Programul de studii universitare de Licență: Agricultură

Anul universitar 2022-2023

REFERAT

Numele și prenumele Baciu Claudia Elena

Facultatea de Agricultura
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

Structura anatomica a bobului de porumb

 Invelisul bobului strans legat de stratul aleuronic, iar prin inmuiere se desprinde sub forma unei
pielite.

 Invelisul fructului sau pericarpul alcatuit din: epiderma sau epicarpul (un singur strat de forma
patrata cu pereti ingrosati), mezocarpul (format din 5-12 straturi de celule mai mici poligonale de
culoare galben portocalie, rosie, albastra si chiar neagra), endocarpul (format din 5-7 straturi de
celule parenchimatice, cu pereti subtiri, asezati perpendicular pe straturile mezocarpului).

 Invelisul semintei sau spermoderma alcatuita din doua straturi de celule: un strat pigmentar cu celule
de culoare bruna si stratul hialin alcatuit din celule fara culoare pronuntata. Aceste doua straturi sunt
puternic comprimate, formand o singura membrana.

 Stratul aleuronic este format dintr-un singur rand de celule mari cu pereti ingrosati, ce nu contin
amidon. Stratul aleuronic poate fi incolor sau puternic colorat in rosu sau albastru.

 Endospermul sau corpul fainos reprezinta 2/3 din masa bobului si este format din celule poliedrice
mai mici decat cele ale bobului de grau.

In endosperm exista doua zone care se deosebesc prin aspect si compozitie chimica: zona exterioara,
cornoasa, de culoare galbena, situata sub stratul aleuronic si zona interioara, fainoasa, afanata, de culoare
alba, saraca in substante proteice si bogata in substante grase si glucide. Granulele de amidon au forma
poligonala cu numeroase colturi.
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

Caracterizarea si marimea granulei de amidon

Marimea
Tip granulei
Caracterizarea Nucleul si Stratific
ul de
generala hilul granulei area
amidon m mijlo m
ari cii ici

Granulele din zona

cornoasa sunt cu muchii
ascutite in contur
Nucleul
poligonal. Granulele din
central, hilul Straturil
Por zona fainoasa sunt drepte 4 30- 2
adanc, uneori e nu sunt
umb sau neregulate, ovale, 5 40 -3
sub forma de vizibile
clipsoidale, alungite, cu
stea
proieminente; apar
conglomerate de 2-3 si
mai multe granule..

Embrionul sub forma de pana este situat spre partea ascutita a bobului fiind protejat de un scutisor ce
reprezinta cotiledonul semintei de porumb.In total in bobul de porumb, invelisul fructului cu invelisul
semintei si stratul aleuronic reprezinta 5-11%, embrionul 8-14%, endospermul 81-85%.

Structura anatomica in % la SU

Structura porumb Compozitia in % la SU

Endospermul 81,9 / (79,7-83,5)

Embrion 10,2 / (7,9-12,0)

Invelis pericarpic 2,2 / (1,6-2,8)

Spermoderma 0,8 / (0,4-1,2)

Strat aleuronic 4,9 / (4,4-6,2)

Compozitia chimica a bobului de porumb:

Compozitia chimica a bobului de porumbeste asemanatoare cu cea a celorlalte cereale din punct de
vedere structural, cu deosebirea ca unele substante se gasesc in cantitate mai mica.

Bobul de porumb are o compozitie chimica care il defineste ca un aliment valoros pentru om si animale,
de asemenea cocenii, ca atare sau insilozati, constituie un furaj valoros pentru animale.
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

Compozitia chimica a bobului de porumb este asemanatoare cu cea a celorlalte cereale din punct de
vedere structural, cu deosebirea ca unele substante se gasesc in cantitate mai mica

Analiza unui numar mare de boabe din diferite varietati cultivate in lume a permis gasirea urmatoarei
compozitii chimice a bobului de porumb, in procente:

o umiditate 12,32%,

o proteina bruta 10,05%,

o grasime bruta 4,76%,

o zaharuri 2,33%,

o dextrine 2,47%,

o amidon 59,09%,

o pentozani 4,38%

o celuloza bruta 2,25%

o cenusa 1,45%

Componentele chimice sunt raspandite in mod neuniform in partile componente ale bobului.

Componentele chimice din bobul de porumb repartizate in partile anatomice sunt prezentate in tabelul
urmator.

Componentele chimice in partile anatomice ale bobului de porumb

% in substanta uscata
Partile Proportia
anatomice ale partii Substante
Protei Grasi Celulo Ce
bobului anatomice extractive
na bruta me bruta za bruta nusa
neazotate

Bobul
100 12.6 4.3 79.4 2.0 1.7
intreg

Endosperm 84 12.2 1.5 85.0 0.6 0.7

11.
Embrion 10 21.7 29.6 34.7 2.9
1

Invelis si
6 6.6 1.6 74.1 16.4 1.3
stratul aleuronic
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

Din analiza datelor prezentate se poate constata ca endospermul este partea cea mai bogata in substante
extractive neazotate, si cea mai saraca in substante minerale.Datorita insa ponderii ridicate pe care o are
endospermul , cantitatea de substante minerale pe care o contine reprezinta o treime din totalul substantelor
minerale din bob.

Principalele componente chimice ale bobului de porumb se refera la urmatorii componenti:

Apa ( Umiditatea ). Boabele de porumb ajunse la coacere deplina si uscare au un continut de 14-16%
apa.La coacerea deplina, boabele pot avea o umiditate foarte diferita, in functie de soi, timpuriu sau tarziu, si
de coditiile climaterice din timpul recoltarii.

Substantele azotoase reprezinta 10-12% din substanta uscata a porumbului ajuns la coacerea deplina, din
care proteinele ocupa 95%. Substantele proteice din bobul de porumb apartin grupelor

o Albumine, solubile in apa, care se gasesc in cantitate redusa,

o Globuline, solubile in solutie diluata de sarurineutre si ocupa 15-20% din totalul proteinelor,

o Prolamine, fractiune solubila in alcool, ce reprezinta 45% din total proteine. Prolamina
specifica porumbului se numeste zeina si ocupa 5% din total bob de porumb, zeina se poate
separa cu alcool etilic 85-90%,

o Gluteline. Glutelina porumbului se obtine din faina de porumb extrasa cu apa in solutie 10%
NaCl si apoi cu solutie alcoolica 85%, dupa care solutia se trateaza cu KOH 0,2%. Filtratul se
neutralizeaza cu o soluitie de HCl diluata cand precipita glutenina.

Substantele proteice sunt repartizate neuniform in partile anatomice ale bobului.

In embrion procentul este de doua ori mai mare decat in endosperm. In endosperm continutul in proteice
creste din centru catre periferie. Embrionul contine 205 substante proteice.

Glucidele reprezinta 80% din bobul de porumb din care amidonul ocupa 80% din totalul glucidelor.
Alaturi de amidon se mai gasesc zaharuri si dextrine 3%, pentozani 6%, celuloza 3%. Amidonul se gaseste
numai in endosperm si se prezinta sub forma de granule poligonale, daca provin din zona cornoasa, si forma
mai rotunjita daca provin din zona fainoasa.

Partea centrala a granulelor are o despicatura in forma de stea.

Amidonul cuprinde cele doua componente: amiloza in proportie de 21-23% si amilopectina 77-79%.
Sunt unele varietati de porumb care contin numai amiloza.
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

Lipidele sunt formate in mare parte din trigliceride, din cantitati mici de sterine, lipide complexe
( lecitina ), care impreuna cu acizii grasi formeaza grasimea bruta. O mare parte din grasimea bruta se
gaseste in embrion.

Substantele minerale formeaza reziduul de la calcinarea bobului de porumb, ajuns la coacerea deplina

si reprezinta 1,6%, mai mic decat la celelalte cereale.

La inceputul formarii boabelor continutul de substante minerale este mai mare, apoi scade catre coacerea
deplina.

Compozitia chimica a cenusii boabelor de porumb este prezentata in tabelul 11.

Compozitia chimica a cenusii boabelor de porumb

P2O K2 Mg Ca Na2 Si Fe2O S

Bobul Cl
5 O O O O O2 3 O3

Porum 45.6 29.7 15.5 2. 2.0 0. 0.

1.10 0.76
b 1 8 2 17 9 78 91

47.3 31.1 12.0 3. 1.9 0. 0.

Grau 3.07 1.28
2 6 6 25 6 39 32

Pigmentii. Boabele soiurilor de porumb cultivate in tara noastra sunt de culoare galbena pana la
portocalie, culoare ce este data de o serie de pigmenti dintre care cei mai importanti sunt: zeoxantina,
criptoxantina si b carotenul.

Vitaminele. Diferitele vitamine sunt repartizate in anumite parti anatomice ale bobului. Astfel in
embrion se gaseste vitamina A, vitamina E ( a-tocoferul ). Vitamina B1 se gaseste in scutellum. Vitamina PP
se gaseste in stratul aleuronic.

Continutul in vitamine creste in timpul vegetatiei, atingand valoarea maxima la coacerea deplina.

Continutul mediu al diferitelor vitamine din porumb este urmatorul:

o vitamina A 4,387 U.I./Kg,

o vitamina B1 4,54 mg/Kg,

o vitamina PP 14,11 mg/Kg,

o vitamina B2 1,32 mg/Kg,

o acid pantotenic 7,41 mg/Kg,

 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

o a-tocoferolul 24,71 mg/Kg.

Pastrarea si depozitarea, conservarea

La spaţiile de depozitare a căror lăţime depăşeşte dimensiunile amintite, în şoproane, platforme etc.,
unde se depozitează porumbul ştiuleţi, este necesar să se amenajeze canale de aerare în interiorul lotului, în
care, prin intemediul unor ventilatoare, se insuflă aer sub presiune, această măsură fiind deosebit de eficace
în procesul de conservare a porumbului ştiuleţi. Foarte important este că la încărcarea porumbului în pătule
să se ţină seama de însuşirile calitative ale acestuia, depozitându-se separat loturile sticloase - destinate
pentru mălai - şi separate cele pentru furaj, amidon etc., iar în cadrul fiecăreia din aceste categorii să se facă
o compartimentare pe grupe de umidităţi. În mod obligatoriu, în timpul depozitării trebuie eliminaţi din lot
ştiuleţii atacaţi de boli, mucegăiţi, neajunşi la maturitate, incomplet acoperiţi de boabe, precum şi mătasea,
pănuşile, resturile de plante şi alte impurităţi. Pentru asigurarea conservării şi urgentarea uscării naturale a
porumbului ştiuleţi se recomandă ca depozitarea să se facă simultan în toate spaţiile, la început în strat
subţire şi succesiv, pe măsura reducerii umidităţii, să se mărească grosimea straturilor.

Pe parcursul păstrării porumbului este necesar să se facă prefirarea acestuia, operaţiune care constă
în schimbarea poziţiei ştiuleţilor în depozit şi aerisirea lor, cu care ocazie se elimină din lot şi ştiuleţii cu
defecţiuni. Prefirarea se face ori de câte ori este necesar, periodicitatea acestei lucrări fiind în funcţie de
umiditatea lotului şi temperatura atmosferică din perioada păstrării. O problemă dificilă în operaţiunile cu
porumbul ştiuleţi o constituie manipularea acestuia, lucrare care necesită un număr ridicat de forţă de
muncă, eforturi fizice mari şi imobilizarea mijloacelor de transport. Pentru evitarea acestor neajunsuri,
specialiştii agronomi au organizat şi organizează periodic consfătuiri, în cadrul cărora s-a dezbătut
importanţa mecanizării încărcării porumbului ştiuleţi. În condiţiile actuale din România, cel mai avantajos
mod de depozitare şi conservare a porumbului este sub formă de ştiuleţi. Cu toate acestea, pentru realizarea
cantităţilor de porumb boabe necesare în perioada imediat următoare strângerii producţiei, o parte din
aceasta se recoltează şi se depozitează sub formă de boabe. Conservarea un timp mai îndelungat a
porumbului boabe este dificilă, existând pericolul de depreciere, când conţinutul de umiditate al loturilor
depozitate în silozuri depăşeşte 13-14 % şi în magazii 14-15%.

Pentru păstrarea temporară a porumbului boabe cu umiditate ridicată, s-a extins la baze şi silozuri
conservarea prin aerare activă, metodă care are ca scop principal răcirea boabelor pentru prelungirea
perioadei de conservare şi ca efect secundar o oarecare reducere a umidităţii, prin care se înregistrează şi
economii de combustibil. În ultima perioadă, s-au elaborat şi alte metode de uscare cu consum redus de
combustibil, sau fără consum de combustibil, dintre care amintim: uscarea intermitentă; uscarea la rece
(folosirea curenţilor de aer la temperatura atmosferică) etc., care dau rezultate bune. Pentru uscarea
artificială a porumbului s-au îmbunătăţit tehnologia şi regimul termic, iar în urma studiilor efectuate în
ultimii ani s-au omologat uscătoare de mare capacitate, complet automatizate, realizate la un nivel tehnic
superior şi care se extinde la unele silozuri şi unităţi de depozitare. În procesul de păstrare a porumbului
ştiuleţi şi boabe, în afară de măsurile amintite, o importanţă deosebită o are valorificarea periodică şi
sistematică a stării de conservare şi stabilirea duratei de păstrare fără pericol de depreciere. Pentru a veni în
ajutorul specialiştilor care activează în sectoarele ce se ocupă de stocarea cerealelor, s-au elaborat metode de
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

prognosticare şi avertizare cu privire la stabilitatea în conservare a porumbului. Astfel, au apărut diagramele

pentru determinarea duratei de păstrare a porumbului boabe şi ştiuleţi fără pericol de depreciere. Aceste
diagrame se bazează pe corelaţia care există între temperatura şi umiditatea porumbului. În scopul
soluţionării problemelor multiple şi complexe pe care le ridică recoltarea, depozitarea şi conservarea

porumbului, unităţile de cercetare-dezvoltare din România au extins studiile asupra fazelor care
urmează recoltării.

În acest scop, sunt puse în aplicare programe de cercetări care, printre altele, prevăd: îmbunătăţirea
zonării hibrizilor în vederea reducerii umidităţii boabelor pe cale naturală înainte de recoltare; stabilirea
momentului optim de recoltare în funcţie de umiditatea porumbului; studiul metodelor de păstrare şi a
tipurilor de spaţii pentru depozitare; elaborarea tehnologiilor pentru uscarea naturală şi artificială cu consum
redus de combustibil şi energie; îmbunătăţirea tehnologiei de curăţire şi manipulare a porumbului.

Implementarea unui Management al Riscurilor în Puncte Critice de Control

(Sistem HACCP) pentru o bază de recepționare/siloz/depozit produse
agricole

ETAPELE DE FLUX DE LA
RECOLTARE-TRANSPORT-RECEPTIONARE PENTRU PORUMB

RECOLTARE:
RISCURI CAUZELE MASURI
PRODUCERII CORECTIVE
RISCULUI
FIZICE 1.spargerea boabelor 1.daca nu s-au efectuat 1.oprirea utilajului
2.prezenta corpurilor reglajele pentru a efectua
straine:pamant,buruieni,, corespunzatoare reglajele
praf combinei corespunzatoare
3.prezenta diferitelor 2.activitate de recoltare 2.urmarirea
obiecte personale (hartie necorespunzatoare functionarii
de la saci hartie) 3.nerespectarea corespunzatoare a
4.pierderi de boabe normelor de igiena si de utilajelor
comportament de catre 3.curatarea
personal boabelor
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

4.atacul pasarilor 4.amplasarea de

plase
CHIMICE 1.reziduuri de pesticide 1.tratament 1-aplicarea in
si fungicide necorespunzator cu epoca
2.aflatoxine fungicide corespunzatoare a
produselor chimice
BIOLOGICE 1.aparitia daunatorilor 1.cultura afectata de 1.aplicarea
(Diabrotica Vergifera, daunatori tratamentelor
Ostrinia Nubilalis, corespunzator,
Helicoverpa armigera, cultivarea de soiuri
Tanymecus Dillaticolis, rezistente
Agryotes Spp., Opatrum
sabulosum)

TRANSPORT:
RISCURI CAUZELE MASURI
PRODUCERII CORECTIVE
RISCULUI
FIZICE 1.pierderi de boabe 1.vanturi puternice 1.asigurarea
2.cantitate ce transportului cu
depaseste utilaje acoperite
dimensiunile
echipamentului de
transport
CHIMICE 1.contaminarea cu 1.transportul cu 1.asigurarea
material care vin in ajutorul unor utilaje transportului cu
directcu produsul cu parti metalice ajutorul unor utilaje
recoltat neprotejate igienizate
2.poluarea mediului
inconjurator
BIOLOGICE 1.cresterea umiditatii 1.utilajul nu este 1.asigurarea
aerisit sau a fost conditiilor de
spalat cu putin timp transport in timp util
inainte de a fi incarcat
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

RECEPTIONARE:
RISCURI CAUZELE MASURI
PRODUCERII CORECTIVE
RISCULUI
FIZICE 1.resturi vegetale
1.nu s-a efectuat 1.procedura de
necorespunzatoare,plantecontrolul control
uscate) corespunzator corespunzatoare
2.fisurarea boabelor 2.spatiile de 2.calcularea
3.prezenta insectelor depozitare nu au supafetelor necesare
dimensiunile pt depozitare,inainte
corespunzatoare de aceasta
3.lipsa plaselor de operatiune
protective la 3.asigurarea unor
geamuri si a conditii optime de
instalatiilor UV depozitare
CHIMICE 1.resturi de produse de 1.utilizare unor 1.controlul spatiilor
igienizare substante interzise de depozitare
sau nerespectarea inainte de a efectua
tehnologiilor de aceasta operatie
igienizare
BIOLOGICE 1.apartia mucegaiurilor 1.stocarea 1.respectarea
2.prezenta daunatorilor prelungita a duratei de
produsului in depozitare ;
conditii de mentinerea
temperature si temperaturii si
umiditatea umiditatii
necorespunzatoare specififice( 12 % /
2.lipsa unei igiene 15 grade 1 ianuarie
riguroase in spatiile -1 iunie si 25 grade
de productie 1 iunie-1 ianuarie
2.recircularea
produsului la
anumite interval de
timp in functie de
temperatura si
umiditate
3.combaterea
daunatorilor cu
DECIS EXPERT
100 EC, Karis
10CS,
 Programul de studii universitare de Licență: Agricultură
Anul universitar 2022-2023

ELABORAREA DIAGRAMEI DE FLUX

RECOLTARE

↓
TRANSPORT

↓
RECEPTIONARE

CURATIRE

SORTARE

USCARE

PASTRARE

STARE PROASPATA

AERARE ACTIVA