Universitatea de Stiinte Agricole

si Medicina Veterinara

PROIECT
TEHNOLOGIA MORARITULUI

COORDONATOR:

STUDENT:

Man Simona

Bodea Ioana
1

CUPRINS

1. Tema proiectului
2. Caracterizarea materiei prime parametrii tehnologici
3. Caracterizarea produselor finite
4. Specificitatea fabricaiei
4.1. Felul mciniului
4.2. Regimul de mcini adoptat
5. Elemente de inginerie tehnologic
5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de pregtire
a grului pentrumcini
5.1.1. Calculul capacitii de producie a seciei de pregtire a
grului pentrumcini
5.1.2. Stabilirea schemei tehnologice pentru pregtirea grului
pentru mcini
5.1.3. Calculul si alegerea utilajelor din secia de pregtire a
grului pentrumcini
5.2. Descrierea fluxului tehnologic stabilit pe secia de pregtire a
grului pentru mcini
5.3. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de mcini
5.3.1. Alegerea valurilor i repartizarea lungimii de tvlug pe
pasaje
5.3.2. Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafeei de cernere pe
pasaje
5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru secia de mcini
6. Partea grafic
6.1. Diagrama tehnica a seciei de pregtire a cerealelor pentru
mcini
6.2.Diagrama tehnica a sectiei de macinis

1.TEMA PROIECTULUI

Sa se proecteze sis a se stabilieasca shema tehnologica pentru o moara de grau cu

capacitatea de 33 t/24 h pentru o faina alba si semialba extractie de 30+45%,masa
hectolitrica 79 kg/hl.

2.CARACTERIZAREA MATERIEI PRIME

Grul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocup pe glob cele mai
marisuprafee, grul boabe avnd un coninut ridicat in hidrai de carbon i substane
proteice.
2.1. Structura anatomic a bobului de gru
Seciunea longitudinal si transversal prin bobul de grau pune in eviden
urmatoarele pri:
nveliul fructului sau pericarpul alctuit din trei straturi suprapuse in urmatoarea
succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rnd de celule cu
membrana celulozic rezistent), mezocarpul (celule alungite), endocarpul (un strat de
celule foarte alungite si un strat de celule sub forma de tub aezate perpendicular pe
primele celule).
nveliul seminei sau spermoderma alcatuit din dou straturi de celule:
Stratul brun (provine din celulele ovarului i care conine substane colorante in
procent ridicat) i membrana hialin (alcatuit din celule far culoare, puternic
comprimate, cu pereii ingroai).
Stratul aleuronic alctuit din celule mari cu perei ingroai, cu seciune de forma
aproape ptrat, reprezint 7-9% din bobul ntreg. Acest strat conine: substane
proteice (subforma de granule fine, compacte, cu aspect cornos), substane
carotenoide (cu funcii biochimice n procesul de germinare, fiind ultima rezerva
in materii nutritive pentru embrion), vitamine din complexul B precum si un nivel
ridicat de ulei (motiv pentru care se numete i strat uleios). Nu conine amidon.
3

Endospermul sau corpul finos reprezint 84% din bob si constituie principala surs
de materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului.
Endospermul este alcatuit din celule mari poliedrice cu perei subiri care au in
structur cantiti mari de hemiceluloz si granule de amidon. Granulele de amidon din
gru au mrimi cuprinse intre 28 si 40 mm . Endospermul conine substane minerale,
celuloz, pentozani, vitamine si enzime. Prin mcinare din endosperm se obine cea mai
mare cantitate de fain, de aceea se mai numete i corp finos.
Structura anatomica in % SU(medie/limite de varitie) :

Structura grau

Compozitia in % la SU

Endospermul
Embrion

79,2/(78,2-84,3)
2,6/(1,4-4,2)

Invelis pericarpic
Spermoderma

6,3/(4,2-7,0)
3,7/(1,4-4,2)

Strat aleuronic

8,2/(5,2-10,4)

Embrionul este aezat in partea opus vrfului care are perii sau barb i conine
organele viitoarei plante. n partea endospermei, embrionul este protejat de un scutior
care este cotiledonul seminei de gru. Prin stratul epitelial se face legtura cu
endospermul de unde absoarbe materiile de rezerv hidrolizate n faza germinativ a
bobului.Embrionul reprezint 2-3% din bobul ntreg.

2.2. Compoziia chimic a bobului de gru

Apa este un element important in pstrare. Dac este sub 13% grul se pstreaza
incondiii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaie care determin
alterarea bobuluide gru.Umiditatea influeneaza proprietile fizice: rezistena la
sfrmare i plasticitateanveliului.
Astfel, boabele cu umiditate redus se mrunesc puternic producnd griuri i
randamentul n faina alba scade, nrutindu-se in acelai timp i calitatea finii, iar cele
cuumiditate mare cer un consum de energie mare la mcinare iar curirea griului este
anevoios i diminueaz randamentul in fain.

Glucidele reprezint partea cea mai mare a bobului de gru i constituie substane
derezerv ( amidon, zaharuri, dextrine), substane de constituie a nveliului celular i a
scheletuluinveliurilor protectoare ale bobului (celuloz, hemiceluloz).
Dup structura chimic glucidele sunt: monozaharide, dizaharide, polizaharide.
Monozaharidele n bobul de gru sunt n cantiti foarte mici. Coninutul de glucoz
variaz ntre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se mai gsesc cantiti foarte mici
de: riboz, xiloz, manoz,galactoz.
Dei endospermul conine cea mai mare parte din glucide, coninutul n mono
ioligozaharide este infirm comparativ cu embrionul i nveliul.
Polizaharidele prezente n cereale sunt:glucofructani cu o mas molecular de
2000,solubile in ap,hemiceluloze si pentozani.Celuloza se gsete n cantitate mic.
Amidonul este partea cea mai important din glucide. n structura amidonului exist
douatipuri de macromolecule: amiloza si amilopectina. Structura secundar a amidonului
este condiionat de existena punilor de hidrogen. n bobul de gru amidonul se afl sub
forma unor granule de diferite mrimi i forme. n majoritatea cazurilor granula de
amidon este sferic,ovodoidal cu dimensiuni de 2-170 mm.
Proteinele se gsesc distribuite neuniform n diversele pri componente ale
structurii anatomice ale bobului de gru: n epiderm 4%, stratul de celule rotunde 11%,
nveliul seminal18%, stratul aleuronic i membrana hialin 33%, corpul finos 11%,
germeni 23%.
Principalele categorii de proteine: albuminele se gsesc n citoplasma celulelor vii,
ncalitate de substane de rezerv, n stratul aleuronic, nveliul bobului i embrion.
Coninutul de albumin al bobului de gru variaz intre 0,3-0,5%.Globulinele sunt
concentrate n embrion subform de nucleat de globulin. Globulina grului numit
edestin, se gsete n proporie de0,6%. Prolaminele,dintre care gliadina grului este cea
mai important; se gsete n endospermi mpreun cu glutenina (zimona), formeaz
glutenul. Glutelinele au caracter acid.
Cea mai important este glutenina grului, componenta care rmne insolubil prin
extragerea glutenului cu alcool de 70%.
Dintre proteine cele mai importante sunt gliadina i glutenina, care n prezena apei
formeaz o mas elastico-vscoas numit gluten,ce confer aluatului principalele
nsuiride panificaie.
Substanele proteice sunt distribuite neuniform n endospermul, crescnd ca pondere
din centru spre periferie.
Coninutul n gluten este influenat de forma si mrimea boabelor.Boabele de form
alungit i soiurile de gru cu bobul mic sunt mai bogate n gluten.
Lipidele sunt rspndite n mod deosebit n embrion, stratul aleuronic i
endosperm.Lipidele sunt combinaii chimice uor oxidabile,putnd determina alterarea
proprietilor organoleptice ale finurilor.
Din totalul lipidelor trigliceridele reprezint 63-70%. n compoziia trigliceridelor
intra o serie de acizi grai..Acizii grai, fosfaii acizi, acidul fosforic determin creterea
aciditii grului i finii.

Substanele minerale sunt rspndite neuniform n prile componente ale

bobului.Cantitatea cea mai mic se gsete n endospermul 0,3% n zona central,
crescnd ctre periferie la 0,48%. n stratul aleuronic cantitatea de substane minerale
crete la 7%, iar n spermoderm i pericarp scade la 3,5%. Embrionul are 5% substane
minerale.
Concluzia este c straturile periferice care de regula se ndeprteaz n
procesultehnologic de mcinare sub form de tre, sunt bogate n substane minerale.
Enzimele reprezint o clasa important de substane ce catalizeaz o serie de
reacii biochimice. Bobul de gru conine un numr mare de enzime din clasele hidrolaze,
transferaze,oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze.
Enzimele determin procesul de germinaie imetabolismul componentelor chimice
ale bobului, pe care le transform n stare asimilabil de ctre noua plant n procesul de
dezvoltare.
Vitaminele existente n bobul de gru constituie o surs important pentru
necesitilecatabolismului i anabolismului uman. Distribuia vitaminelor este diferit n
prile anatomiceale boabelor.
n bobul de gru se gsesc urmatoarele vitamine: B1 (tiamina), B2(riboflavina),
PP(niacina), E (tocoferol), A, acid pantotenic, acid folic, biotina.nainte de mcinare
grul curaat trebuie s corespund prevederilor din tabelul de mai jos n privina
coninutului de corpuri strine (impuriti):
Condiii de calitate:
puritate biologic: 99,0% 99,5% 99,8%
puritate fizic: 98-99%
capacitatea de germinaie 90% ( 85 % )
Condii minime de calitate pentru grul de panificaie:
umiditate - max. 15,5%
masa hecolitric - min 70 kg/hl
impuriti - max.15%, din care :
- boabe sparte, max.7%
- boabe itave, max 8%
- boabe avariate, max. 1%
- boabe atacate, duntori, max. 2%
- boabe ncolite, max 1%
- alte cereale, max. 3%
- corpuri strine, max. 2%
- gluten umed, min 22%
- indice de deformare a glutenului, max. 15mm

3.CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE

Fina tip 1250, extracie direct se folosete la fabricarea pinii negre numit
Pineintegral. Ea reprezint fina cea mai complet din punct de vedere nutriional
pentru c conine ntregul endosperm a bobului de gru, o mare parte din sruri minerale,
vitamine i enzime. nafar de aceasta conine i celuloz care e necesar unor categorii
de consumatori. Fina din gru neagr este destinat pentru fabricarea pinii, a produselor
de panificaie, biscuiilor, precum i comercializrii.
Caracteristicile finii de gru tip 1250 obinute prin mcinarea grului pentru
panificaie dup o prealabil curire se regsesc n standardul de ramura STR 2498-89.

3.1. Condiii tehnice de calitate

Materia prim folosit la fabricarea finii tip 1250 trebuie sa corespund
documentului tehnic normativ de produs i normelor sanitare n vigoare.
Produsul fina tip 1250 se fabric conform instruciunilor tehnologice aprobate
decentrele corespunztoare de respectarea normelor sanitare n vigoare.
3.2.Proprieti organoleptice
Caracteristici
Aspect,culoare
Miros,gust
Infestare

Conditii de admisibilitate
Cenusiu-deschis,cu nuanta alb galbuie,continand
particule de tarata
Placut specific fainii,fara miros de mucegai,incins
sau alt miros strain
Nu se admite prezenta insectelor sau acarienilor in
nici un stadium de dezvoltare

3.3. Proprieti fizico-chimice

Caracteristici
Umiditate,% maxim
Aciditate,grade,maxim
Continut de gluten umed,% minim
Indice de deformare al glutenului,mm
Continut de cenusa raportat la substanta

Conditii admisibile
14,5
4
24
3-15
1,25

uscata % maxim
Continut de cenusa insolubila in acid
clorhidric,10%,% maxim
Continut de substante proteice raportat
la substanta uscata,% minim
Granulozitate :
-rest pe sita metalica cu latura de 0,5
mm,% maxim
-trece prin sita din tesatura tipmatase
cu latura de 180 microni(nr.8),% minim
Impuritati metalice :
-sub forma de pulbere :mg/kg,maxim
-sub forma de aschii

0,2
10,5
7
50
3
lipsa

4. SPECIFICITATEA FABRICAIEI

4.1. Felul macinisului

Pentru transformarea cerealelor de grau in faina alba si semialba extractie
30+45%,in industria moraritului se folosesc urmatoarele sisteme de macinis :
macinis dezvoltat,cuprinde partial sau in totalitate procesele de srotuire,sortarea grisurilor
si dunsturilor,desfacerea grisurilor,macinarea grisurilor si a dunsturilor,macinarea
refuzurilor,separarea germenilor si obtinerea sortimentelor de faina.
Dupa gradul de complexitate al procesului de curatire al grisuriloe,macinisul
dezvoltat se realizeaza in variantele :
fara curatirea grisurilor,la care se urmareste gruparea calitativa cu un proces redus
de curatire a grisurilor(proces semiinalt),in care o parte din grisurile obtinute la
srotuire se curata cu ajutorul masinilor de gris si apoi se dirijeaza la macinare
cu un proces dezvoltat de curatire a grisurilor(proces inalt) la care se urmareste
realizarea unei cantitati mari de faina ,grisuri si dunsturi la operatia de srtotuire,apoi
curatirea cu ajutorul masinilor de gris si macinarea lor separata pentru obtinerea fainurilor
de calitate superioara.
macinisul pe mai multe extractii,permite realizarea concomitenta a 2-3 extractii,cu
obtinerea de faina alba si faina semialba.La macinisul pe doua sau trei calitati se
mai obtine circa 2% gris de consum,in dauna sortimentului de faina cu cel mai
mic continut mineral.

5. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGIC

5.1. Dimensionarea tehnologic a utilajelor din secia de pregtire a grului pentru

mcini
Cerealele sosite in mori, desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de
receptie dela care provin, contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf, pamant, sfori,
pietre, corpurimetalice, seminte de buruieni, etc.
Prezenta acestora exercita influente
negative in timpultransportului in siloz, la depozitarea in celule, favorizeaza dezvoltarea
insectelor, ocupa din spatiul de depozitare, etc.
Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine, cerealele sunt supuseoperatie de
precuratire. Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cuajutorul
sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer.
Cantarul automat
Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in
anumitedoze egale si precis determinate cantitativ. Odata cu cantarirea, aparatul
inregistreaza si numarulde cantariri sau cantitatea in kg, cu ajutorul unui inregistrator,
prezentand astfel o situatie exactaasupra cantitatilor de grau ce trec prin el.
Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul
ciururilor,iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer.
Triorul cilindric
Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea
impuritatilor cuforma sferica sau apropiata de acesta, cum sunt: mazarichea, neghina si
sparturile sau corpuristraine mai lungi decat bobul de grau (orez, ovaz).
Triorul spiral
Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de
corpuristraine, precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in
amestec.
Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni
si a boabelor ce se gasesc in amestec, se face folosind diferenta de greutate specifica si de
forma caredetermina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite.
9

Separatoarele magnetice
Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti
permanentisau electromagneti. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului
permanent, sistem potcoava, care creeaza intre polii magnetului un camp
magnetic.Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza
redusa, pentru catoate corpurile feroase sa poata fi retinute. In cazul magnetilor
permanenti, stratul de cerealetrebuie sa fie de 8 - 10 mm.
Separatorul de pietre
Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu
separareadupa insusirile aerodinamice ale particulelor.Acest utilaj este intalnit la noi in
versiunea germana NAGEMA.
Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avandmiscare
oscilatorie sau vibratoare, cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice
ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite, dar si viteze diferite.
Decojitoarele
Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului
sau depus insantuletul acestuia, sa elimine barbita, sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii
mici de pamantcare nu au fost separati pana la aceasta faza.
Totodata se desprind si parti din straturile exterioareale invelisului si, partial,
embrionul.
Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat
inainteamasinii de spalat, iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer.
Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si
smirghel. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat, iar praful rezultat dupa descojire
este un praf alb cu valoare furajera.
Aparate de umectat
Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria
alba. Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee:
- primul procedeu foloseste masina de spalat;
- al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe ;
- al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei.

5.1.1. Calculul capacitii de producie a seciei de pregtire a grului pentru

mcini

10

Capacitatea morii : Q M =33t/24h

Capacitatea curtoriei: Q C =Qm +(10-20%) Q m
= 33+ (15x33/100)
= 38kg/h
Capacitatea orar a curtoriei kg/h : Q hc = 38 x 1000/24
=1583 kg/h
5.1.2.Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a cerealei pentru macinis

Cantarul automat
Calculul capacitatii cupei: C cupei = Qhc / nr rast x 60 min
= 1583 /3x60
= 8,79 kg
Cantarele automate pentru cereale se construiec in marimi de 10, 20, 30, 50, 100, 500,
600 kg.
Separatorul aspirator :

lSA = Q hc / qsSA
= 1583 / 50
= 32 cm ;

Qs SA = 50-55 kg /cm xh

Exista separatoare aspiratoare cu latimea sitei de 60,80,100 cm.

Triorul cilindric[TC]
Suprafata necesara de trioare:

S TC =Q hc / qs TC
= 1583 /500
=3,166;
qs TC=500-600 kg/m 2 xh

Nr. TC =S TC / S1 TC
=3,166 / 3,14=1
S1 TC = x Dx L =3,14 x0,5 x 2 = 3,14
Triorul spiral[TS]
Cantitatea de deseuri [Cd] reprezinta 5% din capacitatea orara a curatatoriei
Cd

= 5x 1583 / 100 = 79,15 kg

qsTS= 120- 150 kg/h

11

Nr. TS = Cd / qs TS
= 79 /120=0,65 ~1
Decojitorul
Suprafata necesara de decojire
S decoj = Q hc /q SD = 1583 / 800 = 1,97 ;

q SD =800-900 kg /m 2x h

Suprafata unui singur decojitor :

S1 decoj = x Dx L = 3,14 x 0,5 x 1= 1,57 m2
Nr. decojitoare =S decojit /S1 decojit
=1,97/1,57
=1,25~1
Exista 3 trepte de decojire:desprafuire
decojire umeda 3x1=3
periere

Masina de spalat[MS]
Nr. MS = Q hc / Q MS
= 1583 / 6000
=1

Q MS = 6t / h

Aparate de umectat[AU]
Nr. AU = Q hC /Q Au = 1583 / 5000 =1
Aparate magnetice Q AM = 65 kg / h
C AM = 3000 kg
N T1 = Qhc / CAM = 1583 / 3000 = 0,521ap.magnetic
NT2= Qhc/ QAM = 1583 /65 = 24,35 ~ 24magneti
Celule de odihna

12

n secia de pregtire a grului pentru mcini se utilizeaz 3 tipuri de celule : celule

de odihn pentru siloz, celule de odihn pentru odihna primar( I ) i celule de odihn
pentru odihna secundar ( II ).
Aceste calcule se realizeaz n funcie de timpul n care este supus grul
odihnei,capacitatea orar a curtoriei, volumul celulelor, masa hectolitric.
De aici va rezulta numrulde celule necesare pentru fiecare proces n parte.
Calculul numrului de celule de siloz : normele recomand ca celulele de depozitare a
morilor s asigure o rezerv tampon de minim 20 de zile capacitate, pentru a evita oprirea
fluxului tehnologic din diferite motive.
Dimensiunile celulelor : lungime 2m, lime 2m, nlime 12m.
Odihna I24h
C grau = Q hc x 24h = 1583 x 24 = 37992 kg
C grau1=Vx M Hl = 48x790=37990 kg
V= L x l x h= 2 x 2 x 12=48m3
Nr.celule=C grau / C grau1
= 37992 / 37920
=1
Odihna II30minute
C grau = Qhc x 0,5h = 1583 x 30 = 47490kg
V=48 m3
Nr celule= Cgrau / 36000 =47490/36000=1,319~1
Silozul de cereale
C grauzile
C grau = Qm x 20 zile= 33 x 20= 660 t
C1 grau=V x MH = 384 x 790 = 303360 kg
V = L x l x h =4 x 4 x 24=384
Capacitatea de depozitare in siloz trebuie sa fie corelata cu capacitatea de productie pe o
perioada de minim 20 zile.
Capacitatea de 20 zile :
Nr celule=CLgrau=660t / 303360 kg
= 660000 /303360
= 2,17 ~ 2celule

13

5.2.Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru sectia de pregatire a cerealelor

pentru macinis
Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la
mori. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri
pecategorii.In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice:
evacuarea cerealelor din sorb, cantarire, precuratire si depozitare in celule;
evacuarea din celule ,dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie;
recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea;
evacuarea spre moara propriu-zisa;
ventilatia utilajelor, a instalatiilor si a cerealelor;
Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje:
Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale:
-separatoare-aspiratoare de moara;
-separatoare de pietre;
-trioare
-masini de spalat si magneti;
Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor:
- masini de descojit;
Pentru conditionarea cerealelor:
- aparate de udat;
- coloane de conditionare;
Pentru masurarea cerealelor in curatatorie:
- cantare automate;
- aparate de procentaj;
Pentru transport:
- de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic;
- pe orizontala: cu snecuri;
- pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera;
Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje :
elevatoare,conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda.
Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire
numita precuratire, curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si
conditinoare.
Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat, corpuri straine grosiere si
corpuri straine fine.
Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator, acesta separa
impuritatile mai mari, egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii
ciururilor si acurenilor de aer.

14

In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent deaer

ascendent, produs de un ventilator, care separa impuratatile usoare ca : pleava, praf
mineral vegatal si boabe sparte.
Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unuimagnet,
pentru eliminarea impuritatilor feroase.
Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva
cuciururi, cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. Separarea corpurilor straine,
care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice, se face cu
ajutorul separatorului aspirator.
Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor
magnetice, care retin impuritatile feroase.
Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole, inainteazadatorita miscarii de rotatie si
a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric).
Separarea boabelor de grau si a sparturilor, care trec in masa de corpuri straine,
precumsi sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec, se face
cu ajutorultriorului spiral.
Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc
magneti permanenti sau electromagneti.
Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice, impuritatile
feroase sunt atrase si retinute. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata,
a celui depus in santuletul bobului, indepartarea smocului de perisori, sfaramarea si
indepartarea bulgarilor de pamant, care nu au fost separati pana la aceasta faza, cu
ajutorul masinilor de descojit si periat.
Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu
palete,cand graul vine in contact cu suprafata aspra, praful si partea superficiala a
invelisului se desprind. In continuare are loc perierea, care se face cu masinile de periat,
in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente
bobului.Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. Aceasta
se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica), fie cu apa si caldura (tratament hidro
termic)
5.3Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis
Utilaje tehnologice necesare
Stabilirea utilajelor necesare unei instalaii va ine seam de unele aspecte privind tipul
utilajului,capacitatea optim, numrul, productivitatea, dimensiunile tehnologice i
mecanice.
Alegerea tipului de utilaj - la alegerea tipului de utilaj se ine seama de
urmtoarelecriterii:
-necesitile procesului tehnologic;
- nivelul tehnic al utilajului,caracterizat prin:
- productivitate mare la dimensiuni mici,cu investiii reduse

15

- consumuri specifice de materiale i utilitare reduse;

- sigurana n exploatare;
- durata de funcionare lung, fr ntreruperi;
- posibilitate de automatizare;
- ntreinere uoar, revizii i reparaii scurte;
- securitate n munc;
- preferina pentru producia de serie sau catalog.
n funcie de calculele rezultate i cerinele enumerate anterior au fost alese
urmtoareleutilaje avnd enunate caracteristicile tehnice :

Cantarul automat Chronos

Capacitatea de lucru
Cantitatea de pus in cupa
Masa

2,50 t/h
10 kg
100kg

Separatorul aspirator tip SA-612

Latimea sitei
Capacitatea de lucru
Dimensiunea ciururilor
Suprafata ciururilor
Debit de aer
Turatia axului de comanda a cadrului de
ciururi
Dimensiunile exterioare,in mm

60 cm
2,5 t/h
600x1200
1,8 m2
40-50 m3/min
350 rot/min

Puterea instalata
Masa

0,6 Kw
380 kg

L=1450,l=765,h=1575

16

Triorul cilindric-Baterie trioare tip BT-502

Incarcare specifica
Dimendiuni ale cilindrului
Dimensiuni de gabarit
Nr de cilindri
Turatia
Capacitatea de lucru
Motor actionare
Aspiratie aer
Masa
Inaltime

450-500kg/hxcm
D=500mm,L=2000mm
L=2950mm,l=1100mm,h=1720mm
2
44rot/min
1500kg/h
1,1Kw
240-360m3/min
935kg
6-13,5mmCA

Triorul spiral tip SEM-H600

Caracteristici tehnice
Cote de gabarit
Productivitate
Incarcare specifica
Aspiratie aer
Inaltime

H=1600mm,D=500 mm
L=650mm,l=650mm,h=1600mm
100kg/h
62,5kg/h
Q=9,6m3/min
6mmCA

Decojitor DD-510

Incarcatura specifica
Diametru manta
Lungime manta
Dimensiuni de gabarit
Capacitate de lucru
Motor actionare
Masa

1000-2000kg/m2xh
500mm
1000mm
L=1695mm,l=875mm,h=17725mm
3t/h
5,5Kw,345rot/min
730 kg

17

Masina de spalat MS-6

Dimensiuni de gabarit
Capacitate de lucru
Turatia transportorului pt grau
Turatia transportorului pt pietre
Turatia centrifugii
Diametrele mantalei
Masa
Puterea necesara

L=3305mm,l=1410mm,h=3101mm
6t/h
211rot/min
63rot/min
375rot/min
900x120mm
3150kg
12,3W

Aparat de umectat tip Aquatron

Capacitate de lucru

1-10t/h

Separator magnetic tip SM 460x100

Lungime de lucru
Latime de lucru
Lungime
Latime
Inaltime
Capacitate de lucru
Masa
Incarcare specifica

460mm
100mm
583mm
489mm
476mm
3-6t/h
85kg
63-130kg/h

Celule de odihna

Lungime
Latime
Inaltime

2000mm
2000mm
12000mm
18

5.3.1.Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaje

Pentru a determina lungimea totala a tavalugilor trebuie stabilita mai intai incarcarea
specific ape valturi.
Media de incarcare specifica pe valturi realizata pe sector este 50kg/cm.
Lungimea totala a tavalugilor se obtine prin impartirea capacitatii de productie la
incarcarea specifica a valturilor.
Lt=Qm/qsv=33/50x1000=660cm
Qm=33t/24h,faina alba si semialba 35+45%
Acesti 660 trebuie impartiti pe cele 2 linii de prelucrare :pe sroturi(SR) si
macinatoare(M).
Din tabelul 1 se vede lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi pentru
un macinis.
Se ia in calcul valoarea de 1,2 si se face urmatorul calcul :
Raportul dintre :lungimeaM/lungimeaSr=1,2=1,2/1
Suma ambelor lungimi va fi de :1,2+1=2,2
Vom imparti lungimea totala a tavalugilor(660) la suma :
660 /2,2=300cm
M=300x1,2=360
Pentru macinatoare : Sr=300x1=300
Dupa determinarea luungimii totale de tavalugi ce revine pentru fiecare dintre cele 2
linii se trece la distribuirea partii corespunzatoare pentru pasaje.
Pentru a putea face o distribuire proportionala cat mai aproape de datele din tabel se vor
folosi procente medii din normativ pentru fiecare pasaj(tabel2).Exista valturi cu tavalugi
de 600mm,800mm si 1000mm.
Tinand seama de lungimile tavalugilor in care trebuie sa se fac incarcarea proportionala
pe fiecare pasaj se intocmeste urmatoarea situatie :

19

Repartizarea lungimii de valt pe linia de sroturi si macinatoare

Pasaj

Lungimea
Lungimeafata de total in cifra
Sr
absoluta,cm
%

Lungimea
reala fata
de total
%

Nr.valturi

300x14%=42
300x22%=66
300x22%=66
300x19%=57
300x13%=39
300x10%=30
300
360x4%=14
360x7%=25
360x15%=54
360x14%=50
360x12%=43
260x7%=25
360x5%=18
360x6%=22

Lungimea
reala in
care se
poate
incadra,cm
60
60
60
60
60
60
360
60
60
60
60
60
60
60
60

Srotul I
Srotul II
Srotul III
Srotul IV
Srotul V
Srotul VI
Total Sr
Concasor
Desfacator1
Macinator1
Macinator 2
Macinator 3
Macinator 4
Desfacator2
Macinator
refuz1
Macinator5
Macinator6
Macinator7
Macinator8
Macinator
refuz2
Total
macinatoare
Total
general

14
22
22
19
13
10
100
4
7
15
14
12
7
5
6

16,67
16,67
16,67
16,67
16,66
16,66
100
7,70
7,70
7,70
7,69
7,69
7,69
7,69
7,69

1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
3x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600

9
7
6
5
3

360x9%=32
360x7%=25
360x6%=22
360x5%=18
360x3%=11

60
60
60
60
60

7,69
7,69
7,69
7,69
7,69

1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600
1/2x600

100

360

780

100

660

1140

100

6x600
1/2x600
10

Din calcul reiese ca pentru o distributie cat mai apropiata de indicatiile normale sunt
necesare 10 tavalugi de 600.
Dupa efectuarea calculului se vede ca lungimea totala de tavalugi a crescut cu 480
avand o valoare totala de 1140 ce trage dupa sine o reducere corespunzatoare a incarcarii
specifice pe valturi.
q sv=Qm /Lt reala=(33x1000)/1140=28,94 kg/cm

20

5.3.2.Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje

Se determina suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a
morii care se poate obtine pornind de la capacitatea de productie a morii si cunoscand
incarcarea specifica a sitelor plane.
La tipul clasic de sita plana incarcarea specifica este de 550kg/m2
St=Qm/ qs SP=(33x1000)/550=60 m2
Este necesar sa se faca mai intai o distributie pe linia de macinare si linia de sroturi
pentru care se foloseste tabelul nr.1,unde se vede ca pentru macinisul stability de 30+45%
raportul dintre suprafata macinatoarelor si suprafata sroturilor este de 1-1,2.
Vom lua in calcul valoarea de 1,2 si vom face calculele :
Suprafata de cernere M /Suprafata de cernere Sr =1,2=1,2/1
Suma :1,2+1=2,2
60 /2,2=27
M1,2x27=32
Sr1x27=27
Repartizarea suprafetelor de cernere pe pasaje
Pasaj

Suprafa Sin cifre

ta fata
absolute,m2
de total
%

S reala fata de
total %

Nr.site
plane(SP)

27x12%=3
27x15%=4
27x15%=4
27x12%=3
27x3%=2
27x7%=2
27x6%=2
27x5%=2
27x5%=1
27x10%=3

S reala in
care se
poate
incadra
in m2
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5

Srotul I
Srotul II
Srotul III
Srotul IV
Srotul V
Srotul IV
Sortir 1
Sortir 2
Sortir 3
Sistemul de
perii si
finisoare
Recernere
deseuri de la
filtru
Total Srot

12
15
15
12
8
7
6
5
5
10

5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9
5,5/61x100=9

1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4

27x5%=1

5,5

5,5/61x100=9

1/4

100

27

61

100

1/42 3/4
21

Concasor
Desfacator1
Macinator1
Macinator2
Macinator3
Macinator4
Desfacator2
Macinator
refuz 1
Macinator5
Macinator6
Macinator7
Macinator8
Macinator
refuz 2
Macinator9
Total
Macinator
Total general

4
6
14
14
11
8
6
6

32x4%=1
32x6%=2
32x14%=5
32x14%=5
32x11%=4
32x8 %=3
32x6 %=2
32x6 %=2

5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5

5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7

1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4
1/4

8
6
5
4
4

32x8%=3
32x6%=2
32x5%=2
32x4%=1
32x4%=1

5,5
5,5
5,5
5,5
5,5

5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7
5,5/77x100=7

1/4
1/4
1/4
1/4
1/4

4
100

32x4%=1
32

5,5
77

5,5/77x100=7
100

1/4
14/43 2/4

59

138

6 1/4

5.3.3 Alegerea si calculul necesarului de masini de gris

Se calculeaza in functie de capacitatea de productie a morii si incarcarea specifica a

masinii de gris.
Incarcarea specifica a masinii de gris este de 200-250 kg/24h/cm.
Se calculeaza latimea de cernere a masinii de gris :
Lc MG=Qm/qs MG=33x1000/200=165 cm
Daca se aleg masini de gris dublu cu latimea sitelor 400 mm,vor fi necesare :
Nr MG=1650/400x2=2,06~2
Daca se aleg masini de gris duble cu latimra sitei 500 mm,vor fi necesare :
Nr MG=1650/500x2=1,65~2
Daca se aleg masini de gris cu 3 randuri de site cu latimea 450mm,avand o incarcatura
de 350kg/24h/cm vom avea :
Lc MG=Qm/qs MG=33x1000/350=94 cm
Vom calcula numarul masinilor de gris cu 3 randuri de site:
Nr MG=940/450x3=0,69~1
22

5.3.4. Alegerea si calculul necesarului de finisoare de tarate

Avem un macinis pe 2 extractii :faina alba si semialba(30+45%)
30%FA+45%FSA(extractie 75%)+25% tarate

23