Horizon Europe Programme

Standard Application Form (HE RIA,

IA)

Application form (Part A)

Project proposal – Technical description (Part B)
Aplication form (Part A)

2
 Horizon Europe Application forms (Part A)
Topic:Aviation

Type of action:Inovation
Actions
Type of Model Grant Agreement:

Proposal number: 1

Proposal acronym:DBA

Table of contents

Section Title Action

1 General information

2 Participants

3 Budget

4 Ethics and security

5 Other questions

3
 1 – General information
Topi Type of action
c
Call Type of Model Grant
Agreement

Acronym DBA

Proposal title Dezvoltarea biocombustibililor si metodelor regenerative pentru aviatie

Durati
on in 24
monts

Fixed keyword Energie accesibilă ,diminuare efect de sera

Free keywords Aprovizionarea cu energie mai eficientă, mai durabilă, mai sigură și mai competitivă prin noi soluții pentru rețele inteligente și
sisteme energetice bazate pe soluții mai performante de energie regenerabilă.

Abstract
Această lucrare tratează necesitatea introducerii biocombustibililor pentru utilizarea sectorului aviației civile și
diferitele posibilități de aplicare a mecanismelor de stimulare în cazul în care condițiile de piață existente nu
permit comercializarea lor directă. După o introducere asupra principalelor caracteristici ale impactului aviației
civile asupra schimbărilor climatice, este prezentată o trecere în revistă istorică a reglementărilor Uniunii
Europene pentru promovarea extracției de energie din resursele biologice. Diferitele politici de stimulare din
întreaga lume sunt revizuite și comparate și sunt oferite câteva indicații cu privire la cele mai recomandate
proceduri care ar putea fi efectuate în viitorul apropiat.

Has this proposal (or a very similar one) been submitted in the past 2 years in response to a call
for proposals under any EU programme, including the current call? Yes No

Please give the proposal reference or contract number CL5-2021-D3-03

4
Declarations

1) We declare to have the explicit consent of all applicants on their participation and on the content of 
this proposal. 

2) We confirm that the information contained in this proposal is correct and complete and that none of 
the project activities have started before the proposal was submitted (unless explicitly authorised 
in the call conditions).

3) We declare:
– to be fully compliant with the eligibility criteria set out in the call 
– not to be subject to any exclusion grounds under the EU Financial Regulation 2018/1046 
– to have the financial and operational capacity to carry out the proposed project.

4) We acknowledge that all communication will be made through the Funding & Tenders Portal
electronic exchange system and that access and use of this system is subject to the Funding &

Tenders Portal Terms & Conditions. 

5) We have read, understood and accepted the Funding & Tenders Portal Terms & Conditions and
Privacy Statement that set out the conditions of use of the Portal and the scope, purposes, retention
periods, etc. for the processing of personal data of all data subjects whose data we communicate for 

the purpose of the application, evaluation, award and subsequent management of our grant, prizes
and contracts (including financial transactions and audits).
6) We declare that the proposal complies with ethical principles (including the highest standards of
research integrity as set out in the ALLEA European Code of Conduct for Research Integrity, as well
as applicable international and national law, including the Charter of Fundamental Rights of the 

European Union and the European Convention on Human Rights and its Supplementary Protocols.
Appropriate procedures, policies and structures are in place to foster responsible research practices,
to prevent questionable research practices and research misconduct, and to handle allegations of
breaches of the principles and standards in the Code of Conduct.
7) We declare that the proposal has an exclusive focus on civil applications (activities intended to be
used in military application or aiming to serve military purposes cannot be funded). If the project
involves dual-use items in the sense of Regulation 2021/821, or other items for which authorisation is
required, we confirm that we will comply with the applicable regulatory framework (e.g. obtain 
export/import licences before these items are used). 

8) We confirm that the activities proposed do not

– aim at human cloning for reproductive purposes;
– intend to modify the genetic heritage of human beings which could make such changes
heritable (with the exception of research relating to cancer treatment of the gonads,
which may be financed), or 
– intend to create human embryos solely for the purpose of research or for the purpose 
of stem cell procurement, including by means of somatic cell nuclear transfer.
– lead to the destruction of human embryos (for example, for obtaining stem cells)
These activities are excluded from funding.
9) We confirm that for activities carried out outside the Union, the same activities would have
been allowed in at least one EU Member State 

10) [Additional option for LUMP SUM Grants: For Lump Sum Grants with a detailed budget table: We
understand and accept that the EU lump sum grants must be reliable proxies for the actual costs of a
project and confirm that the detailed budget for the proposal has been established in accordance with 
our usual cost accounting practices and in compliance with the basic eligibility conditions for EU 
actual cost grants (see AGA ― Annotated Grant Agreement, art 6) and exclude costs that are

5
ineligible under the Programme. Purchases and subcontracting costs must be done taking into

6
 account best value for money and must be free of conflict of interest. ]

The coordinator is only responsible for the information relating to their own organisation. Each applicant remains responsible
for the information declared for their organisation. If the proposal is retained for EU funding, they will all be required to sign a
declaration of honour.
False statements or incorrect information may lead to administrative sanctions under the EU Financial Regulation.

7
2 – Participants
List of participating organisations

# Participating Organisation Legal Name Country

1
Universitatea Politehnica din Bucuresti Romania

2
Alcobiofuel Belgia

3
Neste Oil Finlanda

4
International Sustainabilty and Carbon Certification (ISCC) Germania

8
Organisation data
PIC Legal name Universitatea Politehnica Bucuresti

y
Short name UPB

Address of the organisation

Street Splaiul Independenţei nr. 313, sector 6
Town Bucuresti
Postcode 061621
Country Romania
Webpage www.upb.ro

Specific legal statuses

Public .................................................................... Yes Legal person Cristian Pirvu

unknown
Non-profit................................................................ Yes
International organisation........................................No
International organisation of European interest.......Yes
Secondary or Higher education establishment........Yes
Research organisation............................................Yes

SME status

SME self declared status........................................Yes

SME self-assessment.............................................No
SME validation sme................................................Yes

Based on the above details of the Participant Registry the organisation is not an SME (small- and medium-sized enterprise) for the call.

9
 PIC Legal name Alcobiofuel

Short name Alco SA

Address of the organisation

Street  Boulervard du Souverain 100
Town Brussels
Postcode 9042
Country Belgia
Webpage info@alcogroup.com

Specific legal statuses

Public .................................................................... Yes Legal person Andrew Scotfield

Non-profit................................................................ No
International organisation........................................Yes
International organisation of European interest.......Yes
Secondary or Higher education establishment........No
Research organisation............................................No

SME status

SME self declared status........................................Yes

SME self-assessment.............................................Yes
SME validation sme................................................Yes

Based on the above details of the Participant Registry the organisation is not an SME (small- and medium-sized enterprise) for the call.

10
PIC Legal name Neste Oil

Short name Neste

Address of the organisation

Street
Town Espo
Postcode 02150
Country Finlanda
Webpage neste.com

Specific legal statuses

Public .................................................................... Yes Legal person Katerina Russu

Non-profit................................................................ No
International organisation........................................No
International organisation of European interest.......No
Secondary or Higher education establishment........No
Research organisation............................................No

SME status

SME self declared status........................................Yes

SME self-assessment.............................................Yes
SME validation sme................................................Yes

Based on the above details of the Participant Registry the organisation is not an SME (small- and medium-sized enterprise) for the call.

11
PIC Legal name International Sustainabilty and Carbon Certification

Short name ISCC

Address of the organisation

Street Hohenzollernring 72
Town Köln
Postcode 50672
Country Germania
Webpage iscc-system.org

Specific legal statuses

Public .................................................................... Yes Legal person Chadrick Burgh

Non-profit................................................................ No
International organisation........................................Yes
International organisation of European interest.......Yes
Secondary or Higher education establishment........No
Research organisation............................................Yes

SME status

SME self declared status........................................Yes

SME self-assessment.............................................Yes
SME validation sme................................................Yes

Based on the above details of the Participant Registry the organisation is not an SME (small- and medium-sized enterprise) for the call.

12
 Departments carrying out the proposed work

Department 1

Department name Departamentul de cercetare

 Same as organisation address

Street Please enter street name and number

Town

Postcode

Country

Links with other participants

Type of link Participant

Is controlled by Universitatea Politehnica din Bucuresti isi asuma responsabilitatea

pentru procesul de cercetare.

13
Main contact person

Title Gender Woman Man Non binary

First name Laura Ioana Last name

Ristea

E-mail laura_ioana.ristea@stud.aero.upb.ro

Position in org. Manager Departament Cercetare

Cercetare
Department  Same as organisation

 Same as organisation address

Street

Town Post code

Country

Website

Phone 1 0734097292 Phone 2

Other contact persons

First name Last name e-mail Phone

14
 Departments carrying out the proposed work

Department 1

Department name Departamentul de fabricatie

 Same as organisation address

Street Please enter street name and number

Town

Postcode

Country

Links with other participants

Type of link Participant

Is controlled by Neste Oil impreuna cu Alcobiofuel vor pune la dispozitie utilajele si

echipamentele necesare pentru producerea biocombustibilului.

15
Main contact person

Title Gender Woman x Man Non binary

First name Andrada Last name Fenoghen

E-mail Andrada.fenoghen@stud.aero.upb.ro

Position in org. Manager Departament de Fabricatie

Department Fabricatie  Same as organization

x Same as organization address

Street

Town Post code

Country

Website

Phone 1 0749948700 Phone 2

Other contact persons

First name Last name e-mail Phone

16
 Departments carrying out the proposed work

Department 1

Department name Department Testare

x Same as organization address



Street

Town

Postcode

Country

Links with other participants

Type of link Participant

Is controlled by Universitatea Politehnica Bucuresti alaturi de reprezentantii
International Sustainabilty and Carbon Certification vor demara testele
necesare pentru certificarea biocombustibilului.

17
Main contact person

Title Gender Woman x Man Non binary

First name Marta Last name Dirlau

E-mail marta.dirlau@stud.aero.upb.ro

Position in org. Manager Departament Testare

Department Testare  Same as organization

x Same as organization address

Street

Town Post code

Country

Website

Phone 1 0748355308 Phone 2

Other contact persons

First name Last name e-mail Phone

18
 Departments carrying out the proposed work

Department 1

Department name Department Financial

x Same as organization address



Street

Town

Postcode

Country

Links with other participants

Type of link Participa

nt
Is controlled by Universitatea Politehnica impreuna cu studentul desemnat se vor ocupa
de intocmirea actelor necesare pentru finantare,procurea materialelor si
utilajelor

19
Main contact person

Title Gender Woman x Man Non binary

First name Alin Last name Firtala

E-mail alin.firtala@stud.aero.upb.ro

Position in org. Manager Departament Financial

Department Financial  Same as organization

x Same as organization address

Street

Town Post code

Country

Website

Phone 1 073765451 Phone 2

Other contact persons

First name Last name e-mail Phone

20
 Departments carrying out the proposed work

Department 1

Department name Department Relatii Publice

 Same as organization address

Street

Town

Postcode

Country

Links with other participants

Type of link Participant

Is controlled by Studentul desemnat din partea Universitatea Politehnica Bucuresti isi va
asuma rolul de a comunica publicului etapele realizarii proiectului prin
intermediul retelelor sociale,crearea unui site web cat si prin publicarea de
articole stiintifice relevante subiectului abordat.

21
Main contact person

Title Gender Woman Man Non binary

First name Cosmin Last name Surdu

E-mail cosmin.surdu@stud.aero.upb.ro

Position in org. Manager Departament Relatii Publice

Department Relatii Publice  Same as organization

x Same as organization address

Street

Town Post code

Country

Website

Phone 1 0737313377 Phone 2

Other contact persons

First name Last name e-mail Phone

22
 Researchers involved in the proposal

Titl First Name Last Gen Nationali E-mail Career Role of

e Name der ty stage1 researcher
(in the
project)
Conf. Dr. Ing. Cristian Pirvu Male Roman Cristian.pirvu Leading
Category
@gmail.com
A
S.l. Dr. Ing Aytan Allahverdiye Woman Belgium Aytanallag543 Team
ra @gmail.com member
Category D
S.l. Dr. Ing Sami Jauhiainen Male Finlanda Samijauhi21@ Team
Cate
gmail.com member
gory
A
S.l. Dr. Ing Carolina Kassapova Woman German Carolinakassa3 Team
1@gmail.com member
Category
D

23
Role of participating organisation in the project UPB Alco Neste Oil ISCC


Project management


Communication, dissemination and engagement

Provision of research and technology infrastructure  


Co-definition of research and market needs

Civil society representative 

Policy maker or regulator, incl. standardisation body 
Research performer  
Technology developer 
Testing/validation of approaches and ideas 
Prototyping and demonstration 
IPR management incl. technology transfer
Public procurer of results 
Private buyer of results
Finance provider (public or private)   
Education and training 
Contributions from the social sciences or/and
the humanities

Other
Specify (50 character limit):

24
 List of up to 5 publications, widely-used datasets, software, goods, services, or any other achievements
relevant to the call content.

Type of achievement Short description

Publication Biohydrogen production from biomass and industrial wastes by dark fermentation ,
M.L. Chong, V. Sabaratnam, Y. Shirai, M.A. Hassan,2009

Publication Biodiesel processing and production, V. Gerpen,2005

Publication Global energy scenarios meeting stringent CO 2 constraints—cost-effective fuel choices in the
transportation sector, C. Azar, K. Lindgren, B.A. Andersson,2003

List of up to 5 most relevant previous projects or activities, connected to the subject of this proposal

Name of Project or
Activity
BIOMOTION Biofuels in
Motion (IEE)
BOOSTING BIO - Boosting
Bioenergy in Europe (Altener
EIE-04-38592)
CARBON LABELLING -
Carbon Efficiency Labelling
& Bio-Blending for
Optimising benefits of
Biodiesel & Additive Use
(EIE/06/015/S12.442654)
AshMelt
Short description
Acest proiect are ca scop creșterea gradului de utilizare, cunoaștere și acceptare a biocombustibililor.
Scopul principal al acestui proiect a fost de a stimula utilizarea bioenergiei în Europa prin acțiuni specifice în
2005 și 2006, prin dezvoltarea unei viziuni pentru bioenergie în 7 state membre ale UE și prin consultarea cu
factorii de decizie politică și companiile private.
Proiectul de etichetare a emisiilor de dioxid de carbon pune în aplicare mai multe măsuri de etichetare în Europa
care se concentrează pe produsele și serviciile de transport cu emisii reduse de CO2. Proiectul promovează
biodieselul, îmbunătățirea eficienței combustibililor și serviciile de transport de marfă cu emisii reduse de
carbon. Această primă inițiativă europeană de etichetare a carbonului contribuie la îndeplinirea obiectivelor de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, reduce dependența de petrol și ajută la
combaterea schimbărilor climatice.
Piața biocombustibililor solizi este în creștere rapidă, iar cererea de materii prime este în creștere. Proiectul
vizează extinderea bazei de materii prime pentru producția de biocombustibili, acoperind, de asemenea,
materiale lemnoase de calitate inferioară, precum și materii prime și reziduuri agricole, care prezintă adesea
proprietăți nefavorabile de topire a cenușii.

Description of any significant infrastructure and/or any major items of technical equipment, relevant to
the proposed work

Name of
infrastructu Short description
re or
equipment
Presa de extragere Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un
cadru pe care se află organele de presare, organele de acţionare, pâlnie de alimentare , pâlnie de
evacuare şi organele de protecţie. Melcul fiind cu pas variabil, fiecare pas reprezintă un segment.
Sfârşitul celui din faţă coincid
Colectorul de ulei Constă dintr-o carcasă metalică din oţel inox în care se colectează uleiul extras de presa.
Filtru Este echipamentul tehnic care realizează cea mai fină puritate a uleiului şi constă din două corpuri
cilindrice de filtrare. Din filtrul cu plăci, uleiul este introdus în primul corp de filtrare pe la partea superioară
a acestuia

25
Gender equality plan

Does the organisation have a Gender Equality Plan (GEP) covering the elements listed below?

Minimum process-related requirements (building blocks) for a GEP

 Publication: formal document published on the institution’s website and signed by the top Yes
management
 Dedicated resources: commitment of human resources and gender expertise to implement it.
 Data collection and monitoring: sex/gender disaggregated data on personnel (and students
for establishments concerned) and annual reporting based on indicators.
 Training: Awareness raising/trainings on gender equality and unconscious gender biases
for staff and decision-makers.
Content-wise, recommended areas to be covered and addressed via concrete measures and
targets are:
o work-life balance and organisational culture;
o gender balance in leadership and decision-making;
o gender equality in recruitment and career progression;
o integration of the gender dimension into research and teaching content;
o measures against gender-based violence including sexual harassment.

26
 3 – Budget for the proposal
Estimated income

Estimated expenditure
Requested EU contribution Revenues Other sources of
financing

Total
Estimated eligible costs EU contribution to eligible costs estimate
d
income
Maximum Requested
A. B. C. Purchase costs D. Other cost E. Indirect Total EU EU Income Financial Own
Personnel Subcontracti categories costs/€ eligible Funding contributio contributio generated contributi resource
costs/€ ng costs/€ (e) = 25% * costs rate n to n to by the ons s (s)=(n)
C.1 C.2 C.3 D.X [(a1) + (c1) (h) = (a1) + eligible eligible action +(o)+(p)+
+ (c2) + (c3) (b) + (c1) + (U)
No Participant Country Travel Equipm Other [specific cost + (d7)]
costs costs/€ (q) + (r)
(a1) (b) (c2) + (c3) +
name and ent/€ goods, category] /€ (d) + (e) (Requeste (o) (q) (r)
(l) = (U) * (h) d grant
subsiste works
nce/€ (c2) and (dx) amount)
services
(c1) /€ (m) (n)
(c3)
1.000.000 250.000 1.000.000 790.000 1.000.000 10.000 950.000 5.000.000 1 5.000.000 6.000.000 500.000 0 0 6.500.000
1 UPB RO

500.000 125.000 300.000 3.000.000 100.000 0 975.000 5.000.000 1 5.000.000 6.000.000 1.000.000 0 0 7.000.000
2 Alcogroup BE

500.000 125.000 300.000 3.000.000 100.000 0 975.000 5.000.000 1 5.000.000 6.000.000 1.000.000 0 0 7.000.000
3 Neste FI
Oil
500.000 625.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 0 875.000 5.000.000 1 5.000.000 6.000.000 0 0 0 6.000.000
4 ISCC DE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Associat AR
ed
Partner
2.500.000 1.125.000 2.600.000 7.790.000 2.200.000 10.000 3.775.000 20.000.000 4 20.000.000 24.000.000 2.500.000 0 0 26.500.00
Total
0

27
 Estimated project expenditure

Estimated eligible costs

D. Other cost categories

D.1 D.2 Internally [D.3 [D.4 Virtual [D.5 [D.6 Euratom [D.7 ERC [D.8 ERC
No Participant name Count Financial invoiced Transnation access to PCP/PPI Cofund staff additional additional
ry support to goods and al access to research procurement mobility funding funding
third parties services research infrastructure costs costs (subcontracti
infrastructure s (Actual ng, FSTP
(Actual (Unit costs - s (Actual (Unit costs) costs) and internally
costs) usual (Unit costs) costs) invoiced
accounting (Unit costs) (d6) ] (d7) ] goods and
(d1) practices) (d4) ] (d5) ] services)
(d3) ]
(d2) (Actual
costs)
(d8) ]

0 0 0 10.000 0 0 0 0
1 UPB RO

0 0 0 0 0 0 0 0
2 Alcogroup BE

3 0 0 0 0 0 0 0 0
Neste Oil FI

0 0 0 0 0 0 0 0
4 ISCC DE

0 0 0 0 0 0 0 0
Associated AR
Partner

0 0 0 10.000 0 0 0 0
Total

28
4 – Ethics and Security
Ethics issues table

1. HUMAN EMBRYONIC STEM CELLS AND HUMAN EMBRYOS Page

Does this activity involve Human Embryonic Stem Cells (hESCs)? No

If YES: Will they be directly derived from embryos within this project? No

Are they previously established cells lines? No

Are the cell lines registered in the European registry for human embryonic stem No
cell lines?

Does this activity involve the use of human embryos? No

If YES: Will the activity lead to their destruction? No

2. HUMANS Page

Does this activity involve human participants? No

Are they volunteers for nonmedical studies (e.g. social or human sciences No
research)?
If YES:
Are they healthy volunteers for medical studies? No

Are they patients for medical studies? No

Are they potentially vulnerable individuals or groups? No

Are they children/minors? No

Are they other persons unable to give informed consent? No

Does this activity involve interventions (physical also including imaging technology, behavioural No
treatments, etc.) on the study participants?

If YES: Does it involve invasive techniques? No

Does it involve collection of biological samples? No

Does this activity involve conducting a clinical study as defined by the Clinical Trial No
Regulation (EU 536/2014)? (using pharmaceuticals, biologicals, radiopharmaceuticals, or
advanced therapy medicinal products)

29
 If YES: Is it a clinical trial? No

Is it a low-intervention clinical trial? No

3. HUMAN CELLS / TISSUES (not covered by section 1) Page

Does this activity involve the use of human cells or tissues? No

If YES: Are they human embryonic or foetal cells or tissues? No

Are they available commercially? No

Are they obtained within this project? No

Are they obtained from another project, laboratory or institution? No

Are they obtained from biobank? No

4. PERSONAL DATA Page

Does this activity involve processing of personal data? No

If YES: Does it involve the processing of special categories of personal data (e.g.: sexual No
lifestyle, ethnicity, genetic, biometric and health data, political opinion, religious or
philosophical beliefs)?

If YES: Does it involve processing of genetic, biometric or health data? No

Does it involve profiling, systematic monitoring of individuals, or processing of No

large scale of special categories of data or intrusive methods of data processing
(such as, surveillance, geolocation tracking etc.)?

Does this activity involve further processing of previously collected personal data (including use of No
preexisting data sets or sources, merging existing data sets)?

Is it planned to export personal data from the EU to non-EU countries? No

If YES: Specify the type of personal data and countries involved:

Is it planned to import personal data from non-EU countries into the EU or from a non-EU country No
to another non-EU country?

If YES: Specify the type of personal data and countries involved

30
Does this activity involve the processing of personal data related to criminal convictions or offences? No

5. ANIMALS Page
Does this activity involve animals? No

If YES: Are they vertebrates? No

Are they non-human primates (NHP)? No

Are they genetically modified? No

Are they cloned farm animals? No

Are they endangered species? No

6. NON-EU COUNTRIES Page

No
Will some of the activities be carried out in non-EU countries?

If YES: Specify the countries:

No
In case non-EU countries are involved, do the activities undertaken in these countries raise
potential ethics issues?

If YES: Specify the countries:

Is it planned to use local resources (e.g. animal and/or human tissue samples, genetic material, No
live animals, human remains, materials of historical value, endangered fauna or flora samples,
etc.)?

Is it planned to import any material (other than data) from non-EU countries into the EU or from No
a non-EU country to another non-EU country? For data imports, see section 4.

If YES: Specify material and countries involved:

Is it planned to export any material (other than data) from the EU to non-EU countries? For data No
exports, see section 4.
If YES: Specify material and countries involved:

No
Does this activity involves low and/or lower-middle income countries? (if yes, detail the benefit-
sharing actions planned in the self-assessment)

Could the situation in the country put the individuals taking part in the activity at risk? No

7. ENVIRONMENT, HEALTH and SAFETY Page

31
Does this activity involve the use of substances or processes that may cause harm to the No
environment, to animals or plants (during the implementation of the activity or further to the use
of the results, as a possible impact)?

Does this activity deal with endangered fauna and/or flora / protected areas? No

Does this activity involve the use of substances or processes that may cause harm to humans, No
including those performing the activity (during the implementation of the activity or further to the
use of the results, as a possible impact)?

8. ARTIFICIAL INTELLIGENCE Page

Does this activity involve the development, deployment and/or use of Artificial Intelligence? (if No
yes, detail in the self-assessment whether that could raise ethical concerns related to human
rights and values and detail how this will be addressed).

9. OTHER ETHICS ISSUES Page

No
Are there any other ethics issues that should be taken into consideration?

Please specify: (Maximum number of characters allowed: 1000)

32
Security issues table

1. EU classified information (EUCI)2 Page

Does this activity involve information and/or materials requiring protection against unauthorised No
disclosure (EUCI)?

If YES: Is the activity going to use classified information as background3 information? No

Is the activity going to generate EU classified foreground4 information as results? No

Does this activity involve non-EU countries? No

If YES: Do participants from non-EU countries need to have access to EUCI? No

Do the non-EU countries concerned have a security of information agreement with No

the EU

2. MISUSE Page
No
Does this activity have the potential for misuse of results?

Does the activity provide knowledge, materials and technologies that could No
be channelled into crime and/or terrorism?
If YES:
Could the activity result in the development of chemical, biological, radiological or No
nuclear (CBRN) weapons and the means for their delivery?

3. OTHER SECURITY ISSUES Page

Does this activity involve information and/or materials subject to national security restrictions? No

No
Are there any other security issues that should be taken into consideration?

33
5 – Other questions
Two-stage calls

Are there substantial differences compared to the stage-1 proposal? No

34
Project proposal – Technical description (Part B)
Structure of the Proposal

The proposal contains two parts:

• Part A of the proposal is generated by the IT system. It is based on the information entered by the participants
through the submission system in the Funding & Tenders Portal. The participants can update the information in the
submission system at any time before final submission.

• Part B of the proposal is the narrative part that includes three sections that each correspond to an evaluation criterion.
Part B needs to be uploaded as a PDF document following the templates downloaded by the applicants in the submission
system for the specific call or topic. The templates for a specific call may slightly differ from the example provided in this
document.

The electronic submission system is an online wizard that guides you step-by-step through the preparation of your proposal.
The submission process consists of 6 steps:

- Step 1: Logging in the Portal

- Step 2: Select the call, topic and type of action in the Portal
- Step 3: Create a draft proposal: Title, acronym, summary, main organisation and contact details
- Step 4: Manage your parties and contact details: add your partner organisations and contact details.
- Step 5: Edit and complete web forms for proposal part A and upload proposal part B

HISTORY OF CHANGES
Publication
Version Changes
date
1.0 10.03.2021  Initial version
1.1 19.04.2021  Formatting and alignment
 Clarification of the indicative number of pages in section 2.2 is for sections 2.2
and 2.3
 Added the name of the award criterion in section 3
1.2 25.05.2021  Addition of a table in section 3.1 about in-kind contributions
2.0 21.01.2022  Changes in tables on section 3 avoiding duplication of information
 Reorder of points in ‘Impact’ section
 Proposal template Part B: technical
description
(for full proposals: single stage submission procedure and 2nd stage of a two-stage submission procedure)

37
 Dezvoltarea
List biocombustibililor si metodelor regenerative pentru
of participants
aviatie
Participant No. * Participant organisation name Country

1 (Coordinator) Universitatea Politehnica Bucuresti Romania

2 Alcobiofuel Belgia

3 Neste Oil Finlanda

4 International Sustainabilty and Carbon Certification (ISCC) Germania

Universitatea Politehnica din București (UPB) este cea mai mare universitate tehnică din România şi lider în cercetarea
ştiinţifică universitară din ţara noastră. În Universitatea noastră s-a creat un mediu de cercetare în care rigoarea
academică, inovația și transmiterea cunoștiințelor sunt posibile datorită unor personalități recunoscute, a unei
infrastructuri moderne și a unor parteneriate puternice de colaborare. În prezent, Universitatea Politehnica are 15
facultăți cu departamente în cadrul cărora s-au constituit 55 centre de cercetare. Prin facultățile și centrele de
cercetare se răspund la  probleme care provin din lumea reală, dintre care:  energii regenerabile, durabilitate, spațiu și
securitate și inginerie inovatoare.

Unitatea de producție Alco Bio Fuel încorporează cele mai recente tehnologii de ultimă generație pentru utilizarea
energiei și manipularea unei mari varietăți de cereale, reducând la maximum amprenta asupra mediului.
Amplasarea, tehnologia și diversificarea produselor; acești 3 factori fac din Alco Bio Fuel Ghent una dintre cele mai
competitive și flexibile biorafinării din Europa.

Neste Oil Corporation este o companie de rafinare și comercializare care se concentrează pe carburanți de înaltă
calitate și cu emisii reduse. Compania produce o gamă completă de produse petroliere importante și este principalul
furnizor mondial de motorină regenerabilă. Neste Oil a avut vânzări nete de 15,4 miliarde de euro în 2011, are
aproximativ 5 000 de angajați și este listată la NASDAQ OMX Helsinki.
Neste Oil este inclusă în Dow Jones Sustainability World Index și în Ethibel Pioneer Investment Register și figurează de
mai mulți ani pe lista Global 100 a celor mai durabile corporații din lume. Forest Footprint Disclosure (FFD) a clasat
Neste Oil ca fiind una dintre cele mai performante companii din sectorul petrolului și gazelor. Informații suplimentare:
www.nesteoil.com.

ISCC este o organizație independentă, formată din mai multe părți interesate, responsabilă pentru dezvoltarea,
supravegherea, revizuirea și îmbunătățirea continuă a sistemului de certificare ISCC. Sistemul de certificare ISCC
acoperă toate materiile prime durabile, inclusiv biomasa agricolă și forestieră, deșeurile biogene, materialele circulare
și sursele regenerabile. Cu peste 5.000 de certificate valabile în prezent în peste 100 de țări, ISCC se numără printre
cele mai mari sisteme de certificare din lume. Acesta a fost dezvoltat printr-un proces deschis în care au fost implicate
mai multe părți interesate și este condus de o asociație cu peste 175 de membri, inclusiv institute de cercetare și ONG-
uri. Fiind un standard fără despăduriri, cu un angajament ferm de a proteja pădurile, terenurile cu stocuri mari de
carbon și biodiversitatea, ISCC depune eforturi pentru o lume în care biomasa și alte materii prime sunt produse într-
un mod durabil din punct de vedere ecologic, social și economic.

38
 1. Excellence

1.1 Objectives and ambition

Obiectiv principal : Decarbonizarea sectorului de transport aerian, care se extinde rapid și cresc consumul global de
combustibili fosili. Provocarea specifică constă în creșterea competitivității tehnologiilor de biocombustibil și de
combustibil regenerabil de generație următoare în domeniul aviației în comparație cu alternativele de combustibili
fosili.

Obiectivele specifice rezultă din implicarea în activități de cercetare și dezvoltare:

1. Formarea şi valorificarea de resurse umane specializate, realizarea unor locuri de muncă, atragerea de tineri
studenţi din ani terminali ce pot ocupa locurile disponibile, cât şi studenţi din primii ani de studii pentru a fi
instruiţi şi formaţi în domeniul cercetării pentru aviatie, internship, voluntariat etc.
2. Creșterea capabilităților de cercetare și dezvoltare în domeniul biocombustibililor al partenerilor implicați prin
crearea unor laboratoare complet echipate în care se pot realiza activități viitoare de cercetare.
3. Obținerea unor rezultate științifice și tehnologice la nivel european reflectate prin creșterea vizibilității și a
recunoașterii internaționale a cercetării romnânești.
4. Realizarea unui consorțiu care să includă atât parteneri naționali, cât și internaționali
5. Evaluarea cu privire la cotele obligatorii de biocombustibili din combustibili fosili si a metodologiilor de
raportare si verificare.

Tehnologiile de energie regenerabilă oferă oportunități majore de a înlocui sau de a substitui carbonul de origine fosilă
în sectorul energetic și în alte sectoare economice, cum ar fi încălzirea/răcire, transporturile, agricultura și industria. Se
preconizează că implementarea lor pe scară largă și descentralizată va crea mai multe locuri de muncă decât
echivalentul combustibililor fosili. Tehnologiile de energie regenerabilă reprezintă baza pe care se poate construi un
viitor sustenabil, european și global, neutru din punct de vedere climatic. O poziție de lider european puternic la nivel
mondial în ceea ce privește tehnologiile de energie regenerabilă, combinată cu circularitatea și durabilitatea, va
deschide calea spre creșterea securității și fiabilității energetice.

Este imperativ să se îmbunătățească accesibilitatea, securitatea, durabilitatea și eficiența tehnologiilor în domeniul

energiei regenerabile (cum ar fi energia eoliană, energia fotovoltaică sau bioenergia) și să se diversifice în continuare
portofoliul de tehnologii. În plus, combustibilii regenerabili avansați, inclusiv biocombustibilii avansați sintetici și
sustenabili, sunt, de asemenea, necesari pentru a oferi soluții neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de
carbon pe termen lung pentru sectoarele transporturilor și pentru sectoarele industriale mari consumatoare de
energie, în special pentru aplicațiile în care electrificarea directă nu reprezintă o opțiune eficientă din punct de vedere
tehnic și al costurilor.

Integrarea eficientă din punct de vedere al costurilor a tehnologiilor avansate de producere a biocombustibililor în
instalațiile industriale existente va contribui la creșterea competitivității acestor tehnologii și la depășirea dificultăților
legate de extinderea costisitoare a producției de biocombustibili avansați, care necesită noi infrastructuri și investiții
importante și care împiedică dezvoltarea capacităților acestora. Aceasta va permite astfel o patrundere ridicată a

39
biocombustibililor avansați în sistemul energetic de transport, în special în sectoarele greu de electrificat, cum ar fi
aviația.

Propunerile ar trebui să demonstreze existența unor tehnologii de biocarburanți avansați eficiente din punct de
vedere al costurilor, care să îmbunătățească viabilitatea economică a producției. Acest lucru ar trebui să se realizeze
prin transformarea inovatoare a instalațiilor existente pentru a încorpora producția de biocombustibili avansați din
biomasă durabilă nealimentară în procesele existente, de exemplu, instalațiile de biocombustibili de primă generație,
industria fabricilor de hârtie, instalațiile de tratare a deșeurilor, rafinăriile de petrol, industria petrochimică etc.
Integrarea prelucrării biocombustibililor avansați ar trebui să se facă cu instalații noi și inovatoare și ar trebui
optimizată prin implementarea unei abordări de circularitate pentru energie și materiale, precum și prin digitalizare,
după caz, de exemplu prin utilizarea de senzori, echipamente mai inteligente, algoritmi etc., pentru a crește eficiența,
rentabilitatea și performanța instalației finale.

TRL (Technology Readiness Level)

Acest proiect presupune dezvoltarea biocombustibililor regenerabili in sectorul aviatie,pornind de la obtinerea
biomasei,extragerea uleiului ,filtrarea lui si crearea combustibilului ,urmata de testarea lui in laborator cat si pe
motoarele aeronavelor.In ceea ce priveste nivelul de maturitate de la care pleaca acest proiect este TRL-1(Principii de
baza observate si raportate) si va ajunge la TRL-5(Tehnologia obtinuta va fi validata in conditii de zbor,reprezentata de
testarea pe motoarele aeronavelor):
TRL-1:
Proiectul M.A.A.L.C va incepe cu documentarea si definirea cerintelor specifice pentru dezvoltarea biocombusitibilor
regenerabili proveniti din biomasa.Se vor analiza si compara toate procesele tehnologice,urmand a fi selectata varianta
optima.
TRL-2:
In aceasta etapa se va formula conceptul tehnologic si anume modul de productie al biocombustibilului .Se va procura
biomasa,din care se va extrage uleiul prin presare,urmand a fi filtrat pentru a crea combustibilul.
TRL-3:
Va fi definit un plan de testare al produsului,fiind evaluate performantele chimice a compozitiei biocombustibilului,dar
si rezistenta indelungata in conditii de zbor.In urma testelor se vor analiza caracteristicile ce trebuie imbunatatite.Pe
baza acestor teste se va perfectiona produsul pana cand se va ajunge la o varianta satisfacatoare din toate punctele de
vedere.
TRL-4:
Aceasta etapa consta in analiza performantelor produsului prin simulari si teste de laborator in urma carora
performanta va fi optimizata.Se va obtine astfel produsul final si anume un biocombustibil provenit din biomasa,care
mai apoi va fi testat in conditii reale,pe motoarelor aeronavelor.
TRL-5:
Ultima etapa consta in testarea la sol si in zbor a biocombustibilului pentru a analiza influenta acestuia asupra
motoarelor aeronavelor cat si asupra materialelor din care sunt realizate.In urma validarii biocombustibilului acesta se
poate fabrica pe scara larga,urmand ca companiile aeriene sa beneficieze de el.

40
 1.2 Methodology

1.Expansiunea transportului aerian

Sectorul transportului aerian este unul dintre sectoarele de transport cu cea mai rapidă creștere, transportând peste 3
miliarde de pasageri și 670 de miliarde de tone-kilometri de venit (RTK) în 2013 (ATAG, 2014a, ATAG, 2014b).
Creșterea recentă a traficului nu este uniformă și a fost determinată de accelerarea cererii în țări emergente precum
Brazilia, Rusia, India și China (Alonso et al., 2014). Proiecțiile de creștere viitoare realizate de organizațiile
internaționale și de producătorii de aeronave converg către rate anuale de creștere a traficului aerian de 4-5% (Airbus,
2012, IATA, 2012, IATA, 2013, OACI, 2012, ACI, 2013a, ACI, 2013b, Airbus, 2013, Boeing, 2013, EUROCONTROL, 2013).

2. Impactul asupra mediului

Pe lângă creșterea rapidă a activității de transport aerian și a consumului de energie, care compensează creșterile de
eficiență ale noilor aeronave, trebuie să se țină seama și de creșterea impactului asupra mediului. Emisiile provenite de
la motoarele aeronavelor afectează echilibrul radiativ al atmosferei și, prin urmare, sistemul climatic, prin diverse
mecanisme (Dessens et al., 2014b). Printre acestea se numără emisiile directe de dioxid de carbon (CO2), un gaz cu
efect de seră (Sausen și Schumann, 2000, Sausen et al., 2005, Lee et al., 2009, Benito et al., 2010), și emisiile de oxizi de
azot (NOx) (Stevenson et al., 2000, Stevenson et al., 2004, Köhler et al., 2008), care influențează chimia atmosferică și
determină modificări ale abundenței ozonului (O3) (Zeng și Pyle, 2003) și a metanului (CH4), Stevenson et al. (2000). Se
presupune că vaporii de apă din aviație transportați sau emiși direct în stratosferă au un efect neglijabil asupra climei
(Wilcox et al., 2012). Sulful din combustibil este transformat în H2SO4 gazos, un precursor important de aerosoli în
atmosferă. În cazul aviației, emisiile de particule (Herndon et al., 2005, Agrawal et al., 2008, Onasch et al., 2009,
Gettelman și Chen, 2013) pot atât să împrăștie și să absoarbă în mod direct radiația solară de intrare, cât și să afecteze
în mod indirect proprietățile microfizice și, prin urmare, proprietățile optice ale norilor (Dessens et al., 2014a, Dessens
et al., 2014b).

3.Deschizând calea biocombustibililor

Funcționarea întregii flote a forțelor aeriene cu un amestec de 50:50 va necesita 1,5 miliarde de litri de combustibil
sintetic pe an până la jumătatea deceniului următor. Inițial, USAF folosește combustibili sintetizati din cărbune și gaze
naturale, resurse cu care SUA este bine înzestrată și provenite de la furnizori comerciali capabili să desfășoare
procesele de conversie necesare.
O astfel de utilizare va pregăti totuși calea pentru biocombustibilii de origine vegetală, precum și pentru alți
combustibili derivați din surse de biomasă, inclusiv deșeurile alimentare și agricole, cheresteaua.

4.Controversă
Chiar dacă biocombustibilii pentru aviatie sunt alternative excelente la combustibilii convenționali , există multe
dificultăți și provocări care trebuie depășite pentru a le realiza. Colectarea materiei prime, traseul de producție,
caracteristicile combustibilului produs și caracterizarea acestuia sunt extrem de dificile. Prezenta lucrare tratează
oportunitățile și provocările în producția de biocombustibil pentru aviație din materii prime regenerabile. Sunt incluse,
de asemenea, discuții privind caracteristicile materiei prime, metodele utilizate în procesul de producție, o comparație
a combustibilului din hidrocarburi regenerabile cu biohidrogenul, biodieselul, bioalcoolul și biometanul ca combustibili
alternativi, angajamentele și colaborările din industrie, precum și perspectivele și recomandările viitoare în acest
domeniu.

41
5.Rute de producție
Rutele de producție a combustibilului au o mare importanță în determinarea caracterelor combustibilului. Metoda
adoptată pentru producerea combustibilului va influența compoziția produsului, costul combustibilului, proprietățile
acestuia, disponibilitatea și impactul asupra mediului. Metodele utilizate în general pentru producerea combustibililor
din hidrocarburi implică două tipuri. Unul este procesul termochimic, iar celălalt este procesul biochimic.
Proces termochimic
Procesul termochimic este transformarea biomasei în combustibil prin piroliză, gazeificare și valorificare. Piroliza este
procesul de descompunere termică a biomasei în absența aerului, care are ca rezultat formarea de bioulei și metan cu
alte substanțe secundare.
Gazeificarea implică tratarea pirolizei produse cu aer sau abur pentru a produce gaz de sinteză, care este un amestec
de hidrogen și monoxid de carbon. Gazul de sinteză poate fi valorificat prin procesul . În locul gazeificării și prin
procesul FT bio-ulei poate fi supus hidroprocesării sau hidrodeoxigenării, care va avea ca rezultat un combustibil de
hidrocarburi identic cu cel rezultat din procesul FT.

a.Proces de transformare a biomasei în lichid (proces BTL)

Procesul de transformare a biomasei în lichid cuprinde conversia biomasei în combustibil lichid de hidrocarburi
b. Procesul Fischer Tropsch (proces FT)
Procesul Fischer Tropsch cuprinde conversia catalitică a gazului de sinteză (CO și H2) care este produs prin gazeificarea
de biomasă în combustibili lichizi de hidrocarburi cu lanț drept
c. Hidroprocesarea
Metoda de hidroprocesare presupune tratarea grăsimilor și a uleiuri (uleiuri vegetale și uleiuri biologice) în prezența
hidrogenului pentru eliminarea oxigenului din materia primă.

Proces biochimic

Reprezinta conversia biomasei în carbohidrați care pot fi transformați ulterior în alcool prin metoda de fermentare cu
ajutorul enzimelor sau al microorganismelor . Studii sunt în curs de desfășurare pentru a diminua costurile de
pretratare și procesului de hidroliză prin enzime și, de asemenea, se încearcă dezvoltarea de noi microorganisme
pentru a realiza procesul. Procesele actuale utilizate sunt:
a. Procesul de transformare directă a zahărului în hidrocarburi (DHSC) și a alcoolului în jet (ATJ)

b.Producția de alcool biologic

42
 Sursa- https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S1364032114009204-fx1.jpg

Ciclu integrat de conversie biochimica si termochimica a materialului vegetal în biocombustibili, amelioratori de sol,
caldura si energie electrica;sursa- https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Biocombustibili55479.php

43
6.Procese certificate
Exista patru căi certificate pentru a produce biocarburanți pentru avioane :
- HEFA: conversie oleochimică , cum ar fi hidroprocesarea materiilor prime lipidice obținute din culturi de semințe
oleaginoase, alge sau seu
- FT: conversie termochimică cum ar fi conversia a biomasei în intermediari de fluide (gaz sau lichid), urmată de o
conversie catalitică și hidroprocesare pentru combustibili de hidrocarburi
-SIP: conversie biochimică , cum ar fi conversia biologică a biomasei (zaharuri, amidon sau derivate din lignoceluloză
de materii prime) în hidrocarburi
- ATJ: O a patra categorie iclude tehnologii biochimice sau termochimice “hibride”; tehnologiile de fermentare a gazului
de sinteză; și reformarea catalitică a zaharurilor sau carbohidrați.

Diagrama
schematica a
proceselor diferite
pentru obtinerea bio-
jet fuel;sursa-

https://www.irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Publication/2017/IRENA_Biofuels_for_Aviation_2017.pdf

6.Aplicații și piețe
Neste Oil și-a extins testele de combustibili de la lansare și a lucrat cu o serie de mari transportatori aerieni. Potrivit
Arja Suominen, vicepreședinte senior pentru comunicații și responsabilitate corporativă pentru Finnair, aceasta a lucrat
cu Neste Oil la dezvoltarea și testarea alternativelor de biocombustibil la combustibilul pentru avioane.
Cu toate acestea, notează Suominen, „provocarea, desigur, în prezent este că biocombustibilii sunt scumpi.

7.Concluzie
Producția de combustibili alternativi pentru aviație din bioresurse regenerabile este o tehnologie extrem de
promițătoare, care se așteaptă să înlocuiască combustibilii pe bază de petrol. Dintre diferitele procese și combustibili
alternativi, combustibilul regenerabil hidroprocesat pentru avioane cu reacție (HRJ) și combustibilii Fisher Tropsch (FT)
au potențialul de a înlocui combustibilii convenționali pentru avioane cu reacție. Principalele probleme legate de
biodiesel și de bioalcooli ca și carburanți pentru aviație sunt proprietățile slabe ale acestora. Utilizarea combustibililor
pe bază de hidrogen lichid și de metan lichid este favorizată, dar costul ridicat de producție și mai puțină adecvare la
motoarele convenționale ale aeronavelor le fac mai puțin preferate. Apar numeroase provocări, inclusiv
disponibilitatea materiilor prime, compatibilitatea combustibililor alternativi cu combustibilii convenționali,
preocupările legate de mediu și problemele de producție și distribuție. Interesul tot mai mare al guvernelor și
organizațiile internaționale pot contribui în mare măsură la extinderea, comercializarea și infrastructura lanțului de
aprovizionare. Utilizarea materialelor reziduale din diferite surse, care sunt în mare parte
disponibile ca materie primă poate contribui la rezolvarea problemelor legate de
costurile materiilor prime.

Proces de fabricatie:

44
Se pleaca de la ulei vegetal, care se poate obtine din seminte de rapita, soia sau floarea soarelui, prin presare la cald
sau la rece.
Etapele cunoscute in prezent, indiferent de sistemul adoptat, in productia de biocarburanti presupune în mod
obligatoriu parcurgerea mai multor etape:

 Etapa I: productia agricola (fertilizat, pregatirea patului germinativ, semanat, tratamente fitosanitare, recoltat,
transport, depozitat)

 Etapa II: extragerea uleiului

 Etapa III: degumarea uleiului
 Etapa IV: filtrarea uleiului;
 Etapa V: esterizarea;
 Etapa VI: depozitarea uleiului/esterului

PROCES TEHNOLOGIC:

Se incalzeste si se mentine uleiul la 60 grade Celsius in preincalzitorul de ulei. Apoi, se introduce o sarja de 400 litri
printr-un contor debitmetric in reactor (acesta este creierul instalatiei). Tot in reactor se introduce si metanolul, dar si
metoxidul de sodiu , apoi se mixeaza, temperatura scazand la 30 grade Celsius. Se incalzesc toate acestea pana la 85
grade Celsius, cand, la presiunea de 1.2-1.3 bari, amestecul trecand prin niste sectiuni special proiectate, are loc o
reactie chimica denumita si TRANSESTERIFICAREA uleiului, adica transformarea acestuia in doua componente cu
densitati diferite: Biodiesel si Glicerol. Apoi se transvazeaza in unul din cele 5 Bazine de decantare de cate 600 litri,
unde compusul dens al uleiului numit glicerol, dupa 2 ore se aduna la fundul acestora, iar biodieselul brut ramane
deasupra lor. Apoi, se transvazeaza mai intai glicerolul si dupa aceea biodieselul. Glicerolul se poate folosi drept
combustibil pentru incalzire, ca materie prima pentru fabricarea sapunului sau se poate purifica (cu o alta instalatie) in
vederea obtinerii de glicerina pura ( care se poate folosi la fabricarea medicamentelor si in industria cosmeticelor).
      Urmeaza "spalarea uscata" sau purificarea biodieselului, care se face cu silicat de magneziu, prin balbotare, cand se
elimina eventualele urme de: acizi grasi, metanol si vapori de apa din biodiesel. Apoi, se face filtrarea la un micron, in
vederea inlaturarii urmelor de magnesol, dupa care urmeaza Filtrarea finala a produsului si stocarea acestuia.

Hydroprocessed Renewable Jet (HRJ);sursa- “US Energy Information Administration. What Fuels Are Made from Crude
Oil? 2013”

45
Testarea biocombustibililor

Testare biocombustibililor este imperativa pentru a determina daca acestia sunt adecvati in aviatie. Industria aviatiei
are un proces de testare riguros pentru a mentine cele mai inalte standarde de siguranta. Aceasta inseamna ca
biocombustibilii trebuie sa treaca prin zeci de experimente in laborator, pe sol si in aer.

 In laborator

Cercetatorii dezvolta un biocombustibil care are proprietati similare cu combustibilul traditional pentru avioane, Jet A-
1. Producatorii de avioane si motoare si alti furnizori de sisteme efectueaza apoi teste de compatibilitate. Acest lucru
este important deoarece combustibilul este utilizat in multe scopuri in interiorul aeronavei si al mororului, inclusiv ca
lubrifiant, fluid de racire si fluid hidraulic, precum si pentru ardere.

 Pe sol

Testele analizeaza consumul specific de combustibil la mai multe setari de putere de la ralanț la sol pana la viteza de
decolare care este apoi comparata cu performanta Jet A-1 traditional. De asemenea, testele vizeaza timpul necesar
pentru pornirea motorului, cat de bine ramane combustibilul aprins in motor si cum functioneaza combustibilul in
accelerare si decelerare. In cele din urma, un test de emisii determina emisiile de gaze si nivelurile de fum pentru
biocombustibili.

 In aer

Odata ce testele de laborator si la sol au fost finalizate, combustibilul este gata pentru a fi testat pe aeronave in conditii
normale de functionare. Un numar de companii aeriene au furnizat avioane pentru teste de zbor cu biocombustibili
menite:
- Sa furnizeze date pentru a sustine calificarea combustibilului si certificarea pentru utilizare de catre industria
aviatiei.
- Sa demonstreze ca biocombustibilii sunt siguri si ca functioneaza.
- Sa stimuleze cercetarea si dezvoltarea in domeniul biocarburantilor
In timpul unui zbor, pilotii efectueaza o serie de teste obisnuite si nu atat de obisnuite pentru a se asigura ca
biocombustibilul poate rezista utilizarii in orice conditii de functionare.

Certificarea biocombustibilor

În urma succesului testelor de zbor, biocombustibilii trebuie să fie certificați ca fiind siguri și adecvați pentru
comercială. Procesul de aprobare are trei părți:
-programul de testare;
-verificarea producatorului de echipamente;
-specificatiile corecte pentru biocombustibili.
Procesul de aprobare analizează cel puțin 11 elemente-cheie, inclusiv densitatea energetică, punctul de îngheț,
aspectul, compoziția, volatilitatea, fluiditatea și multe alte proprietăți,caracteristici care ar face biocombustibilul
potrivit pentru utilizarea în aviație.

46
 Sursa- avia.com/bases/ressource_pdf/124/BeginnersGuide-Biofuels-WebRes.pdf

Echipamente folosite in producerea biocombustibilului

1. Sonde de ultrasunete Vibracell

2. Sistem automat de sinteza
3. Sistem cu microunde Miniflow
4. Sistem de polimerizare
5. Baie ultrasunete
6. Reactor cu mictrounde
7. Reactor de extractie si sinteza cu mictrounde

47
 2. Impact

Toate proiectele de success trebuie sa inceapă de la o conducere capabilă și o structură de control profesională. Echipa
noastra de manangment îndeplinește toate condițiile de a coordona si de a securiza succesul acestui proiect care este
o inovatie în domeniul său.
Proiectul științific are nevoie de o teorie bine implementata și considerăm că echipa de implementare conceptuală a
asigurat o bază de claritate si planificare a structurii pentru producerea la un nou alt nivel al combustibililor alternativi.
Punerea în realitate este unul dintre cele mai grele realizări, dar echipa de procedură tehnica cu ajutorul noilor
tehnologii de realizare si a suportului parteneriilor implicați a putut pune în realizare toate teoriile conceptuale oferite
de echipa de cercetare.
Testarea rapidă și indentificarea problemelor oferită de echipe de specializare înaltă, au oferit o eficientă superioara si
au facilitat o neîntrerupere a palnului de realizare.
Oferirea rezultatelor si despachetarea lor a fost bine realizată de echipa din cadrul proiectului. Oferirea de informații si
accesibilitatea mesajului a ajutat proiectul sa fie bine înteles, aducândui o popularitate .
Dupa încetarea proiectului din punct de vedere financiar dorim să vindem licența de creare a combustibilului, daca se
poate să găsim parteneri cu care sa creem și să rafinăm combustibilul pentru uzul consumatorului.
Este o perioada foarte bună de o alternativă pentru combustibilul classic datorita prețului ridicat al acestuia și
nemulțumirea oamenilor.
Parteneri nostri dupa finalizarea proiectului pot să implementeze crearea combustibilului si dezvoltarea în această arie,
cu ajutorul experienței obtinute în ura proiectului.
Cercetarea alternativelor energetice este un proces de viitor și toate persoanele implicate au dobândit experiență în
acest domeniu. Cercetători au fost excepțional pregătiți pentru acest proiect, dar și ingineri tehnici, chimisti, etc.

2.1 Project’s pathways towards impact

2.2
Target grup: omul de rând, companii de transport aerian, investitori în energie regenerabilă
Contributie: știintifica:- dezboltarea de noi tehnologi de producer a combustibilului
Economice:- crearea de locuri de munca pentru ferme, rafinari si transport
Sociale: oferirea populatiei o alternativa ECO.

Impact asupra domeniilor (scale)

Impactul asupra demeniului știintific este cel mai semnificativ datorită obiectivului de a crea combustibili alternativi la
standardele celor fosili. Prin crearea de ferme și sere pentru plantele care intra în procesul de creare a combustibilului,
care oferă posibilitatea explorări în domeniul agriculturii pentru crearea de tehnologi avansate pentru producția
ridicată de astfel de plante, până la modificări genetice si gestionarea culturilor pentru a crea noi specii de plante
pentru a fi folosite în dezvoltarea alternativelor de combustibil.
In procesul tehnologic se pot face avansări în procdeul de prelucrare prin reducerea transformării materiei prime cu
mai puține resurse de energie și personal. O facilizare a stocării și transportului combustibililor mult mai accesibilă prin
aducerea lor la nivele de stabilitate, punct mult mai înalte de înghet, combinarea sau stocarea în noi elemente,
protecția sau prevenirea efectelor dăunătoare asupra organismelor. Toate acestea pavând drumul spre noi standarde
de inovație și de costuri reduce.
Toate aceste noi tehnologi introduse au nevoie de o gamă difersificată de personal. Nu numai că ofera agricultorilor si
fermierilor o oportunitate de a se moderniza dar și de a intra pe o nouă piață de desfacere. Utilizarea anumitor resurse
care nu puteau să fie transformate din cadrul fermelor ce proveneau de la plante oferă o circulație la parametrii
maximi a resurselor investite. Cercetarea este un alt domeniu care are de câștigat, atragerea de personal în acest
domeniul pe tema inovației ecologice oferă o reîmprospătare a mințiilor din cercurile academice și chiar oportunități
pentru tineri ecologiști care doresc să aduca inovarea. Inginerii au acuma oportunitatea de a folosi noi tehnologi si de a
se spiaciliza în noi domeni.
Reducerea emisiilor de C02 este un obiectiv care proiectul îl atinge cu succes, prin introducerea de noi tehnologi în
circulatia actuala și eliminarea în mod active a unei probleme ce produce emisiile de dioxid de carbon.
Ajutarea mișcărilor ecologice și de revoluționare a industriei spre un viitor mai eco este un alt beneficiul pe care
48
proiectul îl aduce în cadrul social.

Grupurile tinta pe care proiectul doreste să le atragă atenția sunt diversificate, dar cu ajutorul modalităților
media modern putem sa atragem toate aceste grupe.
Grupa principală pe care proiectul dorește să abordeze este cel al transportatoriilor aerieni și convingerea lor
de a face tranziția spre SAF. Acest lucru se realizeaza prin prezentarea în cadrul târgurilor știintifice a
inovațiilor în combustibilul alternativ, publicarea în gazetele de aface și inovatie, ad-uri de specialitate.
Populatia va fi informată prin ajutorul știrilor si utilizarea social media care sunt mult mai acesibile pentru un
grup care doreste doar idea principala din acest proiect: Alternativa spre un viitor ecologic. Postările pe
grupurile de interes asupra acestei idei este cel mai bun început, deoarece ofera o dorință și promovează
proiectul în cadrul unui cerc bine format pentru ca mai departe numele proiectului sa fie dus mai departe în
mesaje pozitive care excită ascultătorul, ce produce o curiozitate, oferind un effect de domino ce se propagă
cu repeziciune.

Bariere care pot apărea

Principala barieră care va aparea este indispoziția oamenilor care administreaza avioanele de a trece pe
SAF(Susteinable aviation fuel). Adaptrea motoarelor este destul de costisitoare daca dorim ca amestecul de
combustibil să aibe un procentaj de 30 % de SAF. In același fel SAF e mult mai greu decat combustibilul clasic.
Insa aceste bariere sunt ușor de depășit. Cu ajutorul comunităților de oameni care doresc o schimbare în bine a poluări
în cadrul transportului aerian și ajutarea populatiei de a conștentiza principalele benefici care SAF le aduce.
Adaptarea tehnologică e în plină dezvoltare și daca putem să impingem spre aceasta dezvoltare se vor crea noi
tehnologii de adaptare a combustibilului și de ardere a sa. Aeronavele în fiecare an devin din ce în ce mai ușoare cu
ajutorul noilor materiale și a modului ingenious de proiectare , așa că greutatea suplimentară a combustibilului
alternativ poate să fie compensată de acest aspect.

2.3 Measures to maximise impact - Dissemination, exploitation and communication

Grupul tinta al proiectului “Dezvoltarea biocombustibililor si metodelor regenerative pentru

aviatie” vizeaza cercetatori,ingineri,doctori,masteranzi,student din domeniul aviatiei.

Informatiile din cadrul proiectului vor fi disseminate prin intermediul site-ului web,fiind o
modalitate elementara prin care oamenii pot vizualiza statusul proiectului ,rezultatele
obtinute,concluziile.

In urma conferintelor in mediul online,cat si in mediul fizic,oamenii pot lua la cunostinta modul in
care se desfasoara proiectul,cat si interpretarea rezultatelor.

Site-ul web va fi actualizat periodic,pe masura ce proiectul avanseaza.Se va porni de la planul de

management,unde se vor prezenta partenerii,organigrama proiectului,bugetul alocat.Va urma
cercetarea subiectului,unde cei vizati vor gasi infomatii referitoare la biocombustibili,precum
articole stiintifice,proiecte deja existente.In partea de productie,site-ul web va cuprinde utilajelle si
echipamentele folosite in crearea biocombustibililor.Urmeaza partea de testare,in care vor fi
afisate rezultatele obtinute in urma testelor de specialitate.In final,se va prezenta certificarea
subiectului tratat.

Universitatea Politehnica din Bucuresti va reprezenta sediul principal in care lucrarile de cercetare
si administrarea proiectului se vor realiza.Compania Neste Oil va pune la dipozitie utilajele si
aparatura necesare pentru crearea biocombustibililor.Partenerul responsabil de dezvoltarea
49
tehnoligie va fi realizata de catre Alcobiofuel.In final,testarea si certificarea biocombustibililor va fi
efectuata de catre organizatia International Sustainability and Carbon Certification.

In consecinta,se urmareste marirea grupului tinta,in acest fel se pot crea viitoare colaborari fiind
benefice pentru implentare si dezvoltare.

50
 2.4 Summary
Provide a summary of this section by presenting in the canvas below the key elements of your project impact pathway and of the
measures to maximise its impact.
KEY ELEMENT OF THE IMPACT SECTION
SPECIFIC NEEDS
What are the specific needs that
triggered this project?
Există o mare nevoie de surse de energie
regenerabile care nu provoacă daune
asupra mediului și nu concurează cu
aprovizionarea de alimente.
Biocombustibilii reprezintă una din cele
mai bune alternative pentru înlocuirea
combustibililor fosili, din mai multe motive
legate de impactul asupra mediului și a
sănătății populației, dar și din punct de
vedere economic.
EXPECTED RESULTS D & E & C MEASURES
What do you expect to generate by the What dissemination, exploitation and communication measures will you
end of the project? apply to the results?
Uniunea Europeană și alte organisme Exploatare: Producerea si testarea unui biocombustibil pentru aviatie
internaționale își concentrează forțele din Diseminare către comunitatea științifică și aeroporturi: Publicatie stiintifica cu
ce în ce mai tare în direcția protejării rezultate la scara larga
mediului și a scăderii emisiilor de carbon. Comunicare catre cetateni: Un eveniment intr-un centru comercial pentru a
Unul dintre demersurile legislative care să arata cum rezultatele actiunii sunt relevante pentru viata noastra de zi cu zi.
sprijine acest scop nobil este cel al
impunerii utilizării unui procentaj din ce în
ce mai ridicat de biocarburant.
Perspectivele asupra viitorului sunt
variate și numeroase. Noi o alegem pe cea
luminoasă și încurajăm luarea unor decizii
responsabile, care să respecte starea
mediului înconjurător.
51
 TARGET GROUPS
Who will use or further up-take the results
of the project? Who will benefit from the
results of the project?

European airports: Romania,Finlanda,Belgia,

Compania Olandeza KLM Royal Dutch Airline

Air passengers (indirect).

52
 OUTCOMES
What change do you expect to see after successful
dissemination and exploitation of project results to the
target group(s)?

Zborurile rapide și accesibile din punct de vedere

economic cu avionul reprezintă atât un privilegiu, cât și un
instrument al epocii moderne. Acest privilegiu depinde în
totalitate de combustibilii lichizi de mare energie.
Industria aviatică s-a angajat să își îmbunătățească
sustenabilitatea generală și a adoptat biocombustibilul ca
parte a solutiei.

53
 IMPACTS
What are the expected wider scientific, economic and
societal effects of the project contributing to the expected
impacts outlined in the respective destination in the work
programme?

Scientific: Inlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili

are potentialul de a reduce emisiile de poluanti si de gaze cu
efect de sera.

Economic: Reducerea dependentei de importuri de

combustibili fosili si obtinerea combustibilului din diverse
materii prime din biomasa a contribuit la stabilizarea
costurilor combustibililor de transport in Europa.

54
 3. Quality and efficiency of the implementation

3.1 Work plan and resources

Tables for section 3.1

Table 3.1a: List of work packages

Work Work Package Lead Lead Start End

package Title Participant Participant Month month
No No Short Name
1 Managementul de 1 UPB 1 24
proiect şi
administraţia

2 Cercetarea 1 UPB 1 3
subiectului de
studiu, a
conceptului şi a
produselor
dezvoltate anterior
3 Proceduri 3 Neste Oil 4 11
tehnologice
4 Testarea 2 Alco Biofuel 12 20
experimentala
5 Diseminarea 4 ISCC 1 24
rezultatelor

55
 Table 3.1b: Work package

Work package number 1

Work package title Managementul de proiect şi administraţia

Description of work
Objectives
1.1 Asigurarea
Management unui parcurs optimresurselor
financiar-gestionarea al părţii administrative a proiectului:
financiare pe intreg parcursulpartea legală (întocmire in
proiectului,urmarirea
acte,permanenta
verificare rapoarte), recrutarea
a cheltuielilor echipei de cercetare-dezvoltare, achiziţia de active necesare.
si veniturilor.
Work package number 2
1.2 Managementul riscurilor-reprezinta identificarea ,evaluarea si ierarhizarea riscurilor ce pot aparea pe
Work package title Cercetarea subiectului de studiu, a conceptului şi a produselor
parcursul celor 24 de luni.
dezvoltate anterior
1.3 Supravegherea procesului tehnologic -consta in urmarirea si verificarea permanenta a desfasurarii
fiecarei activitati tehnice.
Objectives Determinarea stadiului actual al tehnologiei studiate, analiza produselor fabricate în
1.4 Asigurarea calitatii-fiecare activitate trebuie sa indeplineasca anumite standarde de calitate.
trecut, studiul soluţiilor optime.

Description of work
2.1 Analiza situatiei actuale-pentru a realiza proiectul este necesara o documentatie bine
realizata,pentru a putea analiza metodele deja existente pe piata pentru producerea
biocombustibilului,avantajele si dezavantajele fiecareia si modul in care se pot realiza.
2.2 Predictii si rezultate asteptate-in urma efectuarii documentatiei necesare,grupul de
cercetatori,format din reprezentantii principali ai partenerilor,va trage anumite concluzii si vor
intocmi un document ce va cuprinde rezultatele asteptate.

Work package number 3

Work package title Proceduri tehnologice

Objectives
Realizarea procedeurilor tehnologice incepand cu stabilirea si procurarea biomasei,urmata de
pregatirea,verificarea materialelor si utilajelor pentru extragerea si rafinarea uleiului provenit din biomasa.

56
Description of work
3.1 Procurarea biomasei-persoanele delegate vor inainta cererea de procurare a
biomasei,sondelor,solutiilor chimice si a altor bunuri necesare in fazele de producer a
biocombustibilului ,iar apoi testare.
3.2 Pregatirea si verificarea materialelor si utilajelor pentru extrgerii si rafinarii uleiului obtinut din
biomasa-materialele si utilajele for fi verificate iar apoi pregatite dupa o anumita procedura tehnica
stabilita de responsabili.
3.3 Aplicarea extragerii uleiului din biomasa-realizata prin presarea semintelor plantei
3.4 Aplicarea filtrarii uleiului-se va urmari ca instalatia filtru-presa sa functioneze corect si ca uleiul
curge limpede prin toate robinetele.

Work package number 4

Work package title Testare experimentala

Objectives
Obiectivele pachetului de lucru sunt reprezentate de aplicarea unor metode de testare,cu scopul de a observa
comportarea biocombustibilului pe motoarele aeronavelor .Dupa efectuarea testelor se vor colecta date
expérimentale,urmate de interpretarea lor din punct de vedere tehnic si ecologic.

Description of work (where appropriate, broken down into tasks), lead partner and role of participants.
Deliverables linked to each WP are listed in table 3.1c (no need to repeat the information here).
4.1 Testarea in laborator-cercetatorii trebuie sa dezvolte biocombustibil care are propietati similare cu ale
unui combustibil conventional,Jet A-1.Acest lucru este important deoarece combustibilul in interioul
avionului si al motoarelor sale se comporta ca si lubrifiant,fluid de racire si fluid hydraulic,si ia parte si
la combustie.
4.2 Testarea la sol-se analizeaza consumul specific de combustibil ,timpul de pornire al motoarelor.De
asemenea se urmareste arderea combustibilului in motor,accelerarea decelerarea sa.Nu in ultimul
rand testele sunt realizate si pentru a asigura ca nu exista un impact negativ asupra materialelor
utilizate la construirea aeronavei
4.3 Testarea in zbor-odata ce testele au fost finalizate in laborator si la nivelul solului,combustibilul este
gata pentru a fi testat pe aeronave in conditii normale de zbor.In cadrul acestui test pilotii simuleaza
cazuri speciale pentru a se asigura ca combustibilul face fata oricarei conditii de zbor.

Work package number 5

Work package title Diseminarea rezultatelor

Objectives
Informatiile asupra proiectului trebuie impartasite cu un anumit grup tinta,astfel incat sa stie care sunt intentiile
proiectului.Astfel,se va publica documentatia,se va actualiza pe parcurs si in cele din urma se vor organiza
conferintele.
57
Description of work
5.1 Conferinta de deschidere-Toti reprezentantii partenerilor participa la deschiderea
proiectului,fiind insotiti de cei 5 studenti din partea gazdei.
5.2 Crearea si actualizarea site-ului web-responsabil de aceasta activitate va fi un student din cadrul
institutiei gazda,UPB
5.3 Organizarea conferintelor-intreg parcursul tehnologic privin extragerea ,
rafinarea si testarea biocombustibilului vor fi prezentate in cadrul conferintei.

58
Table 3.1c: List of Deliverables2

Only include deliverables that you consider essential for effective project monitoring.

Short Delive
Work name of Dissemin ry
Deliverable Type
Num package lead ation date
name
ber number participant level
(in
month
s)
1.1 Raport financiar 1 UPB DMP PU 24
1.2 Plan de evaluare a 1 ISCC DATA PU 24
riscurilor
1.3 Raport tehnic 1 UPB R SEN 24
1.4 Statistica privind 1 ISCC R DMP 24
calitatea
1.5 Inventar logistic 1 UPB DATA SEN 24
2.1 Analiza SWOT 2 UPB R SEN 2
2.2 Rezultate ante- 2 UPB R PU 1
experimentale
3.1 Cerere pentru 3 UPB DMP PU 2
procurarea de
biomasa
3.2 Raport tehnic NESTE R PU 2
privind starea
utilajelor
3.3 Raport tehnic 3 NESTE R PU 2
privind
caracteristicile dupa
extragerea uleiului
3.4 Raport tehnic 3 ALCO R PU 2
privind
caracteristicile dupa

59
 rafinare
4.1 Raport tehnic 4 ALCO R PU 3
privind testarea in
laborator
4.2 Raport tehnic privind 4 ISCC R PU 3
testarea la sol
4.3 Raport tehnic 4 ISCC R PU 3
privind testarea in
zbor
5.1 Conferinta de 5 UPB DEC PU 1
deschidere
5.2 Crearea si 5 UPB OTHER PU 24
actualizarea site-
ului web
5.3 Organizarea 5 UPB DEC Pu 24
conferintelor

60
Planul de lucru,esalonat in timp
 Diagrama Gantt

Work package 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
WP1:Managementul de proiect şi administraţia
1.1 Management financiar
1.2 Managementul riscurilor
1.3 Supravegherea procesului tehnologic
1.4 Aisgurarea calitatii
WP2: Cercetarea subiectului de studiu, a conceptului şi a produselor dezvoltate anterior
2.1 Analiza situatiei actuale
2.2 Predictii si rezultate asteptate
WP3:Proceduri tehnologice
3.1 Procurarea de biomasa
3.2 Pregatirea si verificarea materialelor si utilajelor
3.3 Aplicarea extragerii uleiului
3.4 Aplicarea filtrarii uleiului
WP4:Testarea experimentala
4.1 Testarea in laborator
4.2 Testarea la sol
4.3 Testarea in zbor
WP5:Diseminarea rezultatelor
5.1 Conferinta de deschidere
5.2 Crearea si actualizarea site-ului web
5.3 Organizarea conferintelor

61
 Diagrama Pert

62
 MANAGER
 Diagrama

DEPARTAMENT DEPARTAMENT
CERCETARE FINANCIAR

RESURSE
UMANE

DEPARTAMENT
63
FABRICARE
DEPARTAMENT
TESTARE
Table 3.1d: List of milestones

Milestone Milestone Related work Due date (in month) Means of verification
number name package(s)
1 Realizarea raportului 1 6,12,24 Raport financiar
financiar
2 Gestionarea riscurilor 1 1 Plan de evaluare
initiale
3 Realizarea raportului 1 20 Raport
de calitate
4 Analiza SWOT 2 1 Analiza SWOT
privind producerea
biocombustibilului
5 Testarea 3 20 Biocombustibili
biocombustibilului
6 Colectarea datelor 4 21 Raport
experimentale
7 Publicarea 5 1,19,22,24 Articol stiintific
articolelor stiintifice

Table 3.1e: Critical risks for implementation

Description of risk (indicate level of (i) Work package(s)
likelihood, and (ii) severity: involved
Low/Medium/High)
LOW 2
MEDIUM 3
MEDIUM 4
LOW 5

64
 Table 3.1f: Summary of staff effort

WPn Total Person-

Months per Participant
Dirlau Elena Marta 1,2,3,4,5 24

Firtala Alin 1,2,3,4,5 24

Fenoghen Andrada 1,2,3,4,5 24

Ristea Laura Ioana 1,2,3,4,5 24

Surdu Cosmin 1,2,3,4,5 24

Table 3.1g: ‘Subcontracting costs’ items

Participant Number/Short Name

UPB Cost (€) Description of tasks and justification
Subcontracting 250.000 Instalare echipamente, Consultanță, Studii de fezabilitate
Alcogroup Cost (€) Description of tasks and justification
Subcontracting 125.000 Instalare echipamente, mentenanță, certificări
Neste Oil Cost (€) Description of tasks and justification
Subcontracting 125.000 Instalare echipamente, mentenanță, certificări
ISCC Cost (€) Description of tasks and justification
Subcontracting 625.000 Echipe individuale de testare, consultanta și certificare

Table 3.1h: ‘Purchase costs’ items (travel and subsistence, equipment and other goods, works and services)

Participant Number/Short Name

UPB Cost (€) Justification
Travel and subsistence 1.000.000 Schimb de experiență cu partenerii
Equipment 790.000 Achizitionare echipamente
Other goods, works and 1.000.000 Materie prima, energie de consum, servicii de consultanta
services
Remaining purchase 0
costs (<15% of pers.
Costs)
Total 2.790.000

65
 Participant Number/Short Name
Alcogroup Cost (€) Justification
Travel and subsistence 300.000 Schimb de experiență cu partenerii
Equipment 3.000.000 Achizitionare echipamente
Other goods, works 100.000 Materie prima, energie de consum, servicii de consultanta
and
services
Remaining 0
purchase costs
(<15% of pers.
Costs)
Total 3.400.000
Participant Number/Short Name
Neste Oil Cost (€) Justification
Travel and subsistence 300.000 Schimb de experiență cu partenerii
Equipment 3.000.000 Achizitionare echipamente
Other goods, works 100.000 Materie prima, energie de consum, servicii de consultanta
and
services
Remaining 0
purchase costs
(<15% of pers.
Costs)
Total 3.400.000

Participant Number/Short Name

ISCC Cost (€) Justification
Travel and subsistence 1.000.000 Schimb de experiență cu partenerii, deplasări in concordanta cu testarea
Equipment 1.000.000 Achizitionare echipamente
Other goods, works and 1.000.000 Materie prima, energie de consum, servicii de consultanta
services
Remaining 0
purchase costs
(<15% of pers.
Costs)
Total 3.000.000

66
 Bibliografie

Cairns, C. Newson Predict and decide Aviation, Climate Change and UK Policy, Environmental Change Institute (2006)

James J. Dooley, T. Dahowski Robert Large-scale US unconventional fuels production and the role of carbon dioxide
capture and storage technologies in reducing their greenhouse gas emissions

J. Lo Aviation alternative fuels, practical deployment hurdles ICAO aviation and sustainable alternative fuels
workshop (2011)

G. Freire Aviation biofuels development ICAO aviation and sustainable alternative fuels workshop (2011)

Gageanu Paul Extragerea uleiului din seminţele de rapiţă şi purificarea acestuia (2012)

“US Energy Information Administration. What Fuels Are Made from CrudeOil? 2013”

avia.com/bases/ressource_pdf/124/BeginnersGuide-Biofuels-WebRes.pdf

https://www.irena.org/-/media/Files/IRENA/Agency/Publication/2017/IRENA_Biofuels_for_Aviation_2017.pdf

https://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Biocombustibili55479.php

https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S1364032114009204-fx1.jpg

67