Sisteme energetice de bord

LUCRAREA DE LABORATOR NR.2

Elemente de comanda ~i control ale magistralei electrice

1. Scopul lucrarii

Enumerarea ~i clasificarea elementelor de comanda ~i control. Pentru sistemul

electric al aeronavei ~i masurarea parametrilor specifici.

2. Descrierea generala a elementelor de comanda ~i control

a) Intrerupatoare - comanda starea de pornit oprit a unui circuit electric astfel incat
sa-1 alimentam sau nu cu energie electrica. Comanda este realizata manual, iar durata de
viata este exprimata in numarul de cicluri inchis-deschis. Puterea nominala este situatua in
domeniul sutelor de Wati.

L
Intreruptorul basculant vedere interna

Parametrii Tehnici
Tensiunea nominala -este limita superioara de a sistemului energetic pentru care a fost
proiectat. Pentru ca toate intrerupatoarele au rolul de a aduce valoarea curentului la zero
tensiuanea de lucru a intrerupatorului este unul dintre cei mai importanti parametri tehnici.
Tensiunea de lucru determina nivelul de stres al elementului izolant(dielectric) datorita
efectului produs de tensiunea tranzitorie in special la deschiderea circuitului.
Clasa de izolatie - este reprezentata prin valoarea dielectric intre caile comutate intre poll ~i
intre poli ~i caile comutate.
Curentul nominal - se refera la valoare curentului pe care intrerupatorul tl poate comuta in
conditii bine definite de operare. Cre~terea temperaturii pe componentele inteme ale
intrerupatorului nu trebuie sa depaseasca valorile descrise in standardul de clasificare.
Curentul nominal maxim - este reprezentat de solicitarea electrodinamica a elementelor de
contact prin varful de curent caracteristic regimului tranzitoriu al sarcinilor electrice la
pomirea lor.
 V

. 1d scurt _ curentul maxim ce poate apare la producerea unui scun .

Cur~ntul nomma s:rcina comutata. Stresul electromecanic produs este mai rn cicuit Pe
termmale sau pe . . are de •
• nominal de operare al mtrerupatoru1m.
curentu1maxim cat
. tea de rupere /a cu rent - capacitatea de intrerupere a cicuitului in condjt•.
Capac,ta ,u nonna1
e
I
de fu nctionare
.

C acitatea de rupere la curentul de scurt - este curentul generate de tensiunea n .

a;!itia unui scurt la terminalele intrerupatorului pentru sarcina comutata orninala la

Tipuri de intrerupatoare / comutatoare

Jntrerupatoare cu mebrana: Pe langa variantele uzuale prezentate in tabeiele urmato .

.
exista ~i un mtrerupator f-ara p1ese
. 1 e. Este rea11zat
mo b"l · dmtr-o
. are mai
mebrana siliconica aco ._
cu un strat conductor. La apasare ea va mtra . pen ta
m contact cu parµle metalice ale cailor
A

comutate.
CablaJ su~rlor

Clasificare comutatoare dupa numarul de circuite comandate

Ti Comutator Exem lu Simbol
Un pol si o cale Functie
(circuit comutat)
Schimba starea unui
--efo-- circuit din pomit in oprit
si invers
Un pol si doua cai
0-- Comutarea pe rand in
pozitia pomit sau oprit.
Unul pomit si altul oprit

Doi poli si o cale Sunt comandate sincron

doua circuite.. Are patru
1
terminale doua pe intrare
~0-- si doua pe iesire
Doi poli si doua cai <>-- Este dotat cu 2 pini la
intrare si 4 la iesire. Poate
~-o-- comuta de pe o parte a
••• circuitului pe alta parte
•• 01f'l_ __ alimentarea.
(exemplu: schimba sens
rotatie al unui motor)
Clasificare comutatoare du a modul de actionare
Ti lntreru ator Exem lu Simbol Functie
Cu apasare Intrerupator cu stare
temporara. Revine la
I
starea initiala cand
--0 0-- apasarea este oprita)

' . •
(claviaturi, sonerii, etc)

Cu glisare

Cu parghie
... I

ifff
I

NS (ne-stardardizat)
Schmba starea de
alimentare printr-o
miscare de glisare

Cu ajutorul unei parghii

--
(levier) se schimbaa
~0--
starea circuitului (pornit /
NS oprit)
Microintrerupator I Limitator de cursa,

;iifi --0
NS
0--- detector de miscare,

Relee electronice (solid-state relays) SSR

Controleaza alimentarea sarcinii prin intermediul componentelor electronice de
putere (triace, tiristoare, tranzistoare, redresoare controlate). Semnalul de comanda este de
obicei izolat galvanic prin intermediul unor componente cum sunt transformatoarele, releele
reed, optocuploare. Aceasta decuplare previne scurgeri de tensiune din cicuitul comandat
spre eel de comanda, astfel protejandu-1 la defectari accidentale.
- - - .... - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Electronlca
. I ·.
I
·I
de putere .I
Optocuplor
(Trice) I L..
' 0
I Ill
Q)
I L..
a.
:J
(/)

Declansator la
Fotodetector trecerea prln zero _J

I
- _ ,. - •- -· - . --- - - - - - -~- - - --·-
· ,
- ·- - - - - - -I
Simplified Electromechanical Relay Schematic
Un releu electronic de obicei include izolatia galvanica fata de circuitul de putere,
componenta electronica de putere pentru comutatie(Triace, MOSFET-uri, IGBT-uri) si un
circuit de amorsare a salturilor de tensiune ce pot apar in regimul tranzitoriu de functionare
(pentru siguranta in functionare si reducerea interferentelor electromagnetice).
De asemenea releele electronice mai pot contine si un detector de trecere prin zero a
tensiunii pentru reducerea stresului asupra componentelor comandate.
Relee electromecanice
Elemente de comanda de la distanta si in siguranta a dispozitivelor electrice de putere
rnedie si mare de pe magistrala electrica cu ajutorul unui curent de control mic. Releele
I

. ·r le de comand a Si cele comandate.. Cele doua. stari

. galvanica intre circm e .
realizeaza separatI~ I 1 (Normal deschis s1 norm m al . chis) sunt obtinute dm pretens10narea
de cuplare ale termma e or
contactelor lamelare.
Contacte flxe Conexiunl
elect rice

c::::;.:::::===::::::::=-:p.:t:=::r-p deschls
Normal

Pivot POL

\
., Normal
lnchls

Fluxul
magnetic
Mlez
feromagnetlc
Bobina
magnetlzata

Schema Simplificata a Releului Electromecanic

ConlAct
normal
inchis

- ArmatLra
,...--...._
Articulatl• M~z
r----i _>-<
Contact
- normal
d-hls
--=

--=
I

LJ
TERMINAL
C()t,U>J
LIJ
TERMINALE DE
COMMOA - -
lERMINAL TERMINAL
BOBINA NORMAL NORMA!.
INCHIS INCHIS

Componentele Relului Electromecanic

Tipuri de relee
Relee Reed: Un releu reed este realizat dintr-un comutator reed ce opereaza mtr-o bobine.
Un comutator reed consta dintr-una sau mai multe perechi de lamele reed metalice,
magnetizabile ce se afla la o mica distanta una de alta la unul dintre capete cand comutatorul
este deschis. Ele sunt sigilate ermetic la celalt capat mtr-o incinta de sticla. In releele reed
campul magnetic forteaza apropierea celor doua lamele reed, astfel inchizand contactul.
Rigiditatea celor doua lamele produce separalea lor la dispariµa campului magnetic ~i
cicuitul se deschide.
Relee C.C.: Un releu de c.c. (curent continuu) folose~te o singura infasurare m jurul unui
miez feromagnetic pentru a realizare un electro magnet. Cand bobina este alimentata miezul

'I
feromagnetic genereaza un camp electromagnetic care mentine armatura inchisa.
~elee ~.A.: In teori~, C.A. poate opera si relee de CC. Dar tensiunea C.A trece prin zero la
f~ecare Jumatate ?e c1clu. A~tfel, armatura relului tinde sa se deschida la fiecare jumatate de
c1clu. Aceasta ffilSCare continua se va traduce printr-un vibratie, ce poate fi auzita, si poate
produce deschiderea. Pentru a face releul compatibil cu tensiunea A.C producatorii
instaleaza un inel metalic in capatul bobinei. Inelul instalat prin magnetismul remanent
intarzie deschiderea contactelor lamelare. Apare, astfel un defazaj intre cele doua parti ale
miezului electromagnetic ..
Pentru o tensiune la frecventa de 400-Hz, cum se regaseste in aviatie, modificarile
constructive sunt considerabile. Astfel tensiunea la frecventa de 400-Hz din C.A. se
redreseaza in C.C. si se actioneaza electromecanic contactele.

Relee de siguranta: Reprezinta o incrucisare intre un releu si un element de control. Dupa

spune ~i numele lor, au rolul de a controla siguranta circuitelor electrice, ~i de a opri
alimentarea echipamentelor de putere in situaµi periculoase. Elementele de comanda de
putere sunt controlate prin intermediul unor astfel de relee. Aceste tipuri de relee sun~
comandate de obicei de la un comutator de oprire de urgenta, limitatoare de cursa ~1
intrerupatoare de protectie. Safety relays also typically incorporate redundant contacts as
part of their safety measures.
Contactoarele pot fi vazute ca relee cu destinatie speciala (pentru alimentarea si oprirea
sarcinilor cu reactanta mare).
Line
Line

1.oad eo,hd
1.oad signal
Conln>I
sip Contactor anclansat
Contactor declansat
Vedere in sectiune a unui contactor electromecanic

Contactoarele incorporeaza in general componente care nu se regasesc in relee. 0

categorie de astfel de componente este pentru amorsarea arcului electric ce apare la
deschiderea circuitului pentru curenti mari ~i sarcini reactive. 0 alta componenta care se
regaseste in contactoare este o bobina de imprastiere (indepartare) a arcului electric de la
contacte ce este un mijloc de racire a zonei de contact.
Traductorii termici de suprasarcina au rolul de a oferi protecµa la supracurent pentru
motoare electrice mari. Aceasta contrasteaza cu sigurantele automate ~i cu cele fuzibile, care
au ca scop principal protecµa la supracurent conductoarelor electrice de putere.

4. Partea experimentala
Prin variatia tensiunii pe circuitul de comanda a releului se comuta intre cele doua
stari de functionare. Se creste tensiunea de la valoarea zero pana la valoarea nominala
comutandu-se astfel alimentarea circuitului de pe terminalul Normal Inchis la alimentarea
 circuitului de terminalul Normal Deschis, se noteaza tensiunile si curentii de comutare
(anclansare) a releului precum si valorile norninale. La pasul doi se scade tensiunea de la
valoarea nominala la zero identificandu-se momentul de comutare inversa a contactelor
releului (declansare) de pozitia Normal Deschis spre Normal Inchis, notandu-se tensiunea si
curentul la momentul comutarii. Se deterrnina puterile si se fac observatii asupra valorilor
parametrilor electrici pentru doua relee diferite.
Surse de erori:
Principala eroare metodica este introdusa de variaµa rezistentei elementului de
actionare datorata variatiei de temperatura a mediului de lucru si a efectului Joule-Lenz. De
asemenea o eroare irnportanta este data de variatia inductantei electo-magnetului la salturile
de tensiune parazita si cele produse de utilizarea in alternativ datorate frecventei curentui
alternativ.
Erorile instrumentale sunt cele date de histerezisul rniezului bobinei, remanenta de
magnetizare a miezului, inertia pieselor mecanica, freccarea mecanismului mobil.
Se cere:
1. Trecerea mtabel a valorilor masurate precum si calculul puterii debitate pentru fiecare
releu 'in parte.
2. Riispusul la 'intrebarea: De ce diferii valorile parametrilor masurati?