să aibă
cunoștințe despre funcționarea sistemului, să fie familiarizați cu procedurile de lucru și să
știe cum să răspundă în situații de urgență.
2. Verificarea periodică: Efectuați verificări periodice ale instalației de acționare hidraulică
pentru a identifica potențialele defecțiuni sau probleme. Aceste verificări pot include
inspecții vizuale, măsurători de presiune, verificarea stării furtunurilor și a conductelor,
verificarea nivelului și calității uleiului hidraulic etc.Verificarea și întreținerea periodică a
unei instalații de acționare hidraulică implică diverse activități care trebuie efectuate în
16
 mod regulat pentru a asigura funcționarea corectă și sigură a sistemului. Iată o
desfășurare a verificărilor și întreținerii în funcție de frecvența acestora:

Verificări zilnice:
 Verificarea vizuală: Efectuați o inspecție vizuală a sistemului pentru a identifica
eventuale scurgeri de ulei, deteriorări ale conductelor, furtunurilor sau componentelor,
precum și pentru a verifica dacă toate conexiunile sunt strânse.
 Verificarea nivelului de ulei: Verificați nivelul de ulei din rezervorul sistemului și
asigurați-vă că se află în intervalul recomandat. Adăugați uleiul necesar dacă este cazul.
 Verificarea presiunii: Măsurați presiunea sistemului utilizând un manometru și asigurați-
vă că se încadrează în limitele specificate.
 Verificarea funcționării: Porniți și opriți sistemul de acționare hidraulică pentru a verifica
dacă funcționează corect și fără zgomote sau vibrații neobișnuite.

Verificări săptămânale:
 Verificarea filtrului de ulei: Inspectați și curățați filtrul de ulei sau înlocuiți-l conform
recomandărilor producătorului. Asigurați-vă că filtrul este în stare bună și nu este blocat.
 Verificarea furtunurilor și a conductelor: Verificați furtunurile și conductele pentru
eventuale deteriorări, crăpături sau scurgeri. Înlocuiți orice componentă defectă și
asigurați-vă că toate conexiunile sunt etanșe.
 Verificarea sistemului de răcire: Dacă instalația de acționare hidraulică are un sistem de
răcire, verificați funcționarea acestuia și curățați radiatorul sau schimbătorul de căldură,
eliminând eventualele depuneri sau blocări.

Verificări lunare:
 Verificarea nivelului de ulei: Verificați nivelul de ulei și calitatea acestuia. Dacă este
necesar, înlocuiți uleiul conform recomandărilor producătorului.
 Verificarea valvelor și supapelor: Verificați și curățați valvele și supapele sistemului
pentru a asigura o funcționare corectă și etanșă.

17
  Verificarea etanșeității: Inspectați toate etanșările și garniturile sistemului și înlocuiți-le
dacă este necesar. Asigurați-vă că nu există scurgeri de ulei.

Verificări anuale:
 Înlocuirea filtrelor: Înlocuiți toate filtrele de ulei și de aer conform recomandărilor
producătorului.
 Verificarea sistemului hidraulic: Inspectați în detaliu toate componentele sistemului
hidraulic, inclusiv cilindrii, pompele, motoarele, valtele, conductele etc. Efectuați
verificări funcționale și de siguranță, și remediați orice defecțiuni sau uzură.
 Testarea siguranțelor: Testați și verificați funcționarea siguranțelor și a sistemelor de
protecție, inclusiv limitatoarele de presiune, supapele de siguranță și senzorii de presiune.
Înlocuiți orice componentă defectă.

3. Respectarea limitelor de presiune și debit: Asigurați-vă că operați instalația de acționare

hidraulică în limitele de presiune și debit specificate de producător sau de proiectul
sistemului. Depășirea acestor limite poate duce la eșecuri ale componentelor sau la
accidente.
4. Utilizarea echipamentelor de protecție individuală: Personalul care operează sau întreține
instalația de acționare hidraulică ar trebui să utilizeze echipamentele de protecție
individuală adecvate, cum ar fi mănuși de protecție, ochelari de protecție, vestă de
protecție etc., pentru a preveni rănirea sau expunerea la substanțe periculoase.
5. Monitorizarea temperaturii: Verificați temperatura uleiului hidraulic în sistem și
asigurați-vă că nu depășește limitele recomandate. Supraîncălzirea uleiului poate duce la
scăderea performanței sistemului sau la deteriorarea componentelor.
6. Intervenție în situații de urgență: Stabiliți proceduri clare și planuri de intervenție în caz
de situații de urgență, cum ar fi scurgeri de ulei, defecțiuni ale componentelor sau alte
incidente neașteptate. Personalul ar trebui să fie instruit să acționeze prompt și în
siguranță în astfel de situații.
7. Întreținerea regulată: Respectați programul de întreținere și efectuați operațiuni de
întreținere planificate, cum ar fi înlocuirea uleiului, curățarea și lubrifierea

18
 componentelor, verificarea etanșeității sistemului etc. Întreținerea regulată poate preveni
defecțiunile și poate asigura funcționarea eficientă a instalației de acționare hidraulică.

Concluzii :
1) Inaintea interventiei asupra unui aparat cu comandea electrica, a demontarii aparatului de pe
masina, se executa urmatoarele operatii:
- Cilindrii verticali se aduc in pozitia de jos, fixandu-se ;
- Se intrerupe curentul de la dulapul electric, deconectandu-se si siguranta ;
- Se golesc acumulatoarele si se asigura ca nu exista nici o presiune in circuit.
2) Niciodata nu va plasati in fata unui jet de lichid sau sa probati colmatarea ;
3) Se va curata cat mai repede uleiul care s-a scurs pe sol ;
4) Inainte de repunerea in functiune a instalatiei se vor executa operatiile :
- Se va degaja complet masina de personalul strain ;
- Se vor detara (prin desurubare) toate limitatoarele de presiune, precum si valvele de
reducere a presiunii ;
- Se va controla daca sensul de rotatie al pompei este cel bun ;
- Personele nu se vor plasa pe traiectoria organelor aflate in miscare de miscare.
5) Pentru centralele hidraulice amplasate in locuri neacoperite, expuse la intemperii, este
preferabil a se utiliza ulei hidraulic sau ulei de motor tip SAE 10W al carui punct de solidificare
este mai mare cu 30° C.
Se va utiliza acest tip de ulei atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna.
6) Rezervorul hidraulic nu se va umple cu un ulei diferit de cel utilizat in prealabil. Noul ulei
poate fi foarte bun, dar aditivii continuti pot fi incompatibili cu aditivii uleiului utilizat anterior.
7) Se va avea grija intotdeauna ca sistemul hidraulic sa nu se supraincalzeasca, aceasta ducand
atat la deteriorarea garniturilor cat si la micsorarea vascozitatii uleiului , reducandu-i-se astfel
eficacitatea. Daca in sistem avem si un racitor, asigurati-va ca alimentarea acestuia functioneaza
in tip ce sistemul este in lucru.
8) Verificati regulat indicatorul de nivel de ulei de pe rezervor. Daca nivelul de ulei scade
foarte repede, verificati toata instalatia pentru a detecta eventualele pierderi de ulei. Verificati ca
nivelul de ulei sa fie cat mai aproape de valoarea maxima si nu lasati, in nici un caz, instalatia sa
functioneze cu un nivel inferior nivelului minim, caz in care poate patrunde mult aer in sistem.
19
9) Nu lasati ca sistemul sa functioneze fara supapa de aer.
O intretinere corecta a instalatiei hidraulice determina obtinerea unui randament maxim
precum si o longevitate a masinii.
Uleiul este un element fundamental in toate sistemele hidraulice pentru ca el realizeaza si
ungerea in acelasi timp cu transmiterea puterii.
Daca nu se vor respecta conditiile puse de furnizori, instalatia se poate opri, fiind in pana.
Se recomanda, deci, utilizarea de uleiuri minerale, conform tabelului:

- « A » pentru temperatura ambianta de la 0° la 30°C

- « B »pentru temperartura ambianta inferioara de 0°C.

BIBLIOGRAFIE

1. Beazit Ali - Turbopompe, Editura Academiei navale “Mircea cel Bătrân”, Constanţa,
1999;
2. Beazit Ali - Maşini pneumatice, Editura Academiei navale “Mircea cel Bătrân”,
Constanţa, 1999;
3. N. Ganea Alegerea , exploatarea, întreţinerea şi repararea pompelor- Editura Tehnică
Bucureşti, 1982;
4. Îndrumar de tabele,nomograme şi formule termotehnice,vol.I,II,III.-Ed. Tehnică,1995
5. Patrichi Ilie - Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi sistemelor navale; Ed.
Academiei Navale, Constanţa 2000;
6. Popa Ionel - Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura Muntenia 2005;
20
7. Pruiu A., Uzunov Ghe. s.a., Manualul ofiţerului mecanic maritim, vol I si II, Ed.Tehnică,
Bucureşti, 1998;
8. *** - Documentaţia de la bordul navelor;
9. http://www.pumpbiz.com;
10. www.wikipedia.com

21