Dezvoltarea biocombustibililor si

metodelor regenerative pentru aviatie

PROFESOR INDRUMATOR: ION
MALAEL
STUDENTI: FIRTALA ALIN
RISTEA LAURA
DIRLAU MARTA
FENOGHEN ANDRADA
SURDU COSMIN
 Cuprins

1. Programul Horizon Europe

2. Subiectul propunerii
3. Solicitant
4. Parteneri
5. Obiectiv principal
6. Obiective specific
7. Asteptari
8. Riscuri
9. Grup tinta
10. Producerea biocombustibililor
11. Proces tehnologic
12. Testare
13. List of work packages
14. List of delivarables
15. Organigrama management
16. Diagrama Gantt
17. Diagrama Pert
18. Buget
Programul Horizon Europe


Horizon Europe este programul cheie de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, cu un buget
 

de 95,5 miliarde EUR.

Acestaabordează schimbările climatice, ajută la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă
ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea UE.
Programul facilitează colaborarea și consolidează impactul cercetării și inovării în dezvoltarea,
sprijinirea și implementarea politicilor UE, abordând în același timp provocările globale. Sprijină
crearea și o mai bună dispersare a cunoștințelor și tehnologiilor excelente.
Acesta creează locuri de muncă, angajează pe deplin fondul de talente al UE, stimulează
creșterea economică, promovează competitivitatea industrială și optimizează impactul investițiilor
în cadrul unui spațiu european de cercetare consolidat.
Pot participa persoane juridice din UE și țări asociate.

 
 Dezvoltarea biocombustibililor

Industria aviatiei este interesată de dezvoltarea carburanților care pot fi produși în masă la un cost scăzut și un
randament ridicat, cu impact minim asupra mediului. Acesti biocombustibili ar trebui să fie fabricați din culturi cu
crestere rapidă care:
 nu ocupă teren arabil productiv
 nu necesită tehnici agricole excesive și nu amenintă biodiversitatea
 oferă valoare socio-economică comunităților locale
 în mod important, are ca rezultat o amprentă de carbon mai mică

Potentialul biocombustibililor:
• oferă 2% din totalul de combustibili pentru transport
• până în 2050 ar putea reprezenta 27%
• se estimează că folosirea biocombustibililor ar reduce emisiile de CO2 cu 2,1 gigatone pe an
 Solicitant

Universitatea Politehnica din București este o instituție de învățământ superior de stat din București, România, înfiintată
în anul 1864. Totodată, este cea mai mare universitate tehnică din țară, având 15 facultăți și aproximativ 25.000 de
student.

Date de contact:
Tara: Romania
Oras: Bucuresti
Sediu: Splaiul Independentei nr. 313
Cod postal: 061621
Site: www.upb.ro
Telefon: 0214 029 100
Parteneri

# Participating Organisation Legal Name Country

1 Universitatea Politehnica din Bucuresti Romania

2 Alcobiofuel Belgia

3 Neste Oil Finlanda

4 International Sustainabilty and Carbon Certification (ISCC) Germania

 Alco Bio Fuel încorporează cele mai recente tehnologii de ultimă
generație pentru utilizarea energiei și manipularea unei mari
varietăți de cereale, reducând la maximum amprenta asupra
mediului.
 Neste Oil Corporation este o companie de rafinare și
comercializare care se concentrează pe carburanți de înaltă
calitate și cu emisii reduse.
 International Sustainabilty and Carbon Certification (ISCC) este o
organizație independentă, formată din mai multe părți interesate,
responsabilă pentru dezvoltarea, supravegherea, revizuirea și
îmbunătățirea continuă a sistemului de certificare ISCC. Sistemul
de certificare ISCC acoperă toate materiile prime durabile, inclusiv
biomasa agricolă și forestieră, deșeurile biogene, materialele
circulare și sursele regenerabile.
Obiectiv principal

Decarbonizarea sectorului de transport aerian, care se extinde

rapid și creste consumul global de combustibili fosili.
Provocarea specifică constă în cresterea competitivității
tehnologiilor de biocombustibil si de combustibil regenerabil de
generație următoare în domeniul aviației în comparație cu
alternativele de combustibili fosili.
 Obiective specifice

1. Formarea şi valorificarea de resurse umane specializate, realizarea unor locuri de muncă, atragerea de tineri studenţi
din ani terminali ce pot ocupa locurile disponibile, cât şi studenţi din primii ani de studii pentru a fi instruiţi şi formaţi
în domeniul cercetării pentru aviatie, internship, voluntariat etc.
2. Creșterea capabilităților de cercetare și dezvoltare în domeniul biocombustibililor al partenerilor implicați prin crearea
unor laboratoare complet echipate în care se pot realiza activitati viitoare de cercetare.
3. Obținerea unor rezultate stiintifice și tehnologice la nivel european reflectate prin creșterea vizibilității și a
recunoasterii internaționale a cercetării românesti.
4. Realizarea unui consorțiu care să includă atât parteneri naționali, cât și internaționali.
5. Evaluarea cu privire la cotele obligatorii de biocombustibili din combustibili fosili si a metodologiilor de raportare si
verificare.
 Asteptari

• Inlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili are potentialul de a reduce emisiile de poluanti si de gaze cu efect de
sera.

•  Utilizarea biocombustibililor ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu între 50 și 90% în comparație cu kerosenul
existent .

• Majoritatea biocombustibililor actuali sunt produsi din culturi agricole si se numesc biocombustibili conventionali. Sunt
dezvoltate noi tehnologii si procese care produc combustibili din deseuri, culturi necomestibile sau produse forestiere.
Acesti combustibili sunt cunoscuti drept biocombustibili avansati sau de generatia a doua. Biocombustibilii avansati vor
deveni probabil prima forma de biocombustibili in viitor, deoarece isi pot imbunatati sustenabilitatea.
 Riscuri
• Trecerea la producerea de biocombustibili pe scară largă are riscuri ecologice considerabile, în special din cauza
schimbării destinaţiei terenurilor. Solul şi plantele sunt cele mai importante rezervoare de CO2 pe Pământ – conţinând de
două ori mai mult carbon decât există în atmosferă. Transformarea în masă a pădurilor sau a păşunilor în culturi destinate
producerii de biocombustibili ar genera mai mult CO2 decât ar putea economisi.
• Extinderea suprafeţelor de culturi arabile în Europa pentru a satisface atât cererea de alimente, cât şi pe cea de carburanţi
ar avea un impact considerabil asupra biodiversităţii Europei şi ar afecta solul şi resursele de apă.
• Totuşi, riscurile asupra Europei ar putea fi diminuate printr-o alegere adecvată a culturilor şi o gestiune potrivită.
Biocombustibilii obţinuţi din deşeuri, din reziduuri de recoltă sau forestiere, oferă avantaje pentru mediu.
Grup tinta

Grupul tinta vizat este Compania

Olandeza KLM Royal Dutch Airlines care
va investi in prima fabrica europeana de
biocombustibili pentru aviatie,precum si
alte companii aeriene.
Producerea de biocombustibili
Exista patru căi certificate pentru a produce biocarburanți pentru avioane :

 HEFA: conversie oleochimică , cum ar fi hidroprocesarea materiilor prime

lipidice obținute din culturi de semințe oleaginoase, alge sau seu

 FT: conversie termochimică cum ar fi conversia a biomasei în intermediari de

fluide (gaz sau lichid), urmată de o conversie catalitică și hidroprocesare pentru
combustibili de hidrocarburi

SIP: conversie biochimică , cum ar fi conversia biologică a biomasei (zaharuri,

amidon sau derivate din lignoceluloză de materii prime) în hidrocarburi

ATJ: O a patra categorie include tehnologii biochimice sau termochimice

“hibride”; tehnologiile de fermentare a gazului de sinteză; și reformarea catalitică
a zaharurilor sau carbohidrati.
Proces tehnologic

 Se pleaca de la ulei vegetal, care se poate obtine din seminte de

rapita, soia sau floarea soarelui, prin presare la cald sau la rece.
 Etapele cunoscute in prezent, indiferent de sistemul adoptat, in
productia de biocarburanti presupune în mod obligatoriu
parcurgerea mai multor etape:
 Etapa I: productia agricola (fertilizat, pregatirea patului germinativ,
semanat, tratamente fitosanitare, recoltat, transport, depozitat)
 Etapa II: extragerea uleiului
 Etapa III: degumarea uleiului
 Etapa IV: filtrarea uleiului;
 Etapa V: esterizarea;
 Etapa VI: depozitarea uleiului/esterului
Testare
 In laborator
Cercetatorii dezvolta un biocombustibil care are proprietati
similare cu combustibilul traditional pentru avioane, Jet A-1.
 Pe sol
Testele analizeaza consumul specific de combustibil ,emisiile
de gaze,timpul necesar de pornire a motorului
 In aer
 Odata ce testele de laborator si la sol au fost finalizate,
combustibilul este gata pentru a fi testat pe aeronave in
conditii normale de functionare.
Scheme de
functionare
 Organigrama de management

Manager

Departament Departament
cercetare financiar

Resurse
umane

Departament
fabricare Departament
testare
List of work packages
Work Work Package Lead Lead Start End
package Title Participant Participant Month month
No No Short Name

1 Managementul de 1 UPB 1 24
proiect şi
administraţia
 
2 Cercetarea subiectului 1 UPB 1 3
de studiu, a
conceptului şi a
produselor dezvoltate
anterior

3 Proceduri tehnologice 3 Neste Oil 4 11

4 Testarea 2 Alco Biofuel 12 20

experimentala
5 Diseminarea 4 ISCC 1 24
rezultatelor
List of delivarables
      Short name of lead     Delivery date
  Work package participant   Dissemin ation level
Number Deliverable name number Type (in months)

1.1 Raport financiar 1 UPB DMP PU 24

1.2 Plan de evaluare a riscurilor 1 ISCC DATA PU 24
1.3 Raport tehnic 1 UPB R SEN 24
1.4 Statistica privind calitatea 1 ISCC R DMP 24
1.5 Inventar logistic 1 UPB DATA SEN 24
2.1 Analiza SWOT 2 UPB R SEN 2
2.2 Rezultate ante-experimentale 2 UPB R PU 1
3.1 Cerere pentru procurarea de 3 UPB DMP PU 2
biomasa
3.2 Raport tehnic privind starea   NESTE R PU 2
utilajelor
3.3 Raport tehnic privind 3 NESTE R PU 2
caracteristicile dupa extragerea
uleiului
3.4 Raport tehnic privind 3 ALCO R PU 2
caracteristicile dupa rafinare

4.1 Raport tehnic privind testarea in 4 ALCO R PU 3

laborator
4.2 Raport tehnic privind testarea la sol4 ISCC R PU 3
4.3 Raport tehnic privind testarea in 4 ISCC R PU 3
zbor
5.1 Conferinta de deschidere 5 UPB DEC PU 1
5.2 Crearea si actualizarea site-ului 5 UPB OTHER PU 24
web
5.3 Organizarea conferintelor 5 UPB DEC Pu 24
Work package 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
WP1:Managementul de proiect şi administraţia
1.1 Management financiar
1.2 Managementul riscurilor
1.3 Supravegherea procesului tehnologic
1.4 Aisgurarea calitatii
WP2: Cercetarea subiectului de studiu, a conceptului şi a produselor dezvoltate anterior
2.1 Analiza situatiei actuale
2.2 Predictii si rezultate asteptate
WP3:Proceduri tehnologice
3.1 Procurarea de biomasa
3.2 Pregatirea si verificarea materialelor si utilajelor
3.3 Aplicarea extragerii uleiului
3.4 Aplicarea filtrarii uleiului
WP4:Testarea experimentala
4.1 Testarea in laborator
4.2 Testarea la sol
4.3 Testarea in zbor
WP5:Diseminarea rezultatelor
5.1 Conferinta de deschidere
5.2 Crearea si actualizarea site-ului web
5.3 Organizarea conferintelor

Diagrama Gantt
Diagrama Pert
Buget
Multumim pentru
atentie!