UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Facultatea de Științe

PROIECT
TEHNOLOGIA MORǍRITULUI

COORDONATOR: Flavia Pop

STUDENT: Natalia Bumbar

2009-2010
CUPRINS
1. Tema si obiectivele proiectului ……………………………………………………………….. 3 2. Materia prima utilizata ………………………………………………………………………... 3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor …………………………………………. 3 2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor ..................................................................... 8 3. Produse finite ........................................................................................................................... 11 3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii …………………………………………………….. 11 3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii ……………………………………………………….. 14 4. Elemente de inginerie tehnologica …………………………………………………………... 15 4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .............................................................................................................................................. ........ 15 4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis ……………………. 17 4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie ……………………………. 20 5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis ................................................. 23 5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor .................................................................................... 23 5.2. Calculul valturilor ................................................................................................................. 24 5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ............................................................................... 26 5.4. Calculul sitelor plane ............................................................................................................ 27 5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris ........................................................................ 29 5.6. Calculul masinilor de gris …………………………………………………………………. 30 6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis ...................................... 31 Bibliografie …………………………………………………………………………………….. 34

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl. Capacitatea de productie, clasificare: Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:    mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica. Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele. Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat. Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

de substante toxice folosite la dezinsectie. celuloza. pentozan.8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine. se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna.4-2. face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. de incins. Gustul trebuie sa fie putin dulceag.Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin. Continutul de substante minerale. vitamine si enzime este foarte mic in endosperm. Structura anatomica a bobului de grau Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului. In exterior. endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati. in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni. ranced sau mucegait. nu trebuie sa fie amar. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. stratul aleuronic. Embrionul sau germenele ocupa 1. Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon. . Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata. in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar. compacte si cu aspect cornos. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg. acru. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis. mezocarpul format din 2-3 randuri de celule. El este format din celule mari cu pereti subtiri. intre granulele de amidon. sa nu prezinte miros de mucegai. si endocarpul sau epiderma interna. Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul.3 mm grosime.8 si 3.Mezocarpul este format din celule mai alungite. Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida. In spatiile libere. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2. De-a lungul parti concave se afla santuletul.care contin substante proteice si grasimi. Acest strat numit strat subaleuronic.

sinteraze si izomeraze. grasimi. Enzimele: Numarul de enzime din bobul de grau este mare si important. fie ca sunt obtinuti separat. in anumite conditii se descompun punand in libertate acizi grasi ceea ce duce la o crestere a aciditatii. Caracterististici chimice ale bobului de grau In compozitia chimica a celulei vegetale intra diferite substante ca: substante proteice. prolamine si gluteline.In urma macinarii graului. Cea mai importanta glucida este amidonul. Sustantele proteice alcatuiesc substanta de baza necesara vietii. De asemenea. Glucidele formeaza in special membrana celulara. iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate. Vitaminele A si E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic. transferaze. Alaturi de acestea se mai gasesc vitaminele E si A. si sub forma de substante de rezerva.48%. in procesul tehnologic de macinis se indeparteaza cea mai mare parte din germeni si stratul aleuronic. Acestea pot fi retinute in mare parte daca faina este de extractie peste 75%. vitamine si enzime. liaze. Graul care contine multa proteina si mult gluten este grau tare si prezinta bune calitati de panificatie in comparatie cu graul moale. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau. globuline. substante minerale. intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator. diferite incluziuni celulare sau se gasesc ca zaharuri dizolvate in sucul celular. Grasimile se gasesc ca incluziuni. invelisurile in tarate. partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina. Acestea fac parte din clasele: hidrolaze. pigmenti. B2 si PP. ceea ce are drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. proteinele graului au proprietatea de a forma glutenul. invelis. germene. glucide. in proportie mai mare se gasesc vitaminele Bl. In procesul . insa proportia de repartizare este diferita: proportia cea mai mica se gaseste in centrul endospermului (0.30%) si ajunge la periferia acestuia la 0. Pentru tehnologia panificatiei o deosebita importanta prezinta substantele proteice generatoare de gluten: gliadina si glutenina. Grasimile sunt combinatii chimice usor oxidabile. ele intra in compozitia protoplasmei si a nucleului. Spre deosebire de alte cereale. In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine. oxidoreductaze. Repartitia vitaminelor in masa bobului este neuniforma si anume: vitaminele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic. picaturi de grasimi neutre sau intra impreuna cu alte substante in compozitia protoplasmei si a membranei celulare. care contine putin gluten. Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman.

Cunoscanduse indicii fizici de calitate a boabelor. se poate stabili regimul de lucru ce trebuie folosit in procesul tehnologic de macinare a cerealelor. Corpurile straine ajung in masa de cereale din timpul cultivarii. necesare fermentatiei. marimea si uniformitatea boabelor. nisip. pamant etc. praf. seminte de buruieni. dand nastere maltozei.tehnologic de fabricare a painii unele dintre aceste enzime intervin in hidroliza amidonului. In timpul pastrarii indelungate in depozite. cu atat este mai bun pentru prelucrare. Marimea si uniformitatea boabelor sunt caracterizate de dimensiunile acestora. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interior catre exteriorul endospermului. Glutenul graului: Cantitatea si calitatea glutenului definesc in cea mai mare masura insusirile de panificatie ale graului. masa hectolitrica. Cunoscand marimea boabelor se poate regla distanta intre valturi. sticlozitatea boabelor si continutul in substante minerale. atunci boabele mari vor fi sfaramate de asa natura incat influienteaza negativ procesul tehnologic. Acesti indici depind de conditiile climaterice. daca reglarea se face dupa boabele mici. impuritatile din masa de boabe. boabe sparte sau vatamate. inrautatind culoarea sau aspectul general. Este importanta in procesul de sfarmare a boabelor la primele pasaje de macinis in sensul ca daca organele de lucru ale masinilor de prelucrat se regleaza dupa boabele mai mari. resturi de plante. pietris. de regiunea unde au fost cultivate. Asa se explica de ce faina foarte alba extrasa din centrul bobului de grau are continutul de gluten mai mic decat cea extrasa din partile mai periferice. de soi etc. Umiditatea: prin umiditate se intelege continutul in apa ce il au boabele. pentru a obtine produse (fainuri si grisuri) cu indici de calitate superiori. Prin corpuri straine se inteleg: seminte de alte plante cultivate. Daca aceste corpuri straine nu sunt separate si ajung prin prelucrare. Impuritatile din masa de boabe: masa de boabe este un amestec intre semintele plantei si corpurile straine. . atunci boabele mici trec fara efect tehnologic si invers. in produsul finit. pot imprima acestuia miros si gust neplacut. In standardele in vigoare este de 14% si are un rol important in procesul de depozitare si de macinis al cerealelor. recoltarii si transportului. Caracteristici fizice a bobului de grau Indicii generali de calitate sau caracterele fizice ale cerealelor sunt: umiditatea.Se considera ca un grau este bogat in gluten cand continutul sau de proteina depaseste 13%. Cu cat graul este mai curat. umiditatea mai mare de 14% favorizeaza degradarea cerealelor. Continutul de gluten al graului variaza in limite largi 18-30% la graul comun si 2540% la graul durum. Substantele proteice predominante in gluten sunt gliadina si glutenina. masa absoluta a 1000 de boabe.

cupru. Masa hectolitrica este influentata de continutul in corpuri straine si de umiditate. zinc. Masa absoluta a 1000 boabe de grau: greutatea a 1000 de boabe calculata la substanta uscata reprezinta masa absoluta. in cantitate mai mica in endosperm 0. Prin stabilirea acestui indice se face aprecierea justa a calitatii cerealelor.40%. se observa ca unele au un aspect sticlos. iar faina rezultata din macinarea granelor cu boabe mari are un gluten de calitate superioara. Continutul in substante minerale este un indice care caracterizeaza insusirile de macinis ale graului si care variaza in functie de partile anatomice ale bobului. iar la umezirea granelor fainoase sa se foloseasca o cantitate mai mica de apa si timpul de odihna sa fie de 4-8 ore. dupa ce granele au fost curatate. Prin analiza cenusii s-au gasit urmatoarele elemente: fosfor sulf. iar umiditatea mare si corpurile straine usoare o micsoreaza. Granele cu o masa hectolitrica mare. Continutul in substante minerale: in compozitia boabelor de grau intra si anumite substante minerale care raman sub forma de cenusa dupa arderea cerealelor. siliciu. calciu. timpul necesar pentru odihna sa fie de 8-24 de ore.35-0. bor etc. fier si mangan in cantitati mai mici si urme de fluor. sodiu si magneziu in cantitati mai mari. iod. Din macinarea granelor sticloase rezulta o mare cantitate de gris sortat dupa marime. Pentru umectarea granelor sticloase se recomanda sa se foloseasca o cantitate mai mare de apa. granele de calitate superioara se caracterizeaza printr-o masa hectolitrica mare si o greutate a 1000 de boabe mare. datorita faptului ca bobul de grau mare se caracterizeaza printr-un procent mic de invelisuri si un procent mare de endosperm. acest aspect se datoreaza consistentei endospermului. Impuritatile grele si tasarea cerealelor maresc masa hectolitrica. Astfel. potasiu. Acest indice intereseaza in mod deosebit in practica de productie.Din practica de productie s-a constatat ca prin macinarea boabelor mari de grau rezulta un randament mai mare de faina decat prin macinarea boabelor mici. se macina pentru a se obtine faina de calitate superioara. Din practica de productie si din experientele de laborator s-a observat ca prin macinarea cerealelor cu masa hectolitrica mare se obtine mai multa faina. greutatea a 1000 de boabe relativ mare si masa hectolitrica mica indica boabe mari si usoare. dar cu o greutate a 1000 de boabe mica indica un bob greu si marunt. Masa hectolitrica: masa hectolitrica reprezinta greutatea in kilograme a 100 l de cereale. Se gasesc in cantitate mai mare in invelis si stratul aleuronic 11% si. de acest factor depinde stabilirea randamentului de faina obtinuta prin macinarea a 100 kg de grau. clor. Sticlozitatea: daca se face o sectiune in diferite boabe de grau. aluminiu. iar altele un aspect fainos. Prin macinarea granelor fainoase rezulta o cantitate mai mica de gris si un procent mare de faina cu continut ridicat in substante minerale. Acest .

2.de depozitare si prelucrare. gazari sau uscari depinde de 2 factori: cantitatea de aer realizata de ventilator in unitatea de timp si rezistenta opusa de stratul de cereale la o anumita viteza a aerului. 2. aspiratia cascadelor din curatatorie. dimensiunile si starea suprafetei boabelor. Aceasta rezistenta se concretizeaza prin consumul de energie. starea. grisuri). masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe. Caracteristici tehnologice ale cerealelor Aceste caracteristici participa la unele operatii de transport. fenomen ce se intalneste frecvent la: aspiratia panzei de cereale. Consumul de energie necesare unei aerari. In practica se utilizeaza pentru uscare un strat cuprins intre 60-300 mm si o viteza a aerului de 0. Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si cu grosimea materialului strabatut. Intre acestea raman goluri care poarta numele de „spatiu intergranular” sau „porozitatea masei de cereale”. intrarea si iesirea din tarare. Densitatea si spatiul intergranular al masei In cadere libera si asezarea sub forma de gramada. acesta intampina o anumita rezistenta. Capacitatea de plutire Viteza de plutire la grau este de 8. Rezistenta stratului de cereale se calculeaza cu formula urmatoare: S = A × h – vn .3 m/s.2-0.5-10. Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe in stare libera si este influentata de o serie de insusiri ale masei de boabe cum ar fi: forma.indice este important‚ in stabilirea calitatii fainurilor. Rezistenta stratului de cereale la trecerea aerului La trecerea unui curent de aer printr-un strat de cereale. cantitatea de impuritati. Insusirea boabelor de grau de a se mentine in stare de suspensie la o anumita viteza al unui curent de aer ascendent se numeste capacitatea sau viteza de plutire. Capacitatea de plutire are importanta pentru ca pe baza acestei insusiri se separa impuritati usoare din masa de cereale si se face transportul pneumatic prin conducte in curatatorie si in moara propriu-zisa. forma si materialul pe care se deplaseaza masa de boabe. Volumul ocupat de boabe poarta numele de „densitatea masei de cereale”. reprezentand gradul de separare a particulelor de invelis de masa de produse valoroase (fainuri.5m/s.

1 Conductivitatea si difuzivitatea termica a masei de boabe Masa de boabe are o conductibilitate si o difuzibilitate termica mica .41 coeficientilor A pentru stratul cuprins intre 0. prin circulatia aerului intergranular.41 0.5 5.41 0.23 1 14. Relatia de calcul Conductivitatea termica. dar in mod deosebit prin prezenta aerului intergranular. conductivitatea termica a bobului este de 3-5 ori mai mare decat a masei de boabe.81 0.43 S – rezistenta stratului de cereale in mm H2O h – grosimea stratului in mm v – viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale in m/s A si n – coeficienti ce depind diametrul boabelor Rezistenta unui strat de cereale la o grosime a stratului de 10 mm (mm col. Transferul de caldura in masa de boabe are loc mai mult prin convectie .1 GRIU 1. de umiditate si de temperatura acestuia.K de pentru λ .53 0.W/m. Conductivitatea termica(λ ) a graului Denumirea culturii Umiditatea.3 2.2 1. H2O) Viteza aerului CEREALA A n 0. λ .De altfel . % Densitatea masei boabe. Conductivitatea termica a masei de boabe depinde de structura si densitatea materialului .K . Conductivitatea termica mica a masei de boabe se poate explica prin compozitia organica a bobului .Cereala Grau Diametrul boabelor in Valorile mm n 1.4 3.5 m 1.05-0.43 1.W/m.52 0.

070+0.00147 u 0. Difuzivitatea termica a . cand boabele mari .4-0.7 8. uscare . Se pune in evidenta la incarcarea celulelor de siloz . integritatea boabelor. pastrarea si tratamentul cerealelor ( ventilare . cum ar fi: difuziunea exterioara si difuziunea interioara. iar difuziunea interioara este trecerea vaporilor de apa din spatiul intergranular in interiorul boabelor.00250 u 0. umiditatea si temperatura de pastrare. care se diferentiaza in functie de calitatea boabelor. compozitia chimica.6-0. Autosortarea este insusirea masei de boabe aflate in cadere de a se aseza in straturi succesive .151 0.129+0.104 0.7 8. In procesul de patrundere a apei in boabe sunt doua faze.046 u 9. se asaza spre peretii celulei de siloz . cum ar fi: marimea boabelor.2 . cu capacitate mare de plutire . Sorbtia si desorbtia are loc cand se produce un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de boabe si presiunea vaporilor din mediul inconjurator. taria invelisului. Capacitatea de adsorbtie si absorbtie Cerealele au insusirea de a absorbi gazele sau vaporii diferitelor substante . in m2/s a graului Denumirea culturii Grau Umiditatea. gazare ). Aceasta proprietate prezinta interes la transportul . de raportul Densitatea .00230 u 0.108 . autosortarea este determinata de capacitatea de plutire a boabelor. kg/m3 821 750 720 Relatia de calcul Difuzivitatea a difuzivitatii 11. Aceasta depinde de forma celulei. In timpul caderii libere . Difuziunea exterioara este patrunderea vaporilor de apa in spatiul liber dintre boabe (spatiul intergranular).130+0. La incarcarea si descarcarea celulelor de siloz are loc autosortarea boabelor . Capacitatea de sorbtie a boabelor se datoreste structurii coloidale capilaroase a bobului si spatiului intergranular. m2/s 10. semintele de buruieni si pleava .6-0.062 u 9.Grau 10-20 11-27 6-16 692 756 821 0.079 u termica a. in m2/s se defineste prin inertia termica a acestora si variaza functie de umiditatea si densitatea acestora.167 Difuzivitatea termica a masei de boabe . zbarcite . % 8-16 15-28 10-22 Higroscopicitatea boabelor Higroscopicitatea boabelor este influentata de o serie de factori.

PRODUSE FINITE Insusirile de calitate ale fainii sunt determinate de doi factori: materia prima si procesul tehnologic de fabricatie. . In practica faina se clasifica dupa culoare in faina alba. incinse. In functie de aceste caracteristici au fost puse in evidenta trei tipuri de scurgere : normala . semialba si neagra. de amplasarea gurilor de alimentare si evacuare ale celulei de siloz . culoarea miezului painii este mult mai inchisa. In afara particulelor de tarate sunt cazuri cind culoarea fainii poate fii denaturata de continutul de impuritati ramas in masa de grau dupa curatire. continutul de boabe malurate. Fiecare dintre ele contine pe linga particule provenite din endosperm si particule de tarate. Caracteristici fizico-chimice ale fainii Insusiri fizice Culoarea. Gradul de extractie. Culoarea alb galbuie a fainii este determinata de culoarea endospermului si de pigmentii carotenici ai acestuia. Aceasta necorelatie dintre culoarea fainii si cea a painii se datoreaza actiunii unei enzime numita: tirozinaza care in prezenta oxigenului din aer oxideaza aminoacidul tirozinei formindu-se melanine care imprima aluatului si miezului painii culori mai inchise. Culoare inchisa a fainii negre se datoreste prezentei particulelor de tarate. Numarul particulelor de tarate influenteaza culoarea fainii. Caldura specifica a masei de boabe este influentata de umiditate si temperatura . caramelizate in timpul uscarii etc. Sunt insa cazuri in care desi culoarea fainii este normala. in a caror componenta intra pigmentii flavonici. Aceste insusiri se impart in doua grupe : insusiri fizice si insusiri chimice. simetrica si a simetrica.1. Influenta gradului de extractie asupra culorii se explica prin prezenta si marimea particulelor de tarate care intra in masa de faina. 3. aerare si gazare. 3. Suprafata specifica a boabelor reprezinta raportul dintre suprafata tuturor boabelor continute intrun kg si volumul ocupat de aceste boabe si intereseaza in mod deosebit procesele de uscare .dintre inaltimea celulei si sectiunea transversala . Intre culoarea fainii si cea a miezului painii exista o anumita corespondenta.

Determinarea umiditatii se realizeaza prin diferite metode. Daca insa se desfasoara un regim de macinare strins. care dce la incalzirea fainii la peste 40 C se accentueaza culoarea alba. In tara noastra pina in prezent culoarea fainii este un indice calitativ orientativ. In aceste conditii se observa o scadere a umiditatii fainii aflata in depozit si in consecinta. durata formarii aluatului de consistenta normala este mai mica. conditiile de temperatura. precum si proprietatile fizice si digestibilitatea painii. fiind folosita atat la controlul productiei cat si la relatiile dintre producator si beneficiar.metoda Pekar” sau cu aparate speciale numite colorimetre. vom avea o scadere in greutate a sacului cu faina. Compozitia lor difera mai ales prin continutul mare de substante minerale. Umiditatea. continutul sau in umiditate se modifica in timpul depozitarii in functie de o serie de factori: umiditatea avuta la introducerea in depozit. Faina din endosperm contine particule de marimi diferite in functie de actiunea tavalugilor macinatorii care pot sfarama particule de endosperm pina la marginea granulelor de amidon si chiar deteriorarea partiala a acestora.. aprecierea calitatii mai exacte a fainii facindu-se dupa continutul de cenusa. Umiditatea initiala a fainii este dupa normele actuale de 14-15%. aceste particule sunt mai putin friabile si pot fi aduse mai greu in stare foarte fina. iar umiditatea relativa a aerului este in medie de 55-60%. Insusiri chimice 0 0 . In faina neagra intra si o cantitate de tarate si germeni. Influenteaza in mare masura viteza proceselor coloidale si biochimice ce au loc in aluat in timpul procesului tehnologic de fabricare a painii. Cele mai frecvente sunt cele care au la baza conductibilitatea electrica. Astfel atunci cind faina rezultata are o temperatura de circa 35 C ea pastreaza cu fidelitate culoare endospermului din care provine. fortat. Pentru determinari mai exacte se foloseste metoda uscarii in etuva. Finetea fainii.Temperatura cu care rezulta faina din tavalugi. umiditatea relativa a aerului din depozit. Culoarea fainii poate fi masurata prin metoda comparatiei . patrunderea aerului in ambalaj. activitatea enzimelor proteolitice este mai mare si duce la o crestere rapida a aluatului si suprafata de actiune va fi mai mare avand ca urmare o crestere a continutului de maltoza. modul de stivuire etc. Temperatura de iesire a fainii dintre tavalugi influenteaza nuanta culorii. Cu cat faina are granulatie mai fina cu atat durata formarii glutenului este mai scurta. Faina este un produs foate higroscopic si din aceasta cauza. Metoda Pekar este cea mai raspandita.

fainurile albe sunt mai sarace in vitamine. Prospetimea fainii se poate aprecia in general dupa gustul si mirosul ei. Principalele vitamine continute de faina de grau sunt cele din complexul B (B1. Asa se explica continutul ridicat de celuloza al tipurilor de faina neagra si foarte scazut al tipurilor de faina alba. Faina neagra contine cea mai mare cantitate de grasime. Continutul de grasime influenteaza timpul de pastrare al fainii. gliadina si glutenina ocupa proportia cea mai mare (circa 75-80% ). Prospetimea si aciditatea. B12 . se imbogateste cu vitaminele aratate mai sus. Celuloza existenta in faina provine in special din invelisul bobului. sunt repartizate neuniform. La fainurile albe glucidele depasesc procentul de 82%. Un miros de incins. Vitamine. precum si gustul amar sau acru indica si . Glucidele. Analiza chimica a fainii de diferite tipuri din aceleasi cereale. Dintre proteinele fainii de grau de diferite extractii.In fainurile albe. arata ca tipule de faina neagra sunt mai bogate in substante proteice decit tipurile de faina alba. Continutul de proteine este influentat de tipul de faina si gradul de extractie. Rolul glutenului in faina este acela de a retine gazele in procesul de fermentare al aluatului si de a forma un schelet rezistent.Dintre vitaminele liposolubile se gasesc vitaminele E si A. Faina neagra contine mai putine proteine decit faina alba. Glucidele constituie componentul cel mai insemnat ai fainii.50% si ambele categorii se gasesc in faina cu extractie peste 65%. Existenta grasimii in faina se datoreste in cea mai mare parte unor particule de germeni care nu au fost eliminate in procesul de macinis. Grasimea. O data cu cresterea extractiei de faina.Proteinele. mucegai sau de ranced. B2. B6. iar dintre acestea amidonul ocupa proportia cea mai mare.). Prin urmare. cu cenusa de 0. Datorita concentrarii lor in germen si in stratul aleuronic si mai putin in endosperm. Continutul de proteina al fainii de grau se imparte in doua categorii: • • substantele proteice generatoare de gluten substante proteice negeneratoare de gluten sau substante proteice cornoase Cele din prima categorie se gasesc in faina alba cu extractie pina la 65%. fainurile de extractie mica au un continut mare de amidon. biotina etc. granulele de amidon au dimensiunile de 20-40 µ . Proteinele din prima categorie se gasesc in endosperm iar cele din a doua categorie se gasesc in stratul aleuronic si invelis. Pe masura ce extractia creste si masa fainii contine tarate si germenii. Aceste proteine care se gasesc numai in miezul bobului de grau. continutul de amidon se micsoreaza.

Imbunatatirile sunt mai evidente atunci cand faina se obtine din grane proaspat recoltate. faina trebuie depozitata o perioada de timp. aciditatea fainii creste. Capacitatea de hidratare reprezinta cantitatea de apa absorbita de faina pentru a forma un aluat de consistenta standard. Gradul de crestere al aciditatii in timpul depozitarii este cu atit mai mare cu cat faina contine mai multe particule de invelis si germen. In timpul maturizarii se produc unele modificari ale continutului de gluten. In timpul depozitarii. Maturizarea naturala a fainii se produce intre 45 si 60 de zile. Caracteristici tehnologice ale fainii Insusirile de panificatie ale fainii sunt insusiri care determina comportarea tehnologica a fainii si cuprind: capacitatea de hidratare. dar calitatea sa se imbunatateste. aluatul in timpul dospirii devine mai uscat. elastic si mai putin vascos. 3. capacitatea de a forma gaze. in timpul modelarii si intinderii cu ajutorul masinilor de roluit si intins aluat.el daca faina este proaspata sau veche. Temperatura din depozit si umiditatea fainii sunt factorii care influenteaza cresterea aciditatii. Cauza deschiderii la culoare se datoreste stucturii nesaturate a combinatiilor carotenoide care prin legarea oxigenului devin saturate si incolore. Cand aciditatea fainii depaseste 6 aceasta denota ca faina este veche. Consistenta 0 .2. O deschidere mai pronuntata se produce dupa o depozitare de 60-90 zile si chiar dupa 1-2 ani. in sensul ca aceasta creste cu cit mai repede cu cat temperatura depozitului este mai mare si faina este mai umeda. ceea ce are importanta in procesul de fabricatie. Spre deosebire de alte produse alimentare care se trimit spre consum in stare cat mai proaspata. Astfel glutenul din faina de grau perfect sanatos scade cu 1. faina se deschide la culoare.5 pina la 3%. In cursul maturizarii normale. Acest fenomen este atribuit unor modificari ce apar in urma oxidarii lente ai unor compusi ai fainii. perioada in care au loc unele modificari calitative. Ca rezultat al maturizarii fainii. Se exprima in ml de apa absorbiti de l00 g faina. puterea fainii si capacitatea de a-si inchide culoarea. Experienta a demonstrat ca faina de grau proaspata nu intruneste insusirile optime de panificatie si ca aceste insusiri se modifica in sens pozitiv pe masura ce faina se invecheste.

Pentru panificatie. sfori. pamant.standard este consistenta de 0. produsi de culoare inchisa. Prezenta acestora exercita influente negative in timpul transportului in siloz. la depozitarea in celule. cu formare de melanine. favorizeaza dezvoltarea insectelor. 4. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA. corpuri metalice. de care depinde atacabilitatea sa enzimatica. valoarea normala a gradului de deteriorare mecanica a amidonului este 6-9%. 60 ml apa si 10 g drojdie. etc. pietre. Puterea fainii si capacitatea ei de a forma gaze sunt cele mai importante insusiri de panificatie ale fainii. foarte bune pentru panificatie. Este influentata de continutul de enzime amilolitice ale fainii. desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin. Fainurile de grau au in general suficienta tirozinaza.5 kg fm sau 500 UB (unitati Brabender). Capacitatea fainii de a-si inchide culoarea in timpul procesului tehnologic. Cerealele sosite in mori. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis. dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care. Acest lucru se datoreaza actiunii enzimei tirozinaza. Ele determina in cea mai mare parte calitatea painii. 4. se formeaza cantitati importante de tirozina. fermentat 5 ore la 30 °C. Din acest punct de vedere fainurile pot fii: puternice sau foarte puternice. seminte de buruieni. Puterea fainii se determina farinografic. Puterea fainii caracterizeaza capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentare si de a-si mentine forma. in special de amilaza si de gradul de deteriorare mecanica a amidonului. Valorile normale ale acesteia sunt: faina neagra 58-64 % faina semialba 54-58 % faina alba 50-55 % Capacitatea de a forma gaze se exprima prin ml de dioxid de carbon degajati intr-un aluat preparat din 100 g faina. Exista cazuri in care faina isi inchide culoarea pe parcursul procesului tehnologic. ocupa din . Capacitatea de hidratare este in relatie directa cu calitatea si extractia fainii. satisfacatoare medii si slabe sau foarte slabe. prin procesul de proteoliza. contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf. asupra aminoacidului tirozina.1.

cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite. cu ajutorul unui inregistrator. precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. prezentand astfel o situatie exacta asupra cantitatilor de grau ce trec prin el. Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa. Separatoarele magnetice Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor. Odata cu cantarirea. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine.10 mm. iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. . ovaz).spatiul de depozitare. neghina si sparturile sau corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orez. sistem potcoava. etc. cum sunt: mazarichea. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separarea dupa insusirile aerodinamice ale particulelor. Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumite doze egale si precis determinate cantitativ. se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. In cazul magnetilor permanenti. Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuri straine. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avand miscare oscilatorie sau vibratoare. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec. cerealele sunt supuse operatie de precuratire. dar si viteze diferite. care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent. aparatul inregistreaza si numarul de cantariri sau cantitatea in kg. pentru ca toate corpurile feroase sa poata fi retinute. stratul de cereale trebuie sa fie de 8 . Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cu ajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta.

Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. Capacitatea morii: Cm = 35 t/24h Capacitatea curatatoriei: Cc = Cm + ( 10-20%) ∙ Cm (vom calcula Cc cu 10% mai mare decat Cm) Cc = 35 + Cc = 38. sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamant care nu au fost separati pana la aceasta faza.capacitatea morii. partial. Totodata se desprind si parti din straturile exterioare ale invelisului si.primul procedeu foloseste masina de spalat.Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus in santuletul acestuia.al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei.5 t/24h . Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inaintea masinii de spalat. iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera.5 t/24h Capacitatea curatatoriei intr-o ora: 35 = 38. . Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba. sa elimine barbita. iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer. caracteristicile tehnice ale utilajelor. incarcarea specifica. embrionul.2. 4. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaza in functie de: . Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: . .al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat. Sa se calculeze necesarul de utilaje a unei sectii de pregatire a graului pentu macinis la moara cu capacitate de 35 t/24h.

5 .dimensiunile exterioare. 20.debitul de aer necesar. 30.100 Alegem un cantar cu capacitatea intre 10-50 kg care face 3 rasturnari pe minut.lungime = 1450 . cele de 100 kg.latime = 965 .inaltime = 1575 puterea instalata. Incarcarea specifica a separatorului aspirator variaza Consideram o incarcare specifica de 50 kg/cm h.capacitatea. (kw) = 0. 50-100 kg. 50.dimensiunea ciururilor. si de numarul de rasturnari/minut.In functie de se vor determina: Calculul cantarului automat : Se calculeaza in functie de si 600 kg. (m3/min) = 40. (mm) = 600x 1200 . Cantarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei:10. (t/h) = 2.fac 2 rasturnari/min.A. Calculam latimea ciurului: Alegem separatorul aspirator SA-612 Caracteristici tehnici ale separatorului aspirator SA-612: . (rot/min) = 350 . (mm) . Capacitatea cupei cantarului va fi: Alegem un cantar cu capacitatea cupei de 10 kg care face 3 rasturnari /min.fac 3 rasturnari/min.6 ≌33 cm =50 -55 kg/cm h .50 .turatia axului de comanda a cadrului cu ciururi. Calculul separatorului aspirator (S.) Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei.1 rasturnare/min. Cantarele care au capacitatea cupei:    10 si 50 kg.

(kg) = 380 Calculul triorului cilindric: Dimensiunile cilindrului : D = 0.14 0.6 m si L = 2 m Incarcarea specifica Alegem = 500-600 kg/m2.54 Numarul masinilor de descojit= . Calculul triorului spiral: Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultata de la triorul cilindric. 600 kg/m2 Calculul suprafetei necesara de triorare: Calculul suprafetei unui trior: =π D =3. Calculul masinilor de descojit: =800-900 kg/ Dimensiunile cilindrului (masina de descojit): D=0. adica 81 kg deseuri Calculul numarului de trioare spirale: = Alegem 1 trior spiral.7 m si L=1.7 = =1.25 kg.76 =0.- masa.08 =0.6 = 3.14 0.4m Suprafata necesara de descojire: = Suprafata descojitor = π D =3.58 (alegem 1 descojitor) = 0. Qs=120-150 kg/h deseuri de trior Aleg Qs=150 kg/h Cantitatea de deseuri= 5%∙Cc/h= ∙1605= 80.78 = 3.71 Numarul de trioare = Vom alege 1 trior cilindric.

cantarire. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii. Greutatea hectolitrica =75 kg/hl =760 kg/ =48 .06≌ 2 celule de rezerva si odihna 4.04= 0.3. ventilatia utilajelor. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori. Cantitatea de grau dintr-o celula =V Numar de celule = = =1. recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea. precuratire si depozitare in celule. Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: separatoare-aspiratoare de moara. l=2m. evacuarea spre moara propriu-zisa. a instalatiilor si a cerealelor.dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie. trioare.44 m (lungimea totala de magneti) Calculul celulelor de rezerva si de odihna: Dimensiunile unei celule de odihna: L=2m. In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ evacuarea cerealelor din sorb. V=L l H= 48 750 =36000 kg . evacuarea din celule . . separatoare de pietre.Calculul aparatului de umectat: = 5t/h= 5000 de kg Numar aparate de umectat= = =1 aparat de umectat Calculul aparatelor magentice: magnet potcoava =150-180 kg/h Numarul de magneti= = =11 magneti Magnetii au urmatoarele dimensiuni: l = 40 mm = 11 0. H=12m.

Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire. . Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator. Dupa punerea in functiune a separatorului de pietre si a coloanei de aspiratie. cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare.aparate de procentaj.aparate de udat. Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: .masini de descojit. pentru eliminarea impuritatilor feroase. Separarea corpurilor straine-usoare pe baza proprietatilor aerodinamice se realizeaza cu separatorul cascada si cu separatorul pneumatic.coloane de conditionare. care retin impuritatile feroase. conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda. . In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent de aer ascendent.cantare automate.- masini de spalat si magneti. graul este introdus . . care separa impuratatile usoare ca : pleava. . praf mineral – vegatal si boabe sparte. produs de un ventilator. Separarea corpurilor straine. Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat. curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unui magnet.pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera. . acesta separa impuritatile mai mari.de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic.pe orizontala: cu snecuri. Separatorul de pietre elimina pietrele cu dimensiuni asemanatoare bobului de grau. care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice. Pentru transport: . corpuri straine grosiere si corpuri straine fine. egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si a curenilor de aer. Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice. Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cu ciururi. se face cu ajutorul separatorului aspirator. Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: Pentru conditionarea cerealelor: .

Separarea boabelor de grau si a sparturilor. se face cu ajutorul triorului spiral. precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. care nu ua fost separati pana la aceasta faza. cand graul vine in contact cu suprafata aspra. Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica). . sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant. praful si partea superficiala a invelisului se desprind. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata. care se face cu masinile de periat. inainteaza datorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric). Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice. care trec in masa de corpuri straine. impuritatile feroase sunt atrase si retinute. Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului. fie cu apa si caldura (tratament hidro termic). fiind distribuit in strat subtire si uniform pe suprafata sitei. Norme Orientative pentru diagrame de macinare. Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate.la curatat. cu ajutorul masinilor de descojit si periat. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete. In continuare are loc perierea. indepartarea smocului de perisori. cu ajutorul clapetei de reglaj si datorita miscarii oscilatorii. a celui depus in santuletul bobului.

Suprafata tavalugilor poate fi rifulita sau neteda.se folosesc la maruntirea particulelor de endosperm si transformarea lor in faina. 5.3 0.6-0.8 1-1.825 Caracteristicile geometrice ale tavalugilor sunt : . -lungimea linei de srotuire.6 6-7 12-15 1.2-1. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.625.5 Extractii directe cu 1 sortiment de faina 72% 87% 6-7 5-6 13-16 6-8 1.3-1.3 1-1. -suprafata srot. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR DIN SECTIA DE MACINIS 5. .2 S-cernere pentru controlul fainii 10-14 10-12 10-12 10-12 10-12 Macinis cu doua sortimente-mai mult extractii 7-8 16-18 1. Dimensionarea si alegerea valturilor Valtul de moara este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat.5-1.0-1.2-1. Notatia valturilor: VDA-valt dublu automat ex: VDA-1025.2 1-1. -suprafata macinatoare.3 1-1.se folosesc la sfaramarea boabelor de grau si la separarea particulelor de endosperm de invelis.Numar de Felul Macinisului pasaje Sroturi Macinis cu trei sortimente de faina 10+ 60% 45+33% 25+55% 35 35+45% 6-7 Macinatoare 16-17 1. Tavalugii netezi.2 1-1.3-1. constituind principalul utilaj tehnologic folosit in operatiile de maruntire.7-0.9 10-14 12-15 -lungimea linei macinatoare. Tavalugii rifluiti .65 5-6 10-15 1.8 6-7 12-15 1.1.6 0.diametrul care poate fi intre 220-300mm.7-1. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.75 1.

(kg) fara fusuri cu fusuri 225 305 448 256 348 495 G Valturi pentru grau Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:        gradul de maruntire (sau de macinare). Functia pe care o poate avea un valt este de: srotuire. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda. numarul si pozitia acestora pe tavalugii pereche. Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele in timpul solicitarii este foarte mica. desfacator si macinator. suprafata va fi neteda. Riflurile pot avea inclinare stanga sau dreapta. Dimensiunile tavalugilor pentru valturi. actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee. iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina. Simbol Denumirea Dimensiunile. Profilul riflului se caracterizeaza prin unghiul taisului α si unghiul spatelui riflului β.lungimea generatoarei suprafetei de lucru 600-1000 mm. iar la tavalugii pereche trebuie sa aiba acelasi sens de inclinare. La anumite viteze unghiulare si datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic. umiditatea produselor. tipul de produse. Caracteristicile tehnologice ale tavalugilor rifluiti sunt profilul riflurilor. starea suprafetelor de lucru a tavalugilor. .. Daca tavalugii se folosesc pentru sfarmarea boabelor si separarea endospermului de invelis. Pozitia riflurilor tavalugilor pereche are un rol deosebit de important in procesul de maruntire. (mm) D L A 220 250 300 1000 1000 1000 1550 1656 1790 Masa. gradul de incarcare a valtului. ventilatia valturilor cu aer sau racirea tavalugilor. uniformitatea granulatiei produselor supuse macinarii. suprafata va fi rifluita. deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare.

800. Calculul valturilor Pentru o moara cu =35 t/24h. Calculul lungimii totale de tavalug pentru linia sroturilor si macinatoarelor: =6 =8 = + = = =700cm Alegem raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi (tabel1) = + =0.2. Lungimea Pasajul fata de total srotori 14 Lungimea rezultata in cifre absolute 61 Lungimea reala in care se poate incadra 60 Numarul de variatii (bucati) 1/2x600 Srotul I . Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare. 1000 mm. Alegem Qs = 50kg/cm Valturile pot avea lungimea de 600. 85%.5.faina neagra .6 = 437.6+1= 1. =40-60 kg/cm.5≌ 438 cm =438 ∙0.6=262 cm Pentru morile cu capacitate mica se folosesc VDA cu L=600 sau L=800 cm .

Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare. Numarul ramelor = 12 Excentricitatea. mm = 45 Turatia. In componenta unei site plane intra ramele care pot fi grupate in pachete si care.4. iar suprafata de cernere se numeste sita. miscare care poate fi rectilinie. Caracteristici tehnice ale sitei plane SP-812: Suprafata neta de cernere . Fractiunea care trece prin ochiurile sitei se numeste cernut. material plastic sau matase naturala. iar produsul care aluneca pe suprafata pana la evacuare se numeste refuz.3. rot/min = 200 = 20 .Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Total macinatoare Total general 22 22 17 14 11 100 11 18 17 15 10 8 9 12 100 - 97 97 74 61 48 438 29 48 45 40 26 21 24 32 262 700 80 80 60 60 60 420 60 60 60 60 60 60 60 60 480 900 1/2x800 1/2x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 2x600 1x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 4x600 6x600 1x800 5. Calculul sitelor plane Alegem sita plana SP 812 (8 comportimente si 12 rame). formeaza pasajul tehnologic ( canalul de cernere). 5. Sita este o suprafata formata din tesatura de sarma. alternativa sau circulara. Dimensionarea si alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaza sortarea produselor macinate poarta denumirea de site plane. la randul lor.

8 Suma ambelor suprafete.inaltime = 3223 Puterea necesara.8 2 Suprafata de cernere macinatoare : SP 812: St =20 S5=12. mm .latime = 1111 .5 .Dimensiuni de gabarit.5 S6=15 S2=5 S7=17.5 S1=20:8=2.8 S3=7.lungime = 3650 . va fi: Suprafata de cernere sroturi: = =36∙0. kg/m2∙24h = 900 Suprafata totala de cernere : = = = 64 Raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi: = 0. KW = 2 Incarcarea specifica.8 = 1.5 S8= 20 S4=10 : 1+0.

24 2. Suprafata fata Pasaj de total cernere % Srort I Srort II Srort III Srort IV Srort V Srort VI So l So 2 So 3 Sistem perie Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Sistem perie Recernere filtru Total macinatoare Control faina Total general 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 8 16 16 14 10 8 8 10 7 3 100 Suprafata rezultata in cifre absolute (m2) 4.5.4 4.88 2. 1200-630µm grisuri mijlocii.5 2.8 2.5 2.96 0. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris In procesul de macinis se obtine o gama larga de produse intermediare. acestea se clasifica:    grisuri mari.92 2.84 28 Suprafata in care se poate incadra real (m2) 5 5 5 2.4 5.6 1.48 4.8 3. 430-310 µm .5 2.5 10 2.Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje.8 1.5 2.8 36 2.24 4.5 10 2.5 2.16 1.52 2.5 2.5 2.48 3.5 5 5 2.32 5.5 2.5 2. la care predomina endospermul si care se numesc grisuri si dunsturi.5 Numar de site plane (buc) 2/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.8 1. In functie de dimensiunile particulelor.32 2.24 2. 5/8 1/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1. 630-400 µm grisuri mici. 3/8 1 4 5.5 2.

dupa care acestea sunt separate la masina de gris pentru eliminarea completa a partilor fara valoare si recuperarea particulelor provenite din endosperm. din care se obtine faina de cea mai buna calitate. Calculul masinilor de gris . parti de invelis aderente. primele macinatoare servesc pentru macinarea grisurilor si dunsturilor de calitate. iar la curatirea grisurilor mici si a dunsturilor se folosesc site si mai rare. 310-245 µm dunsturi moi. cu cat grisurile sunt mai fine. Alegerea numerelor sitelor pentru curatirea grisurilor si dunsturilor la masinile de gris se face in functie de: marimea clasei de grisuri si de dunsturi suspuse prelucrarii si de cantitatea acestora. avand la baza proprietatile aerodinamice si de cernere a amestecului de particule se efectueaza cu masinile de gris. utilizand sitele cu numerele IX.6. in mod frecvent. Denuirea produsului Incarcarea sitei. productivitatea masinii si calitatea grisurilor care urmeaza a fi obtinute in urma curatirii. Macinare grisurilor si a dunsturilor este ultima faza a procesului de obtinere a diferitelor calitati de faina. Diferenta dintre numerele sitelor din masina de gris si numerele sitelor din sitele plane de la care sun recoltate grisurile si dunsturile trebuie sa fie cu atat mai mare. Indicele de incarcare mediu al masinilor de gris. Urmeaza apoi operatia de cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a dunsturilor. la masinile de curatat gris se prevad site cu unul sau doua numere de sita mai mica (site mai rare). In cazul macinisului semiinalt si inalt. Procedeul se numeste desfacerea grisurilor iar pasajul care indeplineste aceasta operatie. kg/ Grau fainos ∙h Grau sticlos 650 550 450 325 550 Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dunsturi aspre Capete 550 450 400 280 450 Dupa curatirea la masinile de gris.  dunsturi tari. unele fractiuni de grisuri mari si mijlocii contin. X si XI. 245-160 µm Operatia tehnologica prin care se realizeaza separarea. 5. Pentru curatirea grisurilor mari si mijlocii. cu ajutorul valturilor netede sau rifluite. desfacator.

mm: .diametrul: 350 .Masinile de gris pot avea urmatoarele dimensiuni:    MG 35x16 MG 40x16 MG 50x16 ( 35.numarul sitelor) Alegem masina de gris MG 40x16.numar de site: 2x4x2 .turatia. = 200-250 kg/cm∙24h Latimea totala = = = 140cm = 2 masini de gris Numarul masinilor de gris= Alegem masina de gris dubla GD-35x16.numar randuri site suprapuse: 2 . mm: . STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt : Procesul de srotare se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis. m3/min: 40-55 .50.latimea.inaltime: 1373 .dimensiuni de gabarit.40. . cu caracteristicile tehnice: .8 .lungime: 3130 .dimensiunile sitelor.masa. kw: 0.puterea.consum de aer.latime: 950 . nr. site= 16. 16.lungimea: 590 . l = 400 mm. kg: 950 6. rot/min: 450 .

La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I. La srotul II pe primele 6 site raman ca refuz particule mari care se trimit la srotul III pentru a fi maruntite in continuare. mici. mijlocii.II. iar grisurile mici si dunsturile care se separa pe ultimele doua site se trimit la sortirul al IIlea. unde sub actiunea tavalugilor rifluiti se sfarama in grisuri mari. Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masnile de gris. dunsturi si o cantitate mica de faina. Pe primele 6 site se separa particulele mari si acestea sunt dirijate spre srotul II. Se realizeaza cu masinile de gris. Grisurile mari raman ca refuz pe urmatoarele 2 site si sunt trimise la masina de gris I pentru a fi curatate. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. Curatirea grisurilor si a dunsturilor. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea I. Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi. Prelucrarea acestor produse se face atat la valturi cu tavalugi rifluiti cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. Pe langa grisurile mici si mijlocii la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina. particulele se desfac in mai multe bucati. Prelucrarea de finisare a ultimelor produse.III. Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului. Grisurile mari se trimit la masina de gris 1 pentru a fi . De la primul srot se separa o cantitate de faina alba de pe sitele XI si XII. Desfacerea grisurilor. Grisurile mici si mijlocii se trimit la primul sortir . Graul curatat intra in srotul I. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrari speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea a II a. Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora.Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele. Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezentate in amestecul de granule de endosperm. Operatia se incheie cu controlul faini inainte ca acesta sa fie ambalata. Sortarea grisurilor. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti. Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase.

Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. De aici obtinem faina neagra. Grisurile mici intra in masina de gris 6. retinut de primele 4 site se trimite la masina de gris 1. Refuzul de la primele site ale macinatorului 5 se . Grisurile mici si mijlocii sunt trimise la sortirul 1. Primele refuzuri de la srotul IV sunt grisuri mari si se trimit la srotul V . iar de pe ultimele doua la macinatorul 3 si cernutul se trimite la macinatorul 3. iar grisurile mijlocii se trimit la sortirul 1. La srotul V refuzul de la primele 6 site se trimite la srotul VI. Dunstul fiind cernut pe ultimele doua site merge la sortirul 2. iar grisurile mari se trimit la masina de gris .Refuzul de la primele doua site ale macanatorului 3 trec la macinatorul 4. Rezulta o cantitate de faina neagra. iar grisurile mici si dunsturile sunt trimise la sortirul 2. Cernutul de la prima masina de gris este directionata la primul macinator si la al 2-lea. Dunstul se trimite la primul macinator. La srotul III refuzul de pe primele 6 site se trimite la srotul IV. De la srotul III rezulta tot o cantitate de faina alba.iar refuzul la macinatorul 3.separate in functie de dimensiuni. Primul refuz de la macinatorul 1 se trimite la macinatorul 2 de . Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. iar refuzul ultimelor doua site intra in masina de gris 2. Sortirurile au rolul de a separa grisurile mici si dunsturile rezultate de la srotare . iar de la ultimele doua trec la macinatorul 5 si cernutul la macinatorul 5. Tot de la acest srot rezulta si o cantitate de faina alba. Grisurile mari se separa pe urmatoarele doua site si se trimit la masina de gris2. Grisurile mari si mijlocii sunt trimise la desfacator pentru a indeparta partile de invelis de pe particule. De la srotul IV obtinem faina neagra. Grisurile mici si dunsturile trec la macinatorul 4 si refuzul la macinatorul 5. Primul refuz. La masina de gris 2 primul cernut se trimite la macinatorul 3 iar al 2-lea cernut la macinatorul 4. Refuzurile de la sortirul 2 se trimit la masina de gris 2 de la primele trei site. Rezulta tot faina neagra. iar de pe ultimele doua site la macinatorul 4 si cernutul la macinatorul 5. Masinile de gris realizeaza sortarea grisurilor si dunsturilor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm. Rezulta faina neagra.Grisurile mici se trimit la macinatorul 2. De pe sitele VII si VIII se obtine faina neagra. iar cernutul urmatoarelor doua site se trimite la sortirul 3. Grisurile mijlocii si mici sunt directionate la sortirul 1. iar refuzul la desfacatorul 1. se realizeaza cu tavalugi netezi. Macinarea grisurilor si dunsturilor se face in scopul obtinerii fainii. La macinatorul 4 primele doua site trec la macinatorul 5. De la grisurile de pe primele doua site trec la macinatorul 3 si de la urmatoarele doua la macinatorul 4. Refuzul se trimite tot la desfacatorul 1. iar dunsturile la sortirul 2.

care se trimite la control la fel ca si faina alba.Operatiile tehnologice principale pot fi realizate cu utilaje din cele mai diverse tipuri constructive. Editura Universităţii “Lucian Blaga”. . iar de pe ultimele doua site se trimit tot la finisorul de tarate. Editura Tehnică. Utilajele folosite la macinare sunt valturile. . 1983.insusirile fizice ale invelisului . 2.. Sibiu. 1988.In functie de caracterul regimului tehnologic adoptat in cadrul operatiilor care se desfasoara in sectia de macinis se pot obtine produse finite de o anumita calitate. Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului. 1997. Aceste operatii pot fi considerate ca formeaza un ciclu care se repeta pana cand intregul endosperm este transformat in faina. 3..maruntirea propriu-zisa.calitatea si sortimentul fainurilor obtinute Macinarea sau maruntirea este operatia de baza din moara. Editura tehnică. Danciu I. Bucureşti. Factorii care influenteaza macinarea sunt: . Operatiile de baza care intervin in procesul de macinis sunt: . iar invelisul in tarata. . Cartea morarului. BIBLIOGRAFIE 1. corespunzator anumitor regimuri tehnologice. Costin I.insusirile mecanico-structurale ale bobului .cernerea sau sortarea. Macinarea cuprinde toate operatiile la care sunt supuse cerealele pentru a fi transformate in faina.. Vol I.Cernutul este o insemnata cantitate de faina neagra .Sectia de macinis poate fi dezvoltata in functie de capacitatea unitatii respective si de regimul tehnologic adoptat. Costin I. Tehnologia şi utilajul industriei morăritului. iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. Bucureşti.trimit la finisorul de tarate.curatirea produselor intermediare.

Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morărit şi panificaţie.Modoran Constanţa. Vol II. Centrul de organizare şi calcul.Moldoveanu Gh. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului.htp_act_text?idt=38586 . 1989.. 2001. Cluj-Napoca.Teodorescu R.php?pag=alimentatie http://www.rompan. 7. 1973.. Editura Millenium.naturalia.4.. Îndrumator de proiectare în industria alimentară. Editura Tehnică.cdep... 6. Modoran D. Surse de pe internet : http://www.ro/index.php?page=fainaneagra http://www.ro/catalog/grau. Bucureşti. Bucureşti. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificaţie. Leonte M.Ţibulcă D.ro/pls/legis/legis_pck. Editura Academic Pres. 5. Colecţie de standarde pentru industria de morărit şi panificaţie. 2003. Nicolaescu M.Piatra Neamţ.