Proiect Echipamente de bord

Proiectarea sistemului electroenergetic de bord pentru

avionul Boeing 707

Pag. 1 din 38
Cuprins:

Capitolul I
Analiza consumatorilor de energie electrica de la bord.........3

Caracteristicile aeronavei……………………………………..3
Generalitati……………………………………………………4
Identificarea consumatorilor………………………………….5
Regimul de zbor……………………………………………….8
Graficul de sarcina normal……………………………………9
Studiul regimului de avarie.........................................................15
Calculul puterii surselor principale de energie electrica........17
Calculul puterii sursei electrice de avarie...................................18

Capitolul II
Calculul instalatie electrice de bord......................................20

Stabilirea schemei de ansamblu a schemei de alimentare….....20

Repartitia consumatorilor pe tablourile de distributie……….21
Calculul retelei de curent continuu………………………….21

Capitolul III
Schema de comanda si protectie a retelei de alimentare si surselor..33

Aparatura de comanda si de protective………………………33

Comanda si protectia acumulatorilor de bord………………..33

Bibliografia

Capitolul I
Pag. 2 din 38
Analiza consumatorilor de energie electrica
de la bord

1. Caracteristicile aeronavei

Este un avion de pasageri cu cvadrimotor produs de compania Boeing.Intre anii 1958-1978

au fost produse 1010 bucati fiind cel mai popular avion cu reactie asigurand dominatia
companiei Boeing pentru urmatorii 40 de ani.

3 (2 piloţi +1 insotitor de zbor)

Echipaj
100-120
Numar de pasageri
41.25 m
Lungime

Anvergura 39.90 m

Inaltime 12.65 m

Motoare Pratt&Whitney JT3D-1

Capacitate combustibil 65.590 l

Greutate maxima la decolare 116.570 kg

Raza de actiune 6.820 km

Viteza maxima 1000 km/h

Plafon maxim 12496 m

Pag. 3 din 38
 Boeing 707

2. Generalitati
Pentru proiectarea sistemului electroenergetic a unui aparat de zbor este necesar sa se
defineasca de la inceput cu o aproximatie cat mai buna majoritatea receptorilor de energie
electrica . Sistemul electoenergetic al aeronavei alese furnizeaza atat tensiune in curent
continu cat si in curent alternativ pentru toate sarcinile electrice în timpul funcţionării
normale sau de urgenţă.Exista două tipuri diferite de surse de alimentare cu energie electrică
care oferă:
- curent continuu;
- curent alternativ.
Sistemul de curent continuu furnizeaza 28 V pentru toate sarcininile electrice si
reincarcarea bateriilor. Sistemul de alimentare cu energei electrica care ofera curent continuu
este format din:
- Patru generatoare independente (28 V cc/400A);
- Un starter-generator (28 V cc/400 A);
- Doi acumulatori nichel-cadmiu (24 V cc/44 Ah);
- O baterie de rezerva plumb-acid (24 V cc / 5 Ah);
- sursă de alimentare externă.

3. Identificarea consumatorilor

Pag. 4 din 38
 In aceasta etapa se rezolva problemele teoretice si practice de principiu ale sistemului
electroenergetic. De regula se incepe cu stabilirea principalilor receptori de energie electrica,
stiindu-se caracteristicile acestora, regimurile de functionare si comportarea lor in exploatare. De
corecta alegere a receptorilor de energie electrica depind performantele sistemului
electroenergetic de bord proiectat. Specificatia receptorilor electrici depinde de tipul si de
misiunile aeronavei.
TABEL 1- receptorii de energie electrica de la bord

Nr.Crt Puterea consumata W sau

. Denumirea receptorului electric Nr. Buc. VA Regimul
I) Sistemul de alimentare cu 115V
combustibil 28V cc 36 V ca ca
1 Bobina de aprindere 4 70 1-2 s
2 Robinet de combustibil 4 50 1-2 s
3 Pompe alimentare cu combustibil 4 450 De durata
Pompe transvazare intre
4 4 300 De durata
rezervoare
Pompa de tranzvazare
5 1 600 De durata
combustibil
6 Robinet inchidere combustibil 2 120 1-2 s
7 Instalatie anti-incendiu 1 270 De durata
8 Reglare temperatura ulei 2 140 15-20 s
9 Control vibratii motor 2 150 De durata
Pompa tranzvazare combustibil
1 1100 De durata
10 din rezervor
11 Instalatie anti-incendiu rez.12 2 550 De durata
12 Comanda gaz neutru la rez.12 1 120 De durata
13 Injectoare 4 125 De durata
II) Sistemul de incalzire
14 Incalzire geam cabina echipaj 2 650 1-2 h
15 Dejivrare plan 4 5400 15-20 s
16 Dejivrare stabilizator si deriva 1 8300 15-20 s
17 Dejivrare bord atac gondola 2 3800 15-20 s
18 Dejivrare tub Pitot 2 270 1-2 h
Incalzire servomotor pilot
19 1 400 De durata
automat
Reglare temperatura cabina
20 1 50 De durata
echipaj
Reglare temperatura
21 1 50 De durata
compartiment pasageri
Reglare temp aer conducta
22 1 120 1-2 s
principala
23 Comanda clapete sistem presiune 2 120 5-10 s
24 Supapa conditionare aer la sol 2 270 1-2 s
Pag. 5 din 38
 III) Sistemul de iluminare
25 Iluminare pilot principal 7 12 De durata
26 Iluminare pilot secundar 4 20 De durata
27 Iluminare navigator 3 30 De durata
28 Tablou ’’Fumatul interzis’’ 2 40 De durata
29 Tablou ’’Toaleta’’ 2 40 De durata
Iluminare principala cabina
30 35 De durata
pasageri 20
31 Iluminare individuala 110 6 Variabil
Iluminare cala si a
32 1 De durata
compartimentului din fuselaj 50
33 Iluminare cala inferioara bagaje 2 50 De durata
Iluminare tren de aterizare si
34 2 De durata
gondola 25
35 Far aterizare fuselaj 1 750 5-10 min
36 Far aterizare din plan 2 750 5-10 min
Semnalizatoare dezetanseizare
37 2 De durata
cabina 6
Semnalizatoare blocare comenzi
38 2 De durata
si eleroane 6
Semnalizatoare functionare
39 2 De durata
pompe hidraulice 6
40 Lumini pozitie 4 40 De durata
41 Radoifar cu impulsuri 1 50 De durata
IV)Aparate electrice si electronice de bord
42 Ampermetru cc 1 5 De durata
43 Voltmetru cc 1 5 De durata
44 Ampermetru ca 2 3 6 De durata
45 Voltmetru ca 2 3 6 De durata
46 Indicator de pas 1 50 De durata
47 Litrometru combustibil 2 30 De durata
48 Debitmetru 2 50 De durata
49 Litrometru ulei 1 25 De durata
50 Termometru aer 1 10 De durata
51 Termometru ulei 1 10 De durata
52 Manometru combustibil 2 10 De durata
53 Manometru ulei 1 10 De durata
54 Indicator de viraj si glisada 2 10 De durata
55 Giroorizont 2 25 De durata
56 Girocompas 2 80 De durata
Inregistrator de bord (cutie
57 1
neagra) 30 De durata
58 Inregistrator parametri 1 200 De durata

Pag. 6 din 38
59 Pilot automat 1 700 De durata
Sistem de navigaţie INS/GPS
60 1
integrat 500 De durata
61 Calculator de bord 1 300 800
62 Display-uri multifuncţionale 2 200 De durata
63 Radar meteo 1 200 De durata
V) Instalatii de comunicatii
64 Statie radiolegatura U.S. 2 300 1500 5 min
65 Statie radiolegatura U.U.S 2 400 1500 5 min
66 Radiocompas 2 500 300 De durata
67 Radioaltimetru 2 125 De durata
68 Platforma inertiala 1 1500 De durata
69 Aparat aterizare automata 1 600 La aterizare
70 Dispozitiv intercomunicatii 1 25 De durata
71 Statie RPSN 1 350 De durata
Instalatie automata de navigatie
72 NAS 1 150 De durata
73 Radionavigator ILS-VOR 2 75 50 De durata
74 Radiolocator Doppler 1 30 750 De durata
75 Radiolocator 1 50 1600 De durata
76 Pilot automat 1 300 250 De durata
VI) Instalatii electrice de forta
77 Actionare tren de aterizare 1 420 1-2 min
78 Actionare frane aerodinamice 2 400 15-20 s
79 Actionarea rasucirii jambei fata 1 50 1-2 min
80 Actionare flaps 2 3200 15-20 s
81 Actionare eleroane 2 270 15-20 s
82 Actionare trimer eleron 1 50 10-15 s
83 Actionare trimer directie 1 50 10-15 s
84 Comanda presiunii sistemului N2 1 250 10-15 s
VII) Echipament electric de
serviciu
85 Fierbatoare 3 900 30 min
86 Incalzirea apei menajere 1 600 30 min
87 Cuptor 4 1500 30 min
88 Pompe spalare toaleta 4 250 5-10 s
89 Aspirator 2 250 15-20 s
90 Ventilatie piloti 4 50 De durata
91 Ventilatie pasageri 3 2000 De durata
92 Frigider 2 400 De durata
93 Uscator 4 500 De durata
VIII) Diverse echipamente
electrice
Pag. 7 din 38
94 Excitatie generator cc 4 350 De durata
95 Excitatie turbogenerator 1 350 De durata
Convertizor monofazat
96 De durata
115V,400Hz 1 3000
97 Convertizor trifazat 36V,400Hz 1 1000 De durata
98 Filtru de retea 4 5 De durata
99 Starter-generator 2 12240 30-90 s
100 Far decolare fuselaj 1 325 5-10 min
101 Convertizor trifazat 36V,400Hz 1 1000 5-10 min

4. Regimul de zbor

Etapa 1 pregatirea pentru zbor (pornirea motoarelor)

 Dureaza 18 minute
Etapa 2 decolarea , ridicarea la plafonul de zbor specific misiunii
 Dureaza 28 minute
Etapa 3 zborul de croaziera,inaltimea de zbor aproximativ la 1500 m
 Dureaza 5 ore
Etapa 4 aterizarea si oprirea motorului
 Dureaza 15 minute

Pentru a putea calcula puterea surselor electrice de bord se intocmeste cate un tabel
separat pentru receptorii de curent continu si pentru cei de curent alternativ. Pe baza acestor
tabele se construieste graficul de sarcina care reprezinta dependenta curentului(sau puterii)
consumat de la retea in functie de timpul de zbor.
Consumul receptorilor se exprima in curent absorbit sau in putere (W) pentru retelele de
c.c. , iar pentru retelele de c.a. se exprima prin curentul absorbit pe fiecare faza si prin factorul de
putere, sau in putere aparenta (VA)

5. Grafic de sarcina normala

 Grafic de sarcina normala (28 V cc)

Momentul Consumatorii care se cupleaza la retea Consumatorii Puterea

cuplarii sau care se totala

Pag. 8 din 38
decuplarii[s] decupleaza de [W]
la retea
0
0
80 60,2,7,20,21,23,25,26,27,28,29,30,31,32 3585
600 1,97,3,13 30,31 17755
660 92 1,97 5935
690 1,97,3,13 20105
720 92,96 1,97 8305
900 9,,62,63,64,40,41 11015
930 19,64 12565
990 94,38,69,74,98,54,55,56,57,58,59,60,58,61 16045
1050 23,57,56,72,73,28 19520
1080 88,90,77 23 20230
1110 78,79 29,77 31830
1140 14,75 78 27150
1500 78,79,80,81 62,63 32790
1530 18 78,80,81 26830
1620 79 26290
1680 98,34 24465
1800 62,75,86 26385
1830 86 25485
1860 23,91 75 27105
1890 23,91 25065
1920 62 24465
2400 86 25365
2430 86 24465
2460 91 26265
2490 91 24465
2700 15,16 23795
3000 86 24695
3030 23 86 24035
3060 91 23 25595
3090 91 23795
3600 4,5,62,86 27095
3630 86 26195
3660 91 27995
3690 91 26195
3750 62 25595
3900 5 24995
4200 86 4 24695
4230 86 23795
Pag. 9 din 38
4260 91 25595
4290 91 23795
4800 86 24695
4830 23 86 24035
4860 91 23 25595
4890 91 23795
5400 51,86,62,76,79,80,81 14 25435
5430 86,76,80,81 23635
5460 91 25435
5490 91 23635
5520 62,79 22495
6000 86 23395
6030 86 22495
6060 91 24295
6090 23 91 22735
6600 86 27 23395
6630 86 22495
6660 91 24295
6690 91 22495
7200 62,86,81,80,76 24895
7230 86,76,80,81 23095
7260 91 24895
7290 91 23095
7320 62,79 21955
7800 86 22855
7830 23 86 22195
7860 91 23 23755
7890 91 21955
8400 86 22855
8430 86 21955
8460 91 23755
8490 91 21955
9000 62,86 23455
9030 86 22555
9060 91 24355
9090 91 22555
9120 62 21955
9600 14,86 24155
9630 86 23255
9660 91 25055
9690 23 91 23495
10200 86 23 24155
Pag. 10 din 38
10230 86 23255
10260 91 25055
10290 91 23255
10800 62,86 24755
10830 86 23855
10860 91 25655
10890 91 23855
10920 62 23255
11400 86 24155
11430 23 86 23495
11460 91 23 25055
11490 91 23255
11700 76,79,80,81 24695
11730 76,80,81 23795
11820 79 23255
12000 86 24155
12030 86 23255
12060 91 25055
12090 91 23255
12600 62,86 24755
12630 86 23855
12660 91 25655
12690 91 23855
12720 62 23255
13200 86 24155
13230 23 86 23495
13260 91 23 25055
13290 91 23255
13800 86 14 22855
13830 86 21955
13860 91 23755
13890 91 21955
14400 62,86,76,79,80,81 24895
14430 86,76,80,81 23095
14460 91 24895
14490 91 23095
14520 62,79 21955
15000 86 22855
15030 23 86 22195
15060 91 23 23755
15090 91 21955
15600 86 22855
15630 86 21955
Pag. 11 din 38
15660 91 23755
15690 91 21955
16200 62,86 23455
16230 86 22555
16260 91 24355
16290 91 22555
16320 62 21955
16800 86 22855
16830 23 86 22195
16860 91 23 23755
16890 91 21955
17400 86 22855
17430 86 21955
17460 91 23755
17490 91 21955
18000 62,86 23455
18030 86 22555
18060 91 24355
18090 91 22555
18120 62 21955
18600 86 22855
18630 23 86 22195
18660 91 23 23755
18690 91 21955
19200 86 22855
19230 86 21955
19260 89 23755
19290 89 21955
19500 67,76 23355
19560 76 22555
19800 79,78,33,34,75 32115
19830 78 25715
19920 79 25175
19930 24 6,14, 24325
20200 TOATE 0

Pag. 12 din 38
  Grafic de sarcina normala (115 V ca)

Momentul Consumatorii care se Consumatorii care se Puterea totala

cuplarii sau cupleaza la retea decupleaza de la retea
decuplarii [W]
0 0 0
900 45,42,43 84
930 59,54,53,44,9,10 1844
1050 15,16,17,28,72,73,30,31 40994
1800 83,87,29 30,31 44794
2100 87 44294
2700 84,85 10 49794
3600 87 83 47594
3900 87 47094
4500 15,16,17 17894
5400 87 18394
5700 87 17894
7200 87 18394
7500 15,17 87 47094
9000 87 47594
9300 87 47094
10800 83,84,85,87 50894
11100 15,17,87 29294
12600 87 83 27094
12900 87 26594

Pag. 13 din 38
 14400 87 27094
14700 87 26594
16200 87 27094
16500 17 87 40994
18000 87 41494
18300 87 40994
19800 32 41044
19930 65,66,64,53,54 37784
20200 Toti 0

>> timp_secunde=[0 900 930 1050 1800 2100 2700 3600 3900 4500 5400 5700 7200 7500 9000
9300 10800 11100 12600 12900 14400 14700 16200 16500 18000 18300 19800 19930 20200]

>> putere_ca=[0 84 1844 40994 44794 44294 49794 47594 47094 17894 18394 17894 18394
47094 47594 47094 50894 29294 27094 26594 27094 26594 27094 40994 41494 40994 41044
37784 0]

>> plot(timp_secunde,putere_ca)

Grafic de sarcina cc si ca

Pag. 14 din 38
 6. Studiul regimului de avarie

 Grafic de sarcina de avarie (28 V cc)

Momentul consumatorii care consumatorii puterea totala [W]

cuplarii se cupleaza la retea care se
sau decupleaza
decuplarii de la retea
0 2,3,7,8,18,88,38,13 3900
1200 76,79 5240
1230 76 4440
1260 79 4351
1500 78 10751
1530 79 78 4891
1560 75 79 4771
1620 75 4351
1650 79,33,34 18 7351
1720 79,88 6661
1800 0

>> timp_secunde=[0 1200 1230 1260 1500 1530 1560 1620 1650 1720 1800]
>> putere_cc_avarie=[3900 5240 4440 4351 10751 4891 4771 4351 7351 6661 0]
>> plot(timp_secunde,putere_cc_avarie)
Pag. 15 din 38
  Grafic de sarcina de avarie (115 V ca)
Momentul consumatorii care se consumatorii puterea
cuplarii cupleaza la retea care se totala
sau decupleaza [W]
decuplarii de la retea
0 69,66 1850
1200 72,76,79,69 3940
1230 76 3140
1260 79 2600
1500 2600
1530 71,72 3450
1560 75 72 3120
1620 75 2700
1650 100,30 3775
1720 100 3450
1800 TOATE 0

>> timp_secunde=[0 1200 1230 1260 1500 1530 1560 1620 1650 1720 1800]
>> putere_ca_avarie=[1850 3940 3140 2600 2600 3450 3120 2700 3775 3450 0]
>> plot(timp_secunde,putere_ca_avarie)

Pag. 16 din 38
Grafic sarcina avarie pentru consumatorii de cc si de ca

Pag. 17 din 38
 7. Calculul puterii surselor principale de energie electrica

Calculul puterii surselor principale de energie electrica si alegerea lor constructiva se face
pe baza graficului de sarcina normala. Suma puterilor surselor electrice principale de bord se
stabileste astfel incat sa se acopere integral toate varfurile de sarcina de pe graficul de sarcina
normala, tinandu-se seama si si de capacitatea de supraincarcare a generatoarelor.

Pentru determinarea acestei surse principale de energie este necesar sa se calculeze

valoarea medie patratica a puterii atat a consumatorilor de curent continuu cat si a celor de curent
alternativ, intrucat aeronava nu are generatoare de curent alternativ .

Aceasta valoare medie patratica a puterii se obtine inlocuind valorile puterilor pe diferite
intervale de timp ale graficului de sarcina normala, si obtinem:

Pentru calculul puterii generatoarelor de bord trebuiesc luate in considerare si pierderile

de energie electrica de pe retea (8-10% din puterea totala a generatoarelor):

, unde n reprezinta numarul

generatoarelor.

Generatorul se alege astfel incat puterea sa nominala sa indeplineasca conditia

. drept urmare se alege un generator standard GD18000( ) cu urmatoarele
caracteristici:

Tipul Putere Tensiun Curent Turati Mas Masa Debitu Diametr Lungim
generatorul a ea ul a a raporta l de ul ea
ui kW V A rot/ Kg ta aer si Mm mm
min Kg/kW presiu
ne
l/s si
mm
col apa
GD18000 18 28,5 600 4200- 40 2,22 160/40 205 448
9000 0

Pag. 18 din 38
 Pentru reteaua secundara de 115V, 400Hz se va alege un convertizor PO-3000
(Inec=190A) iar pentru reteaua secundara de 36V, 400Hz trifazata se alege un convertizor de tipul
PT-1000 (Inec=87A).

8. Calculul puterii sursei energetice de avarie

Pentru asigurarea unei porniri automate, precum si pentru rezervarea in caz de avarie, avionul
va fi prevazut cu turbogenerator. Stabilirea puterii turbogeneratorului se face alegand puterea
necesara drept puterea maxima ceruta in urmatoarele doua cazuri:
 Pentru pornirea unui motor de avion, din tabelul de consumatori rezulta

Pag. 19 din 38
  Pentru cazul in care turbogeneratorul debiteaza pe reteaua de avarie, puterea medie
consumata va fi urmatoarea:

De unde va rezulta puterea turbogeneratorului:

Se va alege un turbogenerator cu puterea nominala avand urmatoarele

caracteristici:

Tipul turbo- Puterea Tensiunea Curentul Turatia Masa Masa Debitul de aer Diamet Lungi-
generatorului kW V A rot/min Kg raportat si presiune rul mea
a l/s si mm col Mm mm
Kg/kW apa
ST12000 12 28,5 400 4000- 31 2,58 145/360 179 436
9000

Pentru pornirea turbogeneratorului avionul va trebui sa fie echipat cu baterii de

acumulatoare. O conditie necesara este ca bateriile sa permitacel putin 5 porniri ale
turbogeneratorului iar la sfarsitul zborului, capacitatea bateriilor trebuie sa fie de cel putin 20-
22% din capacitatea nominala.Tinand seama ca:

 pornire de turbugenerator dureza aproximativ 40 secunde,

 Curentul mediu absorbit pe intreaga perioada a pornirii de catre turbogenerator este de
400A,
Rezulta ca pentru o pornire, capacitatea necesara este:

Pentru 5 porniri, rezulta:

Capacitatea minima nominala a baterie de acumulatoare va fi:

Alegem o baterie de 24V cc, 5Ah deoarece aceasta este legata in paralel cu BAT2 de
44Ah avand impreuna o rata de functionare de 40min
Pag. 20 din 38
Capitolul II
Calculul instalatie electrice de bord
1. Stabilirea schemei de ansamblu a retelei de alimentare

Dispunerea pe aeronava a surselor si tablourilor de distributie este reprezentata grafic atat

pentru sistemul de curent continuu cat si pentru cel de curent alternativ. Pentru ca transmisia
miscarii sa fie simpla, generatoarele sunt asezate in imediata apropiere a motoarelor.
Tablourile TCD 1 si TCD 2 joaca rol de tabluri centrale de distributie si vor fi dispuse cat
mai aproape de generatoare.
Tablourile TD 2A-B si TD 3A-B sunt destinate pentru control si navigatie, deci vor trebui
dispuse cat mai aproape de cabina echipajului. Tabloul TD 1 serveste alimentarii consumatorilor
din spate a avionului. Tablourile TD 4 si TD 5 alimenteaza consumatorii din planuri.

2. Repartitia consumatorilor pe tablourile de distributie

Tablou de distributie Nr. corespondent al consumatorului Puterea totala consumata
TCD 1 3,4,11,13,20,29,30,32,34,88,90,91,92,96 4536 V
TCD 2 3,5,7 ,11,13,21,24,28,38,89,92,96,98 5684 V
TD 1 31,81 201,6 V
TD 2A 18,26,27,41,46,49,50,51,57,58,60,61 168 V
TD 2B c.a.: 16571 VA
9,15,17,42,44,53,54,55,59,65,69,83,84
TD 3A 71,72,25,35,40,47,48,50 173,6 V
TD 3B c.c.:14,56,59,60,62,63,64,73,74 3052 V
c.a.:39,70,74,64 1050 VA
TD 4 78,79 3444 V
TD 5 78,79 3444 V
Pag. 21 din 38
 3. Calculul retelei de curent continuu
Pentru calculul retelei se sectioneaza in punctele de alimentare, respectiv in cele doua
tablouri de distributie TCD 1 si TCD2. Generatoarele G1 cu G3 precum si G2 cu G4 sunt legate
in paralel si au tensiunite aproape egale, asa ca aceste perechi de generatoare se pot inlocui cu
cate un generator echivalent cu aceeasi tensiune, dar cu putere dubla.

Consideram ca sectiunile tronsoanelor ce leaga G1 si G3 respectiv G2 si G4 de TCD 1

respectiv TCD2 sunt egale, lungimea echivalenta va fi:

Se pot considera:

Pentru a nu complica calculele, vom considera un curent constant pentru fiecare

consumator in parte(Imax pentru fiecare tablou de distributie), dupa cum sunt in figura urmatoare:

Curentii consumatorilor de pe fiecare tablou

Pag. 22 din 38
 1) Consumatori ai TDC 1

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 32 A , sectiunea aleasa este
S=3 , ce rezista la un curent de I= 40 A. Conductorul este din Cupru.

2) Consumatori ai TD 1

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 4 A , sectiunea aleasa este
S=0,35 , ce rezista la un curent de I= 8 A. Conductorul este din Cupru.

3) Consumatori ai TD 3 B

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 23,2 A , sectiunea aleasa este
S=2,5 , ce rezista la un curent de I= 28 A. Conductorul este din Cupru.
Pag. 23 din 38
 4) Consumatori de c.a. ai TD 3 B

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 8,33 A , sectiunea aleasa este
S=0,5 , ce rezista la un curent de I=14 A. Conductorul este din Cupru.

5) Consumatori ai TD 5

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 114 A , sectiunea aleasa este
S=13 , ce rezista la un curent de I= 124 A. Conductorul este din Cupru.

Pag. 24 din 38
 Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 9,6 A , sectiunea aleasa este
S=0,75 , ce rezista la un curent de I=14 A. Conductorul este din Cupru.

La fel ca si in cazul conductorilor conumatorilor tablourilor de distributie din TCD 1

consideram curentii constanti si egali cu Imax pentru fiecre consumator al fiecarui tablou de
distributie din TCD 2:

Curentii consumatorilor de pe fiecare tablou

1) Consumatori ai TCD 2

Pag. 25 din 38
 Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 71,4 A , sectiunea aleasa este
S=8,80 , ce rezista la un curent de I=75 A. Conductorul este din Cupru.

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 32 A , sectiunea aleasa este
S=4 , ce rezista la un curent de I=48 A. Conductorul este din Cupru.

2) Consumatori ai TD 4

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 114 A , sectiunea aleasa este
S=13 , ce rezista la un curent de I= 123 A. Conductorul este din Cupru.

Pag. 26 din 38
 Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 9,6 A , sectiunea aleasa este
S=0,75 , ce rezista la un curent de I= 14 A. Conductorul este din Cupru.

3) Consumatori ai TD 2 A

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 25 A , sectiunea aleasa este
S=1,93 , ce rezista la un curent de I= 30 A. Conductorul este din Cupru.

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 4 A , sectiunea aleasa este
S=0,5 , ce rezista la un curent de I= 10 A. Conductorul este din Cupru.

Pag. 27 din 38
 Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 9,6 A , sectiunea aleasa este
S=0,75 , ce rezista la un curent de I= 18 A. Conductorul este din Cupru.

4) Consumatori de c.a. ai CD 2 B

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 7,83 A , sectiunea aleasa este
S=0,35 , ce rezista la un curent de I=11 A. Conductorul este din Cupru.
Dupa calculul sectiunilor conductoarelor consumatorilor, calculam sectiunile
conductorilor tablourilor de distributie.

Pag. 28 din 38
 Curentii si lungimile conductorilor pentru fiecare tablou

1) Sectiunea TD 1

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 7,2A , sectiunea aleasa este
S=0,75 , ce rezista la un curent de I=13 A. Conductorul este din Cupru.

2) Sectiunea TD 3B

Pag. 29 din 38
 Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 196 A , sectiunea aleasa este
S=35 , ce rezista la un curent de I=230 A. Conductorul este din Cupru.

3) Sectiunea TD 3A

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 215A , sectiunea aleasa este
S=95 , ce rezista la un curent de I=390 A. Conductorul este din Cupru.

4) Sectiunea TD 5

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 123 A , sectiunea aleasa este
S=21 , ce rezista la un curent de I=170 A. Conductorul este din Cupru.

Pag. 30 din 38
 Curentii si lungimile conductorilor pentru fiecare tablou

5) Sectiunea TD 4

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 123 A , sectiunea aleasa este
S=21 , ce rezista la un curent de I=170 A. Conductorul este din Cupru.

6) Sectiunea TD 2A

Pag. 31 din 38
 Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 76 A , sectiunea aleasa este
S=35 , ce rezista la un curent de I=205 A. Conductorul este din Cupru.

7) Sectiunea TD 2B

Aleg sectiunea conductorului tinand cont de incarcarea maxim admisibila din punct de
vedere al incalzirii. Conductorul trebuie sa reziste la un curent I = 144 A , sectiunea aleasa este
S=21 , ce rezista la un curent de I=150 A. Conductorul este din Cupru.
Revenim la reteaua nesectionata pentru a calcula sectiunea conductorului echivalent.
Pentru aceasta calculam caderea de tensiune in toate cazurile pentru sectiunile calculate.

Pag. 32 din 38
Rezistenta celor doua tronsoane se calculeaza din conditia caderii minime de tensiune:

Pag. 33 din 38
 Se va alege un conductor de sectiune standardizata S=95 mm2 si se va calcula numarul de astfel
de conductoare ce trebuiesc puse in paralel:

Se aleg, prin urmare pentru fiecare dintre sursele echivalente G 13 si G24 cate 3
conductoare de S=95 mm2 in paralel, de lungime echivalenta l e=0,5m. Verificarea la incalzire:
Imax=1179 A > In.

Acum calculam sectiunea conductoarelor reale aplicand metoda reducerii sectiunii

conductoarelor:

Deci rezulta cate 3 conductoare de S=95 mm2 si l=1m pentru fiecare generator G1,G2, G3,G4.

Masa retelei calculate va fi:

Capitolul III
Schema de comanda si protectie a retelei
de alimentare si surselor

1. Aparatura de comanda si de protectie

Aparatura de comanda este destinata conectarii, deconectarii sau schimbarii retelei
electrice. In cadrul ei sunt: intrerupatoare si contactoare, relee, intrerupatoare programate sau de
sfarsit de cursa.

Conectarea generatoarelor la reteaua de curent continuu si mersul lor in paralel sunt posibile
numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) Concordanta polaritatii surselor cu cea a retelei

b) Conectarea generatorului in circuit numai cand tensiunea debitata de el o depaseste pe
cea a retelei;
c) Deconectarea generatorului cand acesta incepe sa consume curent, adica tensiunea sa a
scazut sub cea a retelei;
d) Decuplarea generatorului cand tensiunea sa a scazut sub cea a retelei;
 e) Sursele trebuiesc protejate la suprasarcina si scurtcircuit;
f) Semnalizarea deconectarii generatorului din retea;
g) Schema de comanda trebuie sa deconecteze generatorul la racordarea sursei de aerodrom.

2. Comanda si protectia acumulatorilor de bord

Bateriile de acumulatori de la bordul aeronavei si sursele de aerodrom se conecteaza in

retea prin intermediul unei scheme de comanda si protectie care trebuie sa asigure in principiu
urmatoarele:

 Deconectarea acumulatorilor in momentul conectarii sursei de alimentare de

aerodrom la priza exterioara
 Conectarea si deconectarea de la retea a acumulatorilor de bord si a sursei de
aerodrom direct din cabin
 Protectia acumulatorilor de bord si a sursei de aerodrom contra conectarii acestora
cu polaritate inversa.
 Prevenirea aparitie arcului electric si a arderii plotilor prizei exterioare la cuplarea
si decuplarea sursei de aerodrom in cazul cand in reteaua de bord avem o sarcina

Comanda si protectia acumulatorilor de bord

Bateria de acumulatori Ac se cupleaza la retea prin intermediul contactorului K1, a carui

infasurare este alimentata de la bornele baterie prin contactele normal inchise R1,R2 ale releelor
auxiliare R1,R2 si prin pozitia inchisa a intrerupatorului IAc. Dioda D1 face imposibila cuplarea
la retea a bateriei cu polaritate gresita. In acest caz actioneaza releul R1 ce intrerupe alimentarea
contactorului K1. Sursa de aerodrom se conecteaza la retea prin intermediul contactorului K2, la
deconectarea sursei de aerodrom, se deconecteaza si contactorul K2 prin intermediul stecherului.
La conectarea sursei de aerodrom releul R2 este alimentat si intrerupe alimentarea
contactorului K1 care deconecteaza bateria de la reteua aeronavei. Releul R3 si dioda D2 servesc
pentru protectia in cazul cand sursa de aerodrom ar avea polaritate gresita. In acest caz cupleaza
releul R3 si prin contactele sale R3, intrerupe alimentarea contactorului K2, impiedicand astfel
cuplarea sursei la retea.

Bibliografia

-„Echipamentul electric al aeronavelor” I.Aron, V.Paun

Editura didactica si pedagogica-Bucuresti-1980

-„Instalatii electrice de bord indrumar de proiectare”

Locotenent-colonel inginer Vasile Paun
Academia Militara –Bucuresti-1980

- www.wikipedia.org