CamScanner

CamScanner
CamScanner
CamScanner
 Sisteme energetice de bord

LUCRAREA DE LABORATOR NR.2

Elemente de comanda ~i control ale magistralei electrice

1. Scopul lucrarii

Enumerarea ~i clasificarea elementelor de comanda ~i control. Pentru sistemul

electric al aeronavei ~i masurarea parametrilor specifici.

2. Descrierea generala a elementelor de comanda ~i control

a) Intrerupatoare - comanda starea de pornit oprit a unui circuit electric astfel incat
sa-1 alimentam sau nu cu energie electrica. Comanda este realizata manual, iar durata de
viata este exprimata in numarul de cicluri inchis-deschis. Puterea nominala este situatua in
domeniul sutelor de Wati.

L
Intreruptorul basculant vedere interna

Parametrii Tehnici
Tensiunea nominala -este limita superioara de a sistemului energetic pentru care a fost
proiectat. Pentru ca toate intrerupatoarele au rolul de a aduce valoarea curentului la zero
tensiuanea de lucru a intrerupatorului este unul dintre cei mai importanti parametri tehnici.
Tensiunea de lucru determina nivelul de stres al elementului izolant(dielectric) datorita
efectului produs de tensiunea tranzitorie in special la deschiderea circuitului.
Clasa de izolatie - este reprezentata prin valoarea dielectric intre caile comutate intre poll ~i
intre poli ~i caile comutate.
Curentul nominal - se refera la valoare curentului pe care intrerupatorul tl poate comuta in
conditii bine definite de operare. Cre~terea temperaturii pe componentele inteme ale
intrerupatorului nu trebuie sa depaseasca valorile descrise in standardul de clasificare.
Curentul nominal maxim - este reprezentat de solicitarea electrodinamica a elementelor de
contact prin varful de curent caracteristic regimului tranzitoriu al sarcinilor electrice la
pomirea lor.
 V

. 1d scurt _ curentul maxim ce poate apare la producerea unui scun .

Cur~ntul nomma s:rcina comutata. Stresul electromecanic produs este mai rn cicuit Pe
termmale sau pe . . are de •
• nominal de operare al mtrerupatoru1m.
curentu1maxim cat
. tea de rupere /a cu rent - capacitatea de intrerupere a cicuitului in condjt•.
Capac,ta ,u nonna1
e
I
de fu nctionare
.

C acitatea de rupere la curentul de scurt - este curentul generate de tensiunea n .

a;!itia unui scurt la terminalele intrerupatorului pentru sarcina comutata orninala la

Tipuri de intrerupatoare / comutatoare

Jntrerupatoare cu mebrana: Pe langa variantele uzuale prezentate in tabeiele urmato .

.
exista ~i un mtrerupator f-ara p1ese
. 1 e. Este rea11zat
mo b"l · dmtr-o
. are mai
mebrana siliconica aco ._
cu un strat conductor. La apasare ea va mtra . pen ta
m contact cu parµle metalice ale cailor
A

comutate.
CablaJ su~rlor

Clasificare comutatoare dupa numarul de circuite comandate

Ti Comutator Exem lu Simbol
Un pol si o cale Functie
(circuit comutat)
Schimba starea unui
--efo-- circuit din pomit in oprit
si invers
Un pol si doua cai
0-- Comutarea pe rand in
pozitia pomit sau oprit.
Unul pomit si altul oprit

Doi poli si o cale Sunt comandate sincron

doua circuite.. Are patru
1
terminale doua pe intrare
~0-- si doua pe iesire
Doi poli si doua cai <>-- Este dotat cu 2 pini la
intrare si 4 la iesire. Poate
~-o-- comuta de pe o parte a
••• circuitului pe alta parte
•• 01f'l_ __ alimentarea.
(exemplu: schimba sens
rotatie al unui motor)
Clasificare comutatoare du a modul de actionare
Ti lntreru ator Exem lu Simbol Functie
Cu apasare Intrerupator cu stare
temporara. Revine la
I
starea initiala cand
--0 0-- apasarea este oprita)

' . •
(claviaturi, sonerii, etc)

Cu glisare

Cu parghie
... I

ifff
I

NS (ne-stardardizat)
Schmba starea de
alimentare printr-o
miscare de glisare

Cu ajutorul unei parghii

--
(levier) se schimbaa
~0--
starea circuitului (pornit /
NS oprit)
Microintrerupator I Limitator de cursa,

;iifi --0
NS
0--- detector de miscare,

Relee electronice (solid-state relays) SSR

Controleaza alimentarea sarcinii prin intermediul componentelor electronice de
putere (triace, tiristoare, tranzistoare, redresoare controlate). Semnalul de comanda este de
obicei izolat galvanic prin intermediul unor componente cum sunt transformatoarele, releele
reed, optocuploare. Aceasta decuplare previne scurgeri de tensiune din cicuitul comandat
spre eel de comanda, astfel protejandu-1 la defectari accidentale.
- - - .... - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Electronlca
. I ·.
I
·I
de putere .I
Optocuplor
(Trice) I L..
' 0
I Ill
Q)
I L..
a.
:J
(/)

Declansator la
Fotodetector trecerea prln zero _J

I
- _ ,. - •- -· - . --- - - - - - -~- - - --·-
· ,
- ·- - - - - - -I
Simplified Electromechanical Relay Schematic
Un releu electronic de obicei include izolatia galvanica fata de circuitul de putere,
componenta electronica de putere pentru comutatie(Triace, MOSFET-uri, IGBT-uri) si un
circuit de amorsare a salturilor de tensiune ce pot apar in regimul tranzitoriu de functionare
(pentru siguranta in functionare si reducerea interferentelor electromagnetice).
De asemenea releele electronice mai pot contine si un detector de trecere prin zero a
tensiunii pentru reducerea stresului asupra componentelor comandate.
Relee electromecanice
Elemente de comanda de la distanta si in siguranta a dispozitivelor electrice de putere
rnedie si mare de pe magistrala electrica cu ajutorul unui curent de control mic. Releele
I

. ·r le de comand a Si cele comandate.. Cele doua. stari

. galvanica intre circm e .
realizeaza separatI~ I 1 (Normal deschis s1 norm m al . chis) sunt obtinute dm pretens10narea
de cuplare ale termma e or
contactelor lamelare.
Contacte flxe Conexiunl
elect rice

c::::;.:::::===::::::::=-:p.:t:=::r-p deschls
Normal

Pivot POL

\
., Normal
lnchls

Fluxul
magnetic
Mlez
feromagnetlc
Bobina
magnetlzata

Schema Simplificata a Releului Electromecanic

ConlAct
normal
inchis

- ArmatLra
,...--...._
Articulatl• M~z
r----i _>-<
Contact
- normal
d-hls
--=

--=
I

LJ
TERMINAL
C()t,U>J
LIJ
TERMINALE DE
COMMOA - -
lERMINAL TERMINAL
BOBINA NORMAL NORMA!.
INCHIS INCHIS

Componentele Relului Electromecanic

Tipuri de relee
Relee Reed: Un releu reed este realizat dintr-un comutator reed ce opereaza mtr-o bobine.
Un comutator reed consta dintr-una sau mai multe perechi de lamele reed metalice,
magnetizabile ce se afla la o mica distanta una de alta la unul dintre capete cand comutatorul
este deschis. Ele sunt sigilate ermetic la celalt capat mtr-o incinta de sticla. In releele reed
campul magnetic forteaza apropierea celor doua lamele reed, astfel inchizand contactul.
Rigiditatea celor doua lamele produce separalea lor la dispariµa campului magnetic ~i
cicuitul se deschide.
Relee C.C.: Un releu de c.c. (curent continuu) folose~te o singura infasurare m jurul unui
miez feromagnetic pentru a realizare un electro magnet. Cand bobina este alimentata miezul

'I
feromagnetic genereaza un camp electromagnetic care mentine armatura inchisa.
~elee ~.A.: In teori~, C.A. poate opera si relee de CC. Dar tensiunea C.A trece prin zero la
f~ecare Jumatate ?e c1clu. A~tfel, armatura relului tinde sa se deschida la fiecare jumatate de
c1clu. Aceasta ffilSCare continua se va traduce printr-un vibratie, ce poate fi auzita, si poate
produce deschiderea. Pentru a face releul compatibil cu tensiunea A.C producatorii
instaleaza un inel metalic in capatul bobinei. Inelul instalat prin magnetismul remanent
intarzie deschiderea contactelor lamelare. Apare, astfel un defazaj intre cele doua parti ale
miezului electromagnetic ..
Pentru o tensiune la frecventa de 400-Hz, cum se regaseste in aviatie, modificarile
constructive sunt considerabile. Astfel tensiunea la frecventa de 400-Hz din C.A. se
redreseaza in C.C. si se actioneaza electromecanic contactele.

Relee de siguranta: Reprezinta o incrucisare intre un releu si un element de control. Dupa

spune ~i numele lor, au rolul de a controla siguranta circuitelor electrice, ~i de a opri
alimentarea echipamentelor de putere in situaµi periculoase. Elementele de comanda de
putere sunt controlate prin intermediul unor astfel de relee. Aceste tipuri de relee sun~
comandate de obicei de la un comutator de oprire de urgenta, limitatoare de cursa ~1
intrerupatoare de protectie. Safety relays also typically incorporate redundant contacts as
part of their safety measures.
Contactoarele pot fi vazute ca relee cu destinatie speciala (pentru alimentarea si oprirea
sarcinilor cu reactanta mare).
Line
Line

1.oad eo,hd
1.oad signal
Conln>I
sip Contactor anclansat
Contactor declansat
Vedere in sectiune a unui contactor electromecanic

Contactoarele incorporeaza in general componente care nu se regasesc in relee. 0

categorie de astfel de componente este pentru amorsarea arcului electric ce apare la
deschiderea circuitului pentru curenti mari ~i sarcini reactive. 0 alta componenta care se
regaseste in contactoare este o bobina de imprastiere (indepartare) a arcului electric de la
contacte ce este un mijloc de racire a zonei de contact.
Traductorii termici de suprasarcina au rolul de a oferi protecµa la supracurent pentru
motoare electrice mari. Aceasta contrasteaza cu sigurantele automate ~i cu cele fuzibile, care
au ca scop principal protecµa la supracurent conductoarelor electrice de putere.

4. Partea experimentala
Prin variatia tensiunii pe circuitul de comanda a releului se comuta intre cele doua
stari de functionare. Se creste tensiunea de la valoarea zero pana la valoarea nominala
comutandu-se astfel alimentarea circuitului de pe terminalul Normal Inchis la alimentarea
 circuitului de terminalul Normal Deschis, se noteaza tensiunile si curentii de comutare
(anclansare) a releului precum si valorile norninale. La pasul doi se scade tensiunea de la
valoarea nominala la zero identificandu-se momentul de comutare inversa a contactelor
releului (declansare) de pozitia Normal Deschis spre Normal Inchis, notandu-se tensiunea si
curentul la momentul comutarii. Se deterrnina puterile si se fac observatii asupra valorilor
parametrilor electrici pentru doua relee diferite.
Surse de erori:
Principala eroare metodica este introdusa de variaµa rezistentei elementului de
actionare datorata variatiei de temperatura a mediului de lucru si a efectului Joule-Lenz. De
asemenea o eroare irnportanta este data de variatia inductantei electo-magnetului la salturile
de tensiune parazita si cele produse de utilizarea in alternativ datorate frecventei curentui
alternativ.
Erorile instrumentale sunt cele date de histerezisul rniezului bobinei, remanenta de
magnetizare a miezului, inertia pieselor mecanica, freccarea mecanismului mobil.
Se cere:
1. Trecerea mtabel a valorilor masurate precum si calculul puterii debitate pentru fiecare
releu 'in parte.
2. Riispusul la 'intrebarea: De ce diferii valorile parametrilor masurati?

l
 \

I
Sisteme electroenergetice de bard
LUCRAREA DE LABORATOR NR.3
Caracteristica de iesire a unui transfo .
rmator s1 a randamentului
1. Scopul lucrarii

Intelegerea principiului de functionare a unui tr

de putere. Determinarea dependentei d' tr .. ansformator. Identificarea pierderilor
d f m e parametru electrici la . . (U
e trans ormare intrare / iesire, a randamentului (ij) 1esire , I) si a eficientei
2. Descrierea generala a transformatorului

Transformatorul este O com on .

transformarea parametrilor ele tr· . P enta pasiva de curent alternativ care permite
la iesire fara modif fr c ici (tensiune, curent) de la o valoare la intrare la alta valoare
este dir~ct proporti~c:iea ecventei, c~ ajutorul ~ductiei mutuale. Relatia dintre parametri
primar si eel din secu~d a cu parametr~ cons~ctlvi(raportul dintre numarul de spire din
ar) daca se neghJeaza p1erderile de putere pe componente.
,- inlaiurarea
_9T'< : ,. ' ft primaril
.,.,, 6 '11
Np..,;,e

. .. ' """" '"2.

- ~,(" P) LQ

Transformator toroidal 30V - 6V 400Hz

Transformatorul este realizat dintr-o infasurare alimentata cu energie electrica

(primar) si o infasurare care genereaza energie electrica (secundar), ambele infasurari sunt
amplasate intr-un mediu permeabil electromagnetic.
Transformarea parametrilor este bidirectionala, infasurarile schimbadu-si functia,
primarul devine secundar, secundarul devine primar, iar raportul de transformare se schimba
din ridicator in coborator sau invers.

3. Parametri tehnici transformator

Factorul de tensiune limita de lucru

Acesta este factorul pentru care tensiunea de intrare trebuie multiplicata pentru a afla
tensiunea maxima de lucru a transformatorului la care se rnenµne nivelul de precizie ~i
solicitare termica.
Transformatorul trebuie se reziste 1n acest regim de lucru pentru o durata specificata
de timp corspunzatoare cu durata supraincarcariii retelei:
 Factor
solicitare Metoda
Durata
tensiune conectare lmpamantarea slsternui ....__
1.2 lnfasurare prlmar distrlbutie u1 ti~
continua

1.2 continua
Faza la faza
lntre nulul unui
oricare
------
tansformator stea oricare
si impamantare
1.2 continua
1.5 Faza si
30 secunde impamantare Legare directa nul
1.2 continua
Faza si limitind rezistenta la impamantare
1.9 30 secunde prin sistem automat de sigurantare
impamantare
1.2 (decuplare la prima depasire)
continua
1.9 Faza si Legare la nul la impamantare fara
8 ore impamantare sistem de sigurantare
1.2 continua
1.9 Faza si Prin reglarea reactantei de limitare
8 ore impamantare (bobina Petersen) fara sigurantare
Tensiunea nominala primar (Up): Faza A
a) - - - , . - . - - - - b) ---.-u--
In funcµe de modul de conectare al u
- - - ; - - ~ - - Faza B
transformatorului avem:
- - + - - - - Faza C
1. Intre faza ~i impamantare (a)
uP =_p_
.Ji; p

s
2. Intre faze (see b) UP =U_

Tensiunea nominala secundar (Us): Rezulta din raportul de transformare.

Frecventa nominala (Hz): Frecventa de lucru nominala a transformatorului.
Tensiunea de strapungere (efectiva): tensiunea pana la care rezista sistemul de izolare al
spirelor la solicitare cu supratensiune(kV) pentru o durata precizata de timp
Tensiunea de strapungere in impuls (efectiva): tensiunea pana la care rezista sistemul de
izolare al spirelor la solicitare cu un ~oc de supratensiune(kV) pentru o durata scurta de
timp(l-2sec)

Clasa de precizie I puterea de ie~ire nominala: este exprimata 1n VA si este puterea

aparenta pe care o poate furniza i'n secundar cand primarul este conectat la tensiunea
nominala, iar puterea este debitata pe o sarcina calibrata. Nu trebuie sa introduca variatii mai
mari decat cele specificate i'n clasa de precizie

Clasa de precizie: defineste raportul de transformare garantat ~i eroarea limita de faza i'n
condiµi specifice de putere ~i tensiune.

Eroarea relativa de tensiune: eroarea introdusa de transformator in masurarea tensiunii:

Um[%] =(K11 U,-U 1Jx100/ U;i

Eroarea
~1
de faza i'n
este exprimata sauminute.
defazajul: este diferen\3 de f aza intre tensiunea din pdmar ~i secundar

Puterea lermica nominafa limita de iesire: este puterea aparenta a transformatorului la

care el poate alimenta cu tensiunea nominala din secundar fara sa depaseasca limitele de
temperatura specificate i'n standarde
Tipuri de transformatoare
A. Funcµe de numiirul de faze·
1. Transformatoare monofaza;e
2 · Transformatoare
T tr'"
r,azate
3. ransformatoare polifazate
B. Funcµe de raportul
1. Trans'orma•or 'd' de transformare dintre primar si secundar:
,, " rr rcator
2. Transformator coborator
C. Tr
Funcµe de moduI de trans,ormare
1. al parametrilor:
2·
1 ansformare directa (tensiune -> tensiune)
· Transformation indirecta (curent -> tensiune)
D. Funcµe de tipul raportului de transformare:
1· Transformatoare cu raport fix nd
· Transformatoare cu raport variabil (i.e. numar variabil de spire in secu ar)
2
E. Funcµe de frecventa tensiunii de alimentare: . 1 trotehnic sau
· Transformatoare de fracventa joasa- circuit magnetic dm tole de otel e ec
1
tor de ferita
2. Transformatoare de frecventa medie - circuit
. magnetic
. din tor d"
h" de ferita
bare de ",enta
.
• Transformatoare de frecventa mare - circuit magnetic desc is m
3
F. Funcpe de tipul de izolatie I modul de racire: fiO rmatorul
1. Transformers uscate conducroarele celor doua bobine din componenta rans O fortata.0
sunt iwlate cu email anorganic ~i racite cu ventilarie de aer natura sour eaza
Transformatoarele incapsulate sunt un tip special de trans(ormatoare us~ate ce utl "
rasina pentru izolarea miezului a bobinelor dar ~i pentru transferul termic. . . .
2. Trans(ormatoare imersate ~binele sunt imersate intr-un fluid cu scop de racire(SI uneon

de izolare)
1. Funcpe de tipul miezului:
G. Trans(ormatoare laminate, cunoscute ca ,ransformatoare E-I, contin tole l ammate
· de

otel izolate cu lac saucualtnucleu

2. Transfarmotoare material izolator folosesc un sistem de prindere fiirii interupereo
segmental

conductoarelor
3. electrice.
Trans(orrnatoare toroidale bobinele sunt infasurate pe un miez cilindric, prevenind ast(el
scaparile de fluxului magnetic rezultat
H. Funcpe
1. de aplicatiile
Transformatoare de transformatorului:
putere folosesc tensiuni de lucru de la medii la marii, iar
dimensiunea este proportionala cu puterea nominala
2. Transformaroare de semnal sou de radio(recventa transforma in(ormatia(semnalul)
dintr-un circuit fn altul. Folosesc de obicei tensiuni mici. Se pot enumera:
- Transformatoare audio sunt utilizate pentru transmisii de date ~i voce, opereaza in
gama de frecvente intre 300 Hz si 20 kHz.
- Transformatoare digitale utilizate in aplicafii audio pentru izolare de semnal
(decuplare etaje) ~i adaptare de impedanta.
- Transformatoare traductoare de curent detecteaza ~i masoare curentul. Unele sunt
folosite fn aplicafi.i de masurare precisa a curentului, iar altele in aplicafii pentru surse de
putere fn- Transformatoare
comutatie. de radiofrecventa sunt folosite pentru adaptare de impedanta i'n
spectrul de radiofracventa I microunde.
- Transformatoare de telecomunicatii utilizate pentru izolare semnalului pentru
aplica(ii ce necesita banda larga ~i timp scurt de comutatie.
 1 teriorul unui BTR (Bloc
"'ransformatoare pentru redresaread curenatului ·uni'i continue
m mimpreuna cu un bloc de
A •

tens, utilizate
Transformare Redresare) pentru pro ucere
' A
- .1,

redresare format din diode sau tiristoare.

C I,..."..,,,,,_
l
·-. - .•""'."'~---·1' Na<mal~ opaa (NO)

~AC r s ·
g e n e r a t o r !'
J ,

ffl)UI I . •

I __ J
H--~ Warning
lamp circuit

Full wave
rectifier~ 1 ,-,, 1 · ·r 1
,--~ +} Maln
- _ output

Schema unui Bloc de Trans(ormare Redresare de pe aeronava _ .

Circuitul echivalent al unui transformator(pnmar,
. m1ez,
. se cundar• raport ideal).

Schema circuitului echivalent al unui transformator

Pcu2

Diagrama pierderilor de putere pe piirtile componente

Pentru fiecare Parte componenta a transformatoru]uj avem un circuit echiva!ent Si cu
ajutomt lui puten, sa identilicam pierderile de putere din interiorul transformatorului.

A
Experimentu1:

. In ca<1ru1 experirnentului se
dm transfonnator (ten . . rnasoara Parametri. 1 . .
di . s1une s1 curent) 1 I e ectr1c1 de la intr .
puterea s1pata cu fonnut . a re&imu! de gol (r . area ~1 de la ie~irea
p - p +P
0 - Cul Fe + pa. - R /2
ara sarana) identificandu-se

Se conecteaza transfonnatorul
Cu2 - 01. 01
.
+Ro2 . /2 +p - p
d 1 1O 02 Fe - Fe
· . a sarcina variabila · · •
e a Intrarea ~l de la ie1:irea
" d1'n trans formator. ~1 se monitonzeaza parametrii electrki
Se
(
calcu!eaza puterea la go! r d . . • .
n 12) · Se fac obs •rvati"I asupra
.,, amentuJ, pierdertle In fleqi se traseaza graficele (V'' I,) si
' anVariatiilor.
Surse de erori:

Principala eroare metodica este introdusa de variapa rezisten\ei de sarcina datorata

Variatiei de temperatura a mediu]Ui de Iucru si a efectu)u; Joule-Lenz. De asemenea o eroare
importanta este data side Variatia inductantei rezisten\ei de sarctna la sa!turile de tensiune.
Erorile instrumentale sunt date ln principal de variatia penneabilitatii_ miezu!Ui
transformatorului funqie de curentul de sarcina, ii modificarli rezisten\ei bobmelor chn
primar ~i secundar datorata variatiei de temperatura.
Se cere:

1. Trecerea in tabel a valorilor masurate precum si calcu1u1putern.. s1· a randamentului .

2. Explicati variatia parametrilor In grafic?