MASTER: MANAGEMENTUL CALITII I INOVATIEI N DOMENIUL AGROALIMENTAR

COMBUSTIBILI BIO
Coordonator: Conf. univ. dr. Temocico Georgeta Masterand: Cerasela Gramaticu
-2013-

n momentul de fa, cei mai cunoscui combustibili biologici sunt bio -etanolul i bio-dieselul. Acetia sunt fcui din plante, se folosesc n principal pentru transport i pot fi folosii fie n stare pur - n cazul n care motorul este adaptat, fie n combinaie cu combustibili fosili. Combustibilii biologici pot fi produi din orice materie biologic ce conine amidon, zahr sau ulei. n momentul de fa, acetia se fac n principal din plante precum porumbul, soia, rapia, trestia de zahr i palmierul. n viitor, ar putea fi produi din biomas, inclusiv din deeuri i alge.

De la o smn de porumb la combustibil BIO nainte ca porumbul sau grul s devin combustibil bio produs natural, nu sunt necesare numai investiii foarte mari ci i cooperarea unei echipe formate din biochimiti, petrochimiti i ingineri de automatizri. Astfel, NAWARO a construit fabrici de biogaz n cadrul parcului industrial GUSTROW, mpreun cu EnviTec BioGas AB, cel mai mare sub -contractor a ctorva dintre modulele standard. Schulz Systemtechnik GmbH a preluat automatizarea procesului, folosind controlere ETHERNET descentralizate cu comunicaie de tip MODBUS.

Parcul Industrial Gustrow este unul dintre primele construite n Germania, fiind i cel mai mare procesator de biocombustibil transformat n biometan, furnizat n sistemul de distribuie gaz metan. nc din noiembrie 2007 au fost construite 20 de buncre de fermentaie cu silozurile aferente, cldiri de birouri i depozite de reziduuri, pe o suprafa de 20 de hectare. Proiectanii, constructorii i operatorii din cadrul NAWARO Group produc biometan la scar industrial din materie prim regenerabil. Investiia pentru acest proiect a atins aproximativ 100 de milioane de Euro. Biocombustibilul folosit aici provine de la cel mai mare productor de biogaz, EnviTec Biogas AG, cu sediul n Lohne, n provincia Saxonia Inferioar. Fabricile de biogaz funcioneaz pe baz de porumb silozat i iarb cosit, provenit de la fermierii din mprejurimi. Pentru a putea ncepe producia ct mai repede posibil, proiectul a fost divizat n cteva stadii de construcie. Primele din cele 5 module au fost puse n funciune la mijlocul anului trecut. Au urmat altele, astfel nct BioEnergy Park a fost complet anul acesta n martie. Un modul livreaz pn la 2000 metri cubi de biogaz/or ctre conducta de gaz natural, n vreme ce toate modulele produc o cantitate de 8000 metri cubi de biometan/or, astfel nct pe parcursul unui an, fabrica de biogaz produce n total aproximativ 46 milioane metri cubi de biometan. Aproximativ 160 milioane kWh de electricitate i 180 de milioane de kWh de energie termic sunt produse anual n diferite locuri din Germania, avnd aceeai capacitate. Proces de producie delicat Biochimitii, petrochimitii i inginerii de automatizri au trebuit s lucreze ndeaproape mpreun pn la stadiul n care din porumb i iarb cosit biogazul este produs la scar industrial. Parcul BioEnergie NAWARO i obine materia prim de la aproximativ 50 de fermieri contractai din regiune. Necesarul anual pentru o fabric de aceste dimensiuni este de aproximativ 300.000 t de porumb de siloz. Aceast materie prim este iniial depozitat n mod industrial i stocat n gropi. Materia prim preprocesat este mai apoi pompat n containere de fermentare ca i material de intrare, urmnd ca biogazul s fie produs prin intermediul unui proces microbiologic de fermentare. Acest proces este de fapt o fermentare n vid care se produce prin mutarea continu a biomasei la o temperatur ntre 35 C i 38 C. Descompunerea biomasei este astfel realizat de bacteriile anaerobe, rezultnd astfel un produs metabolic un gaz cu coninut de metan. Biogazul este mai apoi livrat ctre fabrica de tratament printr-o reea de conducte aparinnd VNG. Reziduurile rezultate n urma fermentaiei sunt presate, uscate iar mai apoi, ntr-un proces secundar, furnizate unei fabrici de producie a energiei termice din biomas. Tratamentul de obinere a gazului bionatural permite acestor reziduuri o ntrebuinare direct i descentralizat ctre centrele de consum. Citii articolul integral n versiunea tiprit a revistei

Descoperire revolutionara: Combustibil ieftin si eco, pe baza de hidrogen din plante

O descoperire in productia de combustibil pe baza de hidrogen ar putea revolutiona piata energiei alternative. Cercetatorii au gasit o metoda de a extrage elementul chimic din plante.

O echipa de oameni de stiinta de la Universitatea Tehnica din Virginia a descoperit o modalitate de a extrage cantitati mari de hidrogen din orice fel de planta, inovatie care are potentialul de a sta la baza producerii de combustibil ieftin si deloc daunator pentru mediu, se arata pe site-ul oficial al institutiei.
"Noul nostru proiect ar putea pune capat dependentei de combustibilii fosili. Hidrogenul este unul dintre cei mai importanti combustibili bio ai viitorului", a precizat Percival Zhang, profesor asociat al universitatii. Zhang si echipa sa au reusit sa extraga din plante o cantitate mare de hidrogen, proces care era posibil pana acum numai in teorie. Hidrogenul ar putea inlocui benzina, datorita unei noi tehnologii Noua metoda nu este deloc daunatoare pentru mediu, se foloseste de surse naturale regenerabile, nu emana gaze cu efecte de sera si nu necesita metale grele costisitoare. Metodele precedente de producere a hidrogenului erau deosebit de scumpe si contribuiau la efectul de sera. Expertii in energie din Statele Unite sustin ca energia pe baza de hidrogen va reduce radical utilizarea combustibililor fosili, in timp ce producatorii de autoturisme se chinuie tot mai mult sa construiasca masini care functioneaza cu combustibil din hidrogen.

Zhang si echipa sa au lucrat timp de sapte ani la acest proiect, incercand sa gaseasca cea mai putin costisitoare metoda de a extrage hidrogenul din plante.

Whisky-ul, combustibil pentru masinile viitorului

Un scotian a gasit o metoda de a fabrica un combustibil bio din reziduurile ramase dupa obtinerea de whisky. Potrivit lui Martin Tangney, fondatorul companiei decercetare Celtic Renewables, "whiskyul este sinonim cu Scotia", asa ca materie prima pentru acest tip de combustibil este din plin. Tangney a batut deja palma cu un producator de whisky scotian, Tulibardine, care a devenit, astfel prima distilerie din lume care isi va transforma deseurile in combustibil bio, capabil sa alimenteze autovehicule, conform Business Insider. Potrivit lui Tangley, metoda nu este o noutate, ideea de a de obtine butanol din plante existand de acum un secol. A fost insa uitata in anii '60, din cauza competitiei petrochimicalelor. Cercetatorul este convins ca se poate obtine, in mod similiar, combustibil bio si cu reziduuri ramase de la producerea coniacului.

Exxon Mobil investeste in combustibil din alge

Exxon Mobil si specialistul in genetica Craig Venter s-au aliat pentru producerea unui combustibil din alge, in cadrul unui proiect de 600 de milioane de dolari.

Compania lui Venter, Synthetic Genomics Incorporated (SGI), va produce combustibili care vor putea fi folositi de masini sau avioane, fara sa fie nevoie de modificarea motoarelor, relateazaThe Guardian.
Algele au fost alese pentru ca pot capta energia solara, traiesc in zone ce nu pot fi folosite pentru productia alimentara si nu au nevoie de apa curata sau proaspata. In plus, ocupa mult mai putinspatiu decat granele folosite, de obicei, pentru combustibili bio, precum porumbul. "Algele consuma dioxid de carbon si energie solara, in prezenta apei, producand un fel de ulei similiar, la nivel molecular, cu produsele din petrol pe care le facem noi", a spus Emil Jacobs, vicepresedinte al departamentului de cercetare si dezvoltare la Exxon Mobil. "Acest lucru inseamna ca il putem transforma usor in benzina si diesel in refinariile existente, sa-l transportam prin infrastructura pe care o avem si sa-l vindem prin aceleasi benzinarii", a adaugat Jacobs. Potrivit unei agentii a guvernului din Marea Britanie, care promoveaza tehnologiile cu emisii reduse de bioxid de carbon, combustibilii bio din alge ar putea inlocui 70 de miliarde de tone de combustibili fosili folositi anual in transporturile rutiere si aeriene, pana in 2030.

Astfel, se estimeaza ca emisiile de gaze cu efect de sera vor scadea cu 160 de milioane de tone pe an.
Venter, cunoscut mai ales pentru rolul sau in secventierea genomului uman, a declarat ca parterneriatul este cea mai mare investitie in producerea combustibilului din alge, insa producerea sa in volume mari va fi o adevarata provocare. "Acest lucru nu va fi posibil daca industria petroliera nu se va implica", a spus el.

Masinile bio vor merge cu... cafea

In viitor, cafeaua nu ne va limpezi doar diminetile somnoroase, ci va fi folosita si la fabricarea biocombustibilui pentru autovehicule. Zatul de cafea poate fi o sursa ieftina si prietenoasa cu mediul de biocombustibil pentru automobile, potrivit unui grup de cercetatori din Nevada, SUA, informeaza publicatia Green Daily. Potrivit expertilor Mano Misra, Susanta Mohapatra si Narasimharao Kondamudi, zatul de cafea ar putea contribui cu aproximativ 340 milioane de barili la stocul mondial de biocombustibil. In plus, continutul mare de antioxidanti din cafea face ca biodiselul sa fie mai durabil si sa miroasa a cafea in momentul arderii. Peste 7,2 milioane de tone de cafea se produc anual in intreaga lume. Zatul de cafea ramas de la miile de aparate espresso sau de capucino este folosit de cele mai multe ori ca ingrasamant pentru pamant. Oamenii de stiinta au colectat zatul de cafea provenit de la mai multe lanturi de cafenele si au extras uleiul din acesta. Apoi, printr-un proces necostisitor, au convertit uleiul in biodiesel. Expertii Mano Misra, Susanta Mohapatra si Narasimharao Kondamudi estimeaza ca procesul convertirii zatului de cafea in combustibil ar putea aduce un profit urias numai in SUA.

Avantajele folosirii combustibililor biologici Sigurana energetic este un motiv pentru care ar trebui s folosim combustibili biologici. Producerea acestora ar putea reduce dependena UE de importuri de petrol i gaze naturale. Un alt motiv ar fi protejarea mediului nconjurtor: emisiile de CO2 care provin din producerea de combustibili biologici se echilibreaz cu asimilarea de CO2 de plante n procesul de fotosintez, prin urmare, acest tip de combustibili nu contribuie la nclzirea global. Consiliul European din martie 2007 a fixat un obiectiv minim de folosire a combustibililor biologici, care ar trebui s reprezinte pn n 2020 10% din totalul de combustibili din transport n Uniunea European. Care sunt dezavantajele acestui tip de combustibil? Agricultura intensiv, care ar produce materie prim pentru combustibilii biologici, emite oxid nitros, un gaz cu efect de ser. n plus, terenuri care acum gzduiesc pdurile tropicale sau pajiti - care asimileaz CO2 - ar putea fi transformate n culturi. Acestea vor duce la intensificarea nclzirii globale. Impactul asupra mediului nconjurtor va fi intensificat i de pierderea biodiversitii i de consumul crescut de ap - necesar n procesul de producie.

Producerea de combustibili biologici ar putea avea i un impact social: conflicte pentru terenuri n rile n curs de dezvoltare i lipsa hranei - deoarece recoltele vor fi folosite n producia de combustibili biologici, iar preul alimentelor va crete.

COMBUSTIBILII VIITORULUI Declinul erei petrolului convenional a nceput. Trim ntr-o perioad de tranziie incitant n care nu tim sigur ce alt produs va prelua rolul petrolului. Cu toate acestea, soluia a nceput deja s se cristalizeze... Din fericire, n zilele noastre nu este necesar s subliniem faptul c petrolul, motorina i kerosenul folosit la avioane trebuie nlocuite cu combustibili bio. Creterea preului petrolului, a nevoilor de energie ale umanitii i impactul asupra mediului cauzat de combustibilii fosili creeaz o asemenea relaie cauz -efect, nct face folosirea combustibililor convenionali nesustenabil pe termen lung. De ce combustibilii bio sunt bio? Pentru a afla de ce combustibilii bio sunt att de favorabili, este de ajuns s ne gndim, de exemplu, la procesul chimic care are loc atunci cnd este produs bioetanolul, foarte folosit la nivel mondial. Ce se ntmpl de fapt? Cnd plantele se afl n procesul de fotosintez, ele creeaz zahr (glucoz, fructoz, amidon, celuloz) din dioxidul de carbon din aer i apa din pmnt folosind energia solar, n final elibernd oxigen. Dac aceste zaharuri fermenteaz, se elibereaz etanol i dioxid de carbon. Dac ardem etanol, de exemplu, n motorul unei maini, obinem dioxid de carbon, ap i oxigen, n timp ce se produce energie termic. Dac urmrim acest proces cu atenie, putem observa c materiile prime sunt identice cu produsele finale, ceea ce nseamn c n timpul ntregului proces am putea folosi energia solar pentru a conduce maina. Desigur, realitatea este mult mai complicat, dar teoria este aceeai: n general, un vehicul pe baz de combustibil bio nu creeaz presiune asupra mediului.