UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Facultatea de Științe

PROIECT
TEHNOLOGIA MORǍRITULUI

COORDONATOR: Flavia Pop

STUDENT: Natalia Bumbar

2009-2010
CUPRINS
1. Tema si obiectivele proiectului ……………………………………………………………….. 3 2. Materia prima utilizata ………………………………………………………………………... 3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor …………………………………………. 3 2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor ..................................................................... 8 3. Produse finite ........................................................................................................................... 11 3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii …………………………………………………….. 11 3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii ……………………………………………………….. 14 4. Elemente de inginerie tehnologica …………………………………………………………... 15 4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .............................................................................................................................................. ........ 15 4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis ……………………. 17 4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie ……………………………. 20 5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis ................................................. 23 5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor .................................................................................... 23 5.2. Calculul valturilor ................................................................................................................. 24 5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ............................................................................... 26 5.4. Calculul sitelor plane ............................................................................................................ 27 5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris ........................................................................ 29 5.6. Calculul masinilor de gris …………………………………………………………………. 30 6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis ...................................... 31 Bibliografie …………………………………………………………………………………….. 34

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl. Capacitatea de productie, clasificare: Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:    mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica. Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele. Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat. Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului. acru. Acest strat numit strat subaleuronic. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis.Mezocarpul este format din celule mai alungite. El este format din celule mari cu pereti subtiri. endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati. pentozan. in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni.8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon. Structura anatomica a bobului de grau Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa.4-2. endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul. Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. compacte si cu aspect cornos. intre granulele de amidon. nu trebuie sa fie amar. mezocarpul format din 2-3 randuri de celule. In exterior. Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa. Continutul de substante minerale. Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2. sa nu prezinte miros de mucegai. stratul aleuronic.Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine. de incins. Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului. Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata. se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg.8 si 3. in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar. ranced sau mucegait. si endocarpul sau epiderma interna. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. In spatiile libere. Gustul trebuie sa fie putin dulceag. . celuloza. De-a lungul parti concave se afla santuletul.care contin substante proteice si grasimi.3 mm grosime. Embrionul sau germenele ocupa 1. vitamine si enzime este foarte mic in endosperm. de substante toxice folosite la dezinsectie.

ele intra in compozitia protoplasmei si a nucleului. B2 si PP. germene. vitamine si enzime. Sustantele proteice alcatuiesc substanta de baza necesara vietii. Caracterististici chimice ale bobului de grau In compozitia chimica a celulei vegetale intra diferite substante ca: substante proteice. Alaturi de acestea se mai gasesc vitaminele E si A. ceea ce are drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. in proportie mai mare se gasesc vitaminele Bl. Spre deosebire de alte cereale. si sub forma de substante de rezerva. Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman. substante minerale. Cea mai importanta glucida este amidonul. Grasimile sunt combinatii chimice usor oxidabile. care contine putin gluten. Repartitia vitaminelor in masa bobului este neuniforma si anume: vitaminele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic. partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina. Grasimile se gasesc ca incluziuni. insa proportia de repartizare este diferita: proportia cea mai mica se gaseste in centrul endospermului (0.48%. oxidoreductaze. liaze. Pentru tehnologia panificatiei o deosebita importanta prezinta substantele proteice generatoare de gluten: gliadina si glutenina. in anumite conditii se descompun punand in libertate acizi grasi ceea ce duce la o crestere a aciditatii. prolamine si gluteline. In procesul . invelisurile in tarate. Enzimele: Numarul de enzime din bobul de grau este mare si important.30%) si ajunge la periferia acestuia la 0. glucide. grasimi. Acestea pot fi retinute in mare parte daca faina este de extractie peste 75%. globuline. sinteraze si izomeraze. picaturi de grasimi neutre sau intra impreuna cu alte substante in compozitia protoplasmei si a membranei celulare. Acestea fac parte din clasele: hidrolaze. intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator. proteinele graului au proprietatea de a forma glutenul. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau. Vitaminele A si E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic. fie ca sunt obtinuti separat. transferaze. in procesul tehnologic de macinis se indeparteaza cea mai mare parte din germeni si stratul aleuronic.In urma macinarii graului. De asemenea. diferite incluziuni celulare sau se gasesc ca zaharuri dizolvate in sucul celular. In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine. iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate. Graul care contine multa proteina si mult gluten este grau tare si prezinta bune calitati de panificatie in comparatie cu graul moale. pigmenti. Glucidele formeaza in special membrana celulara. invelis.

recoltarii si transportului. Cunoscanduse indicii fizici de calitate a boabelor. .tehnologic de fabricare a painii unele dintre aceste enzime intervin in hidroliza amidonului. Acesti indici depind de conditiile climaterice. umiditatea mai mare de 14% favorizeaza degradarea cerealelor. Corpurile straine ajung in masa de cereale din timpul cultivarii. Asa se explica de ce faina foarte alba extrasa din centrul bobului de grau are continutul de gluten mai mic decat cea extrasa din partile mai periferice. praf. daca reglarea se face dupa boabele mici. in produsul finit. Impuritatile din masa de boabe: masa de boabe este un amestec intre semintele plantei si corpurile straine. sticlozitatea boabelor si continutul in substante minerale. nisip. impuritatile din masa de boabe. de regiunea unde au fost cultivate. boabe sparte sau vatamate. atunci boabele mari vor fi sfaramate de asa natura incat influienteaza negativ procesul tehnologic. pietris. seminte de buruieni. necesare fermentatiei. pot imprima acestuia miros si gust neplacut. marimea si uniformitatea boabelor. Glutenul graului: Cantitatea si calitatea glutenului definesc in cea mai mare masura insusirile de panificatie ale graului. cu atat este mai bun pentru prelucrare. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interior catre exteriorul endospermului. Daca aceste corpuri straine nu sunt separate si ajung prin prelucrare. pentru a obtine produse (fainuri si grisuri) cu indici de calitate superiori. se poate stabili regimul de lucru ce trebuie folosit in procesul tehnologic de macinare a cerealelor. resturi de plante.Se considera ca un grau este bogat in gluten cand continutul sau de proteina depaseste 13%. Umiditatea: prin umiditate se intelege continutul in apa ce il au boabele. Cunoscand marimea boabelor se poate regla distanta intre valturi. Continutul de gluten al graului variaza in limite largi 18-30% la graul comun si 2540% la graul durum. Marimea si uniformitatea boabelor sunt caracterizate de dimensiunile acestora. masa hectolitrica. masa absoluta a 1000 de boabe. In standardele in vigoare este de 14% si are un rol important in procesul de depozitare si de macinis al cerealelor. Caracteristici fizice a bobului de grau Indicii generali de calitate sau caracterele fizice ale cerealelor sunt: umiditatea. inrautatind culoarea sau aspectul general. atunci boabele mici trec fara efect tehnologic si invers. Prin corpuri straine se inteleg: seminte de alte plante cultivate. dand nastere maltozei. Este importanta in procesul de sfarmare a boabelor la primele pasaje de macinis in sensul ca daca organele de lucru ale masinilor de prelucrat se regleaza dupa boabele mai mari. Cu cat graul este mai curat. pamant etc. Substantele proteice predominante in gluten sunt gliadina si glutenina. In timpul pastrarii indelungate in depozite. de soi etc.

greutatea a 1000 de boabe relativ mare si masa hectolitrica mica indica boabe mari si usoare. aluminiu. de acest factor depinde stabilirea randamentului de faina obtinuta prin macinarea a 100 kg de grau. iar faina rezultata din macinarea granelor cu boabe mari are un gluten de calitate superioara. calciu. dupa ce granele au fost curatate. Astfel. sodiu si magneziu in cantitati mai mari. Prin macinarea granelor fainoase rezulta o cantitate mai mica de gris si un procent mare de faina cu continut ridicat in substante minerale. Acest indice intereseaza in mod deosebit in practica de productie. Masa hectolitrica este influentata de continutul in corpuri straine si de umiditate. Masa absoluta a 1000 boabe de grau: greutatea a 1000 de boabe calculata la substanta uscata reprezinta masa absoluta. dar cu o greutate a 1000 de boabe mica indica un bob greu si marunt.35-0. se macina pentru a se obtine faina de calitate superioara. Se gasesc in cantitate mai mare in invelis si stratul aleuronic 11% si.40%. potasiu. iar la umezirea granelor fainoase sa se foloseasca o cantitate mai mica de apa si timpul de odihna sa fie de 4-8 ore. iar umiditatea mare si corpurile straine usoare o micsoreaza. Din macinarea granelor sticloase rezulta o mare cantitate de gris sortat dupa marime. timpul necesar pentru odihna sa fie de 8-24 de ore. Masa hectolitrica: masa hectolitrica reprezinta greutatea in kilograme a 100 l de cereale. Impuritatile grele si tasarea cerealelor maresc masa hectolitrica. siliciu. acest aspect se datoreaza consistentei endospermului. fier si mangan in cantitati mai mici si urme de fluor. datorita faptului ca bobul de grau mare se caracterizeaza printr-un procent mic de invelisuri si un procent mare de endosperm. iar altele un aspect fainos. Granele cu o masa hectolitrica mare. Prin stabilirea acestui indice se face aprecierea justa a calitatii cerealelor. Acest . Pentru umectarea granelor sticloase se recomanda sa se foloseasca o cantitate mai mare de apa. Sticlozitatea: daca se face o sectiune in diferite boabe de grau. Continutul in substante minerale: in compozitia boabelor de grau intra si anumite substante minerale care raman sub forma de cenusa dupa arderea cerealelor. Continutul in substante minerale este un indice care caracterizeaza insusirile de macinis ale graului si care variaza in functie de partile anatomice ale bobului. Prin analiza cenusii s-au gasit urmatoarele elemente: fosfor sulf. se observa ca unele au un aspect sticlos. iod.Din practica de productie s-a constatat ca prin macinarea boabelor mari de grau rezulta un randament mai mare de faina decat prin macinarea boabelor mici. bor etc. in cantitate mai mica in endosperm 0. clor. granele de calitate superioara se caracterizeaza printr-o masa hectolitrica mare si o greutate a 1000 de boabe mare. cupru. zinc. Din practica de productie si din experientele de laborator s-a observat ca prin macinarea cerealelor cu masa hectolitrica mare se obtine mai multa faina.

masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe.2-0. Volumul ocupat de boabe poarta numele de „densitatea masei de cereale”. Capacitatea de plutire Viteza de plutire la grau este de 8. Caracteristici tehnologice ale cerealelor Aceste caracteristici participa la unele operatii de transport. Rezistenta stratului de cereale la trecerea aerului La trecerea unui curent de aer printr-un strat de cereale. acesta intampina o anumita rezistenta. In practica se utilizeaza pentru uscare un strat cuprins intre 60-300 mm si o viteza a aerului de 0.5-10. Intre acestea raman goluri care poarta numele de „spatiu intergranular” sau „porozitatea masei de cereale”. gazari sau uscari depinde de 2 factori: cantitatea de aer realizata de ventilator in unitatea de timp si rezistenta opusa de stratul de cereale la o anumita viteza a aerului. Aceasta rezistenta se concretizeaza prin consumul de energie.5m/s. starea. forma si materialul pe care se deplaseaza masa de boabe. aspiratia cascadelor din curatatorie. grisuri). Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si cu grosimea materialului strabatut.indice este important‚ in stabilirea calitatii fainurilor. Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe in stare libera si este influentata de o serie de insusiri ale masei de boabe cum ar fi: forma. cantitatea de impuritati. Insusirea boabelor de grau de a se mentine in stare de suspensie la o anumita viteza al unui curent de aer ascendent se numeste capacitatea sau viteza de plutire. Capacitatea de plutire are importanta pentru ca pe baza acestei insusiri se separa impuritati usoare din masa de cereale si se face transportul pneumatic prin conducte in curatatorie si in moara propriu-zisa. Densitatea si spatiul intergranular al masei In cadere libera si asezarea sub forma de gramada. dimensiunile si starea suprafetei boabelor. reprezentand gradul de separare a particulelor de invelis de masa de produse valoroase (fainuri.2.3 m/s. fenomen ce se intalneste frecvent la: aspiratia panzei de cereale. 2.de depozitare si prelucrare. Rezistenta stratului de cereale se calculeaza cu formula urmatoare: S = A × h – vn . intrarea si iesirea din tarare. Consumul de energie necesare unei aerari.

05-0.41 coeficientilor A pentru stratul cuprins intre 0.5 m 1.3 2.81 0.41 0.Cereala Grau Diametrul boabelor in Valorile mm n 1. prin circulatia aerului intergranular.2 1.43 1. Conductivitatea termica a masei de boabe depinde de structura si densitatea materialului .23 1 14.41 0.52 0. Relatia de calcul Conductivitatea termica. dar in mod deosebit prin prezenta aerului intergranular. % Densitatea masei boabe. de umiditate si de temperatura acestuia.De altfel . λ .53 0.K . Conductivitatea termica(λ ) a graului Denumirea culturii Umiditatea.W/m.43 S – rezistenta stratului de cereale in mm H2O h – grosimea stratului in mm v – viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale in m/s A si n – coeficienti ce depind diametrul boabelor Rezistenta unui strat de cereale la o grosime a stratului de 10 mm (mm col. H2O) Viteza aerului CEREALA A n 0. conductivitatea termica a bobului este de 3-5 ori mai mare decat a masei de boabe.4 3.1 Conductivitatea si difuzivitatea termica a masei de boabe Masa de boabe are o conductibilitate si o difuzibilitate termica mica .W/m. Conductivitatea termica mica a masei de boabe se poate explica prin compozitia organica a bobului .K de pentru λ .5 5.1 GRIU 1. Transferul de caldura in masa de boabe are loc mai mult prin convectie .

Grau 10-20 11-27 6-16 692 756 821 0. Sorbtia si desorbtia are loc cand se produce un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de boabe si presiunea vaporilor din mediul inconjurator.070+0.7 8. uscare . Capacitatea de adsorbtie si absorbtie Cerealele au insusirea de a absorbi gazele sau vaporii diferitelor substante . in m2/s se defineste prin inertia termica a acestora si variaza functie de umiditatea si densitatea acestora. zbarcite . autosortarea este determinata de capacitatea de plutire a boabelor. In procesul de patrundere a apei in boabe sunt doua faze. cum ar fi: difuziunea exterioara si difuziunea interioara. pastrarea si tratamentul cerealelor ( ventilare .108 .6-0. cu capacitate mare de plutire . umiditatea si temperatura de pastrare.129+0.00147 u 0. La incarcarea si descarcarea celulelor de siloz are loc autosortarea boabelor . integritatea boabelor. Aceasta proprietate prezinta interes la transportul . semintele de buruieni si pleava . taria invelisului. se asaza spre peretii celulei de siloz .046 u 9. cum ar fi: marimea boabelor.151 0. Difuziunea exterioara este patrunderea vaporilor de apa in spatiul liber dintre boabe (spatiul intergranular).104 0. Autosortarea este insusirea masei de boabe aflate in cadere de a se aseza in straturi succesive . care se diferentiaza in functie de calitatea boabelor. compozitia chimica. de raportul Densitatea .4-0.2 .062 u 9. iar difuziunea interioara este trecerea vaporilor de apa din spatiul intergranular in interiorul boabelor. cand boabele mari . Capacitatea de sorbtie a boabelor se datoreste structurii coloidale capilaroase a bobului si spatiului intergranular.00250 u 0.167 Difuzivitatea termica a masei de boabe . % 8-16 15-28 10-22 Higroscopicitatea boabelor Higroscopicitatea boabelor este influentata de o serie de factori.6-0. in m2/s a graului Denumirea culturii Grau Umiditatea. Se pune in evidenta la incarcarea celulelor de siloz .130+0. gazare ). In timpul caderii libere . Difuzivitatea termica a . m2/s 10.00230 u 0.079 u termica a. kg/m3 821 750 720 Relatia de calcul Difuzivitatea a difuzivitatii 11. Aceasta depinde de forma celulei.7 8.

de amplasarea gurilor de alimentare si evacuare ale celulei de siloz . 3. Fiecare dintre ele contine pe linga particule provenite din endosperm si particule de tarate. simetrica si a simetrica. culoarea miezului painii este mult mai inchisa. . 3. in a caror componenta intra pigmentii flavonici. Culoare inchisa a fainii negre se datoreste prezentei particulelor de tarate. Influenta gradului de extractie asupra culorii se explica prin prezenta si marimea particulelor de tarate care intra in masa de faina. In afara particulelor de tarate sunt cazuri cind culoarea fainii poate fii denaturata de continutul de impuritati ramas in masa de grau dupa curatire. Gradul de extractie. Numarul particulelor de tarate influenteaza culoarea fainii. Aceste insusiri se impart in doua grupe : insusiri fizice si insusiri chimice. aerare si gazare. Caldura specifica a masei de boabe este influentata de umiditate si temperatura . Sunt insa cazuri in care desi culoarea fainii este normala.dintre inaltimea celulei si sectiunea transversala . Caracteristici fizico-chimice ale fainii Insusiri fizice Culoarea. Culoarea alb galbuie a fainii este determinata de culoarea endospermului si de pigmentii carotenici ai acestuia. In functie de aceste caracteristici au fost puse in evidenta trei tipuri de scurgere : normala . semialba si neagra. Aceasta necorelatie dintre culoarea fainii si cea a painii se datoreaza actiunii unei enzime numita: tirozinaza care in prezenta oxigenului din aer oxideaza aminoacidul tirozinei formindu-se melanine care imprima aluatului si miezului painii culori mai inchise.1. incinse. continutul de boabe malurate. PRODUSE FINITE Insusirile de calitate ale fainii sunt determinate de doi factori: materia prima si procesul tehnologic de fabricatie. Suprafata specifica a boabelor reprezinta raportul dintre suprafata tuturor boabelor continute intrun kg si volumul ocupat de aceste boabe si intereseaza in mod deosebit procesele de uscare . In practica faina se clasifica dupa culoare in faina alba. Intre culoarea fainii si cea a miezului painii exista o anumita corespondenta. caramelizate in timpul uscarii etc.

Umiditatea initiala a fainii este dupa normele actuale de 14-15%. Culoarea fainii poate fi masurata prin metoda comparatiei . Insusiri chimice 0 0 . Metoda Pekar este cea mai raspandita. modul de stivuire etc. Influenteaza in mare masura viteza proceselor coloidale si biochimice ce au loc in aluat in timpul procesului tehnologic de fabricare a painii. Astfel atunci cind faina rezultata are o temperatura de circa 35 C ea pastreaza cu fidelitate culoare endospermului din care provine. Umiditatea. fortat. Faina este un produs foate higroscopic si din aceasta cauza. Daca insa se desfasoara un regim de macinare strins..metoda Pekar” sau cu aparate speciale numite colorimetre. In tara noastra pina in prezent culoarea fainii este un indice calitativ orientativ. continutul sau in umiditate se modifica in timpul depozitarii in functie de o serie de factori: umiditatea avuta la introducerea in depozit. iar umiditatea relativa a aerului este in medie de 55-60%. In aceste conditii se observa o scadere a umiditatii fainii aflata in depozit si in consecinta. patrunderea aerului in ambalaj. fiind folosita atat la controlul productiei cat si la relatiile dintre producator si beneficiar.Temperatura cu care rezulta faina din tavalugi. In faina neagra intra si o cantitate de tarate si germeni. Cu cat faina are granulatie mai fina cu atat durata formarii glutenului este mai scurta. Compozitia lor difera mai ales prin continutul mare de substante minerale. Finetea fainii. umiditatea relativa a aerului din depozit. Pentru determinari mai exacte se foloseste metoda uscarii in etuva. Temperatura de iesire a fainii dintre tavalugi influenteaza nuanta culorii. Cele mai frecvente sunt cele care au la baza conductibilitatea electrica. activitatea enzimelor proteolitice este mai mare si duce la o crestere rapida a aluatului si suprafata de actiune va fi mai mare avand ca urmare o crestere a continutului de maltoza. vom avea o scadere in greutate a sacului cu faina. Faina din endosperm contine particule de marimi diferite in functie de actiunea tavalugilor macinatorii care pot sfarama particule de endosperm pina la marginea granulelor de amidon si chiar deteriorarea partiala a acestora. durata formarii aluatului de consistenta normala este mai mica. aprecierea calitatii mai exacte a fainii facindu-se dupa continutul de cenusa. care dce la incalzirea fainii la peste 40 C se accentueaza culoarea alba. aceste particule sunt mai putin friabile si pot fi aduse mai greu in stare foarte fina. precum si proprietatile fizice si digestibilitatea painii. Determinarea umiditatii se realizeaza prin diferite metode. conditiile de temperatura.

Faina neagra contine cea mai mare cantitate de grasime.). gliadina si glutenina ocupa proportia cea mai mare (circa 75-80% ). sunt repartizate neuniform. se imbogateste cu vitaminele aratate mai sus. biotina etc.Dintre vitaminele liposolubile se gasesc vitaminele E si A. iar dintre acestea amidonul ocupa proportia cea mai mare. La fainurile albe glucidele depasesc procentul de 82%. B6. fainurile albe sunt mai sarace in vitamine. Asa se explica continutul ridicat de celuloza al tipurilor de faina neagra si foarte scazut al tipurilor de faina alba. Faina neagra contine mai putine proteine decit faina alba. Glucidele. precum si gustul amar sau acru indica si . Un miros de incins. continutul de amidon se micsoreaza. Prin urmare. B2.In fainurile albe. Proteinele din prima categorie se gasesc in endosperm iar cele din a doua categorie se gasesc in stratul aleuronic si invelis. Datorita concentrarii lor in germen si in stratul aleuronic si mai putin in endosperm. Glucidele constituie componentul cel mai insemnat ai fainii. fainurile de extractie mica au un continut mare de amidon. Pe masura ce extractia creste si masa fainii contine tarate si germenii. Dintre proteinele fainii de grau de diferite extractii.Proteinele. arata ca tipule de faina neagra sunt mai bogate in substante proteice decit tipurile de faina alba. Vitamine. Grasimea. Continutul de proteina al fainii de grau se imparte in doua categorii: • • substantele proteice generatoare de gluten substante proteice negeneratoare de gluten sau substante proteice cornoase Cele din prima categorie se gasesc in faina alba cu extractie pina la 65%. B12 . Existenta grasimii in faina se datoreste in cea mai mare parte unor particule de germeni care nu au fost eliminate in procesul de macinis. granulele de amidon au dimensiunile de 20-40 µ . Principalele vitamine continute de faina de grau sunt cele din complexul B (B1. Rolul glutenului in faina este acela de a retine gazele in procesul de fermentare al aluatului si de a forma un schelet rezistent. O data cu cresterea extractiei de faina. Continutul de grasime influenteaza timpul de pastrare al fainii. mucegai sau de ranced. Aceste proteine care se gasesc numai in miezul bobului de grau. Prospetimea fainii se poate aprecia in general dupa gustul si mirosul ei. Prospetimea si aciditatea. Analiza chimica a fainii de diferite tipuri din aceleasi cereale. Celuloza existenta in faina provine in special din invelisul bobului. Continutul de proteine este influentat de tipul de faina si gradul de extractie.50% si ambele categorii se gasesc in faina cu extractie peste 65%. cu cenusa de 0.

Imbunatatirile sunt mai evidente atunci cand faina se obtine din grane proaspat recoltate. faina trebuie depozitata o perioada de timp. capacitatea de a forma gaze. Cand aciditatea fainii depaseste 6 aceasta denota ca faina este veche. aluatul in timpul dospirii devine mai uscat. Consistenta 0 . elastic si mai putin vascos. Cauza deschiderii la culoare se datoreste stucturii nesaturate a combinatiilor carotenoide care prin legarea oxigenului devin saturate si incolore.el daca faina este proaspata sau veche. Se exprima in ml de apa absorbiti de l00 g faina.2. Capacitatea de hidratare reprezinta cantitatea de apa absorbita de faina pentru a forma un aluat de consistenta standard. Caracteristici tehnologice ale fainii Insusirile de panificatie ale fainii sunt insusiri care determina comportarea tehnologica a fainii si cuprind: capacitatea de hidratare. Maturizarea naturala a fainii se produce intre 45 si 60 de zile.5 pina la 3%. in timpul modelarii si intinderii cu ajutorul masinilor de roluit si intins aluat. Spre deosebire de alte produse alimentare care se trimit spre consum in stare cat mai proaspata. aciditatea fainii creste. Acest fenomen este atribuit unor modificari ce apar in urma oxidarii lente ai unor compusi ai fainii. Experienta a demonstrat ca faina de grau proaspata nu intruneste insusirile optime de panificatie si ca aceste insusiri se modifica in sens pozitiv pe masura ce faina se invecheste. in sensul ca aceasta creste cu cit mai repede cu cat temperatura depozitului este mai mare si faina este mai umeda. dar calitatea sa se imbunatateste. Astfel glutenul din faina de grau perfect sanatos scade cu 1. Ca rezultat al maturizarii fainii. In timpul depozitarii. 3. O deschidere mai pronuntata se produce dupa o depozitare de 60-90 zile si chiar dupa 1-2 ani. faina se deschide la culoare. Gradul de crestere al aciditatii in timpul depozitarii este cu atit mai mare cu cat faina contine mai multe particule de invelis si germen. puterea fainii si capacitatea de a-si inchide culoarea. ceea ce are importanta in procesul de fabricatie. In timpul maturizarii se produc unele modificari ale continutului de gluten. Temperatura din depozit si umiditatea fainii sunt factorii care influenteaza cresterea aciditatii. perioada in care au loc unele modificari calitative. In cursul maturizarii normale.

Capacitatea de hidratare este in relatie directa cu calitatea si extractia fainii. 4. cu formare de melanine. Puterea fainii se determina farinografic. prin procesul de proteoliza. Fainurile de grau au in general suficienta tirozinaza. contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf. produsi de culoare inchisa. corpuri metalice. se formeaza cantitati importante de tirozina.1. etc. pietre. valoarea normala a gradului de deteriorare mecanica a amidonului este 6-9%.standard este consistenta de 0. favorizeaza dezvoltarea insectelor. pamant. Exista cazuri in care faina isi inchide culoarea pe parcursul procesului tehnologic. 4.5 kg fm sau 500 UB (unitati Brabender). dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care. Din acest punct de vedere fainurile pot fii: puternice sau foarte puternice. Capacitatea fainii de a-si inchide culoarea in timpul procesului tehnologic. sfori. Cerealele sosite in mori. Puterea fainii caracterizeaza capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentare si de a-si mentine forma. satisfacatoare medii si slabe sau foarte slabe. asupra aminoacidului tirozina. ocupa din . seminte de buruieni. in special de amilaza si de gradul de deteriorare mecanica a amidonului. de care depinde atacabilitatea sa enzimatica. foarte bune pentru panificatie. Pentru panificatie. Ele determina in cea mai mare parte calitatea painii. Acest lucru se datoreaza actiunii enzimei tirozinaza. Este influentata de continutul de enzime amilolitice ale fainii. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis. desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA. Valorile normale ale acesteia sunt: faina neagra 58-64 % faina semialba 54-58 % faina alba 50-55 % Capacitatea de a forma gaze se exprima prin ml de dioxid de carbon degajati intr-un aluat preparat din 100 g faina. fermentat 5 ore la 30 °C. 60 ml apa si 10 g drojdie. Puterea fainii si capacitatea ei de a forma gaze sunt cele mai importante insusiri de panificatie ale fainii. Prezenta acestora exercita influente negative in timpul transportului in siloz. la depozitarea in celule.

iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec. cum sunt: mazarichea. se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. Odata cu cantarirea. prezentand astfel o situatie exacta asupra cantitatilor de grau ce trec prin el. Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent. cu ajutorul unui inregistrator. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separarea dupa insusirile aerodinamice ale particulelor. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avand miscare oscilatorie sau vibratoare. Separatoarele magnetice Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanenti sau electromagneti.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor. In cazul magnetilor permanenti. dar si viteze diferite. aparatul inregistreaza si numarul de cantariri sau cantitatea in kg. stratul de cereale trebuie sa fie de 8 . Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cu ajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuri straine. care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic. cerealele sunt supuse operatie de precuratire.spatiul de depozitare. pentru ca toate corpurile feroase sa poata fi retinute. neghina si sparturile sau corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orez. ovaz). . precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec.10 mm. Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine. etc. sistem potcoava. Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumite doze egale si precis determinate cantitativ.

Capacitatea morii: Cm = 35 t/24h Capacitatea curatatoriei: Cc = Cm + ( 10-20%) ∙ Cm (vom calcula Cc cu 10% mai mare decat Cm) Cc = 35 + Cc = 38. Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer.2. sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamant care nu au fost separati pana la aceasta faza. embrionul.primul procedeu foloseste masina de spalat. incarcarea specifica.Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus in santuletul acestuia. .capacitatea morii. caracteristicile tehnice ale utilajelor. Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inaintea masinii de spalat. partial. 4. Totodata se desprind si parti din straturile exterioare ale invelisului si.5 t/24h . Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba.5 t/24h Capacitatea curatatoriei intr-o ora: 35 = 38. . Aceasta se monteaza dupa masina de spalat. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaza in functie de: . sa elimine barbita.al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei.al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe. iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera. Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: . Sa se calculeze necesarul de utilaje a unei sectii de pregatire a graului pentu macinis la moara cu capacitate de 35 t/24h.

fac 2 rasturnari/min.debitul de aer necesar.inaltime = 1575 puterea instalata.fac 3 rasturnari/min. Incarcarea specifica a separatorului aspirator variaza Consideram o incarcare specifica de 50 kg/cm h.lungime = 1450 . 20.In functie de se vor determina: Calculul cantarului automat : Se calculeaza in functie de si 600 kg.A. Calculul separatorului aspirator (S.100 Alegem un cantar cu capacitatea intre 10-50 kg care face 3 rasturnari pe minut. Cantarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei:10. (mm) = 600x 1200 .dimensiunea ciururilor. 50-100 kg.) Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei.latime = 965 .turatia axului de comanda a cadrului cu ciururi.1 rasturnare/min. 50. 30. (mm) . cele de 100 kg. Cantarele care au capacitatea cupei:    10 si 50 kg. Calculam latimea ciurului: Alegem separatorul aspirator SA-612 Caracteristici tehnici ale separatorului aspirator SA-612: . (rot/min) = 350 .dimensiunile exterioare. Capacitatea cupei cantarului va fi: Alegem un cantar cu capacitatea cupei de 10 kg care face 3 rasturnari /min. si de numarul de rasturnari/minut.50 .6 ≌33 cm =50 -55 kg/cm h .5 . (m3/min) = 40.capacitatea. (kw) = 0. (t/h) = 2.

4m Suprafata necesara de descojire: = Suprafata descojitor = π D =3. 600 kg/m2 Calculul suprafetei necesara de triorare: Calculul suprafetei unui trior: =π D =3.14 0.7 m si L=1.08 =0.6 m si L = 2 m Incarcarea specifica Alegem = 500-600 kg/m2.14 0.78 = 3.25 kg. Qs=120-150 kg/h deseuri de trior Aleg Qs=150 kg/h Cantitatea de deseuri= 5%∙Cc/h= ∙1605= 80.- masa.58 (alegem 1 descojitor) = 0. adica 81 kg deseuri Calculul numarului de trioare spirale: = Alegem 1 trior spiral.7 = =1.76 =0.54 Numarul masinilor de descojit= . Calculul triorului spiral: Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultata de la triorul cilindric.71 Numarul de trioare = Vom alege 1 trior cilindric. (kg) = 380 Calculul triorului cilindric: Dimensiunile cilindrului : D = 0.6 = 3. Calculul masinilor de descojit: =800-900 kg/ Dimensiunile cilindrului (masina de descojit): D=0.

.3.06≌ 2 celule de rezerva si odihna 4. l=2m. a instalatiilor si a cerealelor. separatoare de pietre.44 m (lungimea totala de magneti) Calculul celulelor de rezerva si de odihna: Dimensiunile unei celule de odihna: L=2m. ventilatia utilajelor. trioare.dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie. recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea. precuratire si depozitare in celule.Calculul aparatului de umectat: = 5t/h= 5000 de kg Numar aparate de umectat= = =1 aparat de umectat Calculul aparatelor magentice: magnet potcoava =150-180 kg/h Numarul de magneti= = =11 magneti Magnetii au urmatoarele dimensiuni: l = 40 mm = 11 0. Greutatea hectolitrica =75 kg/hl =760 kg/ =48 . V=L l H= 48 750 =36000 kg . evacuarea din celule . H=12m. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori. In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ evacuarea cerealelor din sorb. evacuarea spre moara propriu-zisa.04= 0. cantarire. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii. Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: separatoare-aspiratoare de moara. Cantitatea de grau dintr-o celula =V Numar de celule = = =1.

conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda.aparate de procentaj. praf mineral – vegatal si boabe sparte. In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent de aer ascendent.masini de descojit. Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire. pentru eliminarea impuritatilor feroase.cantare automate. Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: Pentru conditionarea cerealelor: . cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. care retin impuritatile feroase. . Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cu ciururi. care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice. corpuri straine grosiere si corpuri straine fine. . se face cu ajutorul separatorului aspirator.- masini de spalat si magneti. Pentru transport: . Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice. Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator. acesta separa impuritatile mai mari. Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: . .pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unui magnet.coloane de conditionare.de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic. Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare. Separarea corpurilor straine. produs de un ventilator. . Separarea corpurilor straine-usoare pe baza proprietatilor aerodinamice se realizeaza cu separatorul cascada si cu separatorul pneumatic.pe orizontala: cu snecuri. Separatorul de pietre elimina pietrele cu dimensiuni asemanatoare bobului de grau. Dupa punerea in functiune a separatorului de pietre si a coloanei de aspiratie. curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare. egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si a curenilor de aer. care separa impuratatile usoare ca : pleava.aparate de udat. Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat. graul este introdus . .

sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant. cand graul vine in contact cu suprafata aspra. care nu ua fost separati pana la aceasta faza. se face cu ajutorul triorului spiral. Norme Orientative pentru diagrame de macinare. In continuare are loc perierea. indepartarea smocului de perisori. Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole.la curatat. precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata. cu ajutorul clapetei de reglaj si datorita miscarii oscilatorii. fiind distribuit in strat subtire si uniform pe suprafata sitei. care trec in masa de corpuri straine. cu ajutorul masinilor de descojit si periat. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice. Separarea boabelor de grau si a sparturilor. praful si partea superficiala a invelisului se desprind. . fie cu apa si caldura (tratament hidro termic). Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. a celui depus in santuletul bobului. in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului. inainteaza datorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric). Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica). impuritatile feroase sunt atrase si retinute. care se face cu masinile de periat.

Numar de Felul Macinisului pasaje Sroturi Macinis cu trei sortimente de faina 10+ 60% 45+33% 25+55% 35 35+45% 6-7 Macinatoare 16-17 1.6 6-7 12-15 1.7-0.5-1.2 S-cernere pentru controlul fainii 10-14 10-12 10-12 10-12 10-12 Macinis cu doua sortimente-mai mult extractii 7-8 16-18 1. -suprafata srot.se folosesc la sfaramarea boabelor de grau si la separarea particulelor de endosperm de invelis.2-1.diametrul care poate fi intre 220-300mm.3 0.825 Caracteristicile geometrice ale tavalugilor sunt : .625.se folosesc la maruntirea particulelor de endosperm si transformarea lor in faina.9 10-14 12-15 -lungimea linei macinatoare.2-1.5 Extractii directe cu 1 sortiment de faina 72% 87% 6-7 5-6 13-16 6-8 1.0-1. Dimensionarea si alegerea valturilor Valtul de moara este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat.8 1-1.2 1-1.3-1. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR DIN SECTIA DE MACINIS 5. Tavalugii netezi. Notatia valturilor: VDA-valt dublu automat ex: VDA-1025.6-0.6 0.1. Suprafata tavalugilor poate fi rifulita sau neteda. . -lungimea linei de srotuire.2 1-1.3 1-1.3 1-1. 5. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.75 1.7-1. -suprafata macinatoare. Tavalugii rifluiti . alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.8 6-7 12-15 1.3-1. constituind principalul utilaj tehnologic folosit in operatiile de maruntire.65 5-6 10-15 1.

lungimea generatoarei suprafetei de lucru 600-1000 mm. Simbol Denumirea Dimensiunile. Dimensiunile tavalugilor pentru valturi. (mm) D L A 220 250 300 1000 1000 1000 1550 1656 1790 Masa. . gradul de incarcare a valtului. ventilatia valturilor cu aer sau racirea tavalugilor. desfacator si macinator. deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare.. umiditatea produselor. Profilul riflului se caracterizeaza prin unghiul taisului α si unghiul spatelui riflului β. Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele in timpul solicitarii este foarte mica. Caracteristicile tehnologice ale tavalugilor rifluiti sunt profilul riflurilor. Riflurile pot avea inclinare stanga sau dreapta. numarul si pozitia acestora pe tavalugii pereche. suprafata va fi neteda. iar la tavalugii pereche trebuie sa aiba acelasi sens de inclinare. tipul de produse. Functia pe care o poate avea un valt este de: srotuire. iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda. La anumite viteze unghiulare si datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru. suprafata va fi rifluita. starea suprafetelor de lucru a tavalugilor. Daca tavalugii se folosesc pentru sfarmarea boabelor si separarea endospermului de invelis. Pozitia riflurilor tavalugilor pereche are un rol deosebit de important in procesul de maruntire. actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee. uniformitatea granulatiei produselor supuse macinarii. (kg) fara fusuri cu fusuri 225 305 448 256 348 495 G Valturi pentru grau Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:        gradul de maruntire (sau de macinare).

Calculul valturilor Pentru o moara cu =35 t/24h.2. 1000 mm.6 = 437. Calculul lungimii totale de tavalug pentru linia sroturilor si macinatoarelor: =6 =8 = + = = =700cm Alegem raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi (tabel1) = + =0.5≌ 438 cm =438 ∙0. 85%. =40-60 kg/cm.5.6=262 cm Pentru morile cu capacitate mica se folosesc VDA cu L=600 sau L=800 cm .6+1= 1. Alegem Qs = 50kg/cm Valturile pot avea lungimea de 600.faina neagra . 800. Lungimea Pasajul fata de total srotori 14 Lungimea rezultata in cifre absolute 61 Lungimea reala in care se poate incadra 60 Numarul de variatii (bucati) 1/2x600 Srotul I . Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare.

alternativa sau circulara. Dimensionarea si alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaza sortarea produselor macinate poarta denumirea de site plane. la randul lor. miscare care poate fi rectilinie. Caracteristici tehnice ale sitei plane SP-812: Suprafata neta de cernere . Calculul sitelor plane Alegem sita plana SP 812 (8 comportimente si 12 rame).4. iar suprafata de cernere se numeste sita.Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Total macinatoare Total general 22 22 17 14 11 100 11 18 17 15 10 8 9 12 100 - 97 97 74 61 48 438 29 48 45 40 26 21 24 32 262 700 80 80 60 60 60 420 60 60 60 60 60 60 60 60 480 900 1/2x800 1/2x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 2x600 1x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 4x600 6x600 1x800 5. formeaza pasajul tehnologic ( canalul de cernere). Sita este o suprafata formata din tesatura de sarma. 5. Numarul ramelor = 12 Excentricitatea. mm = 45 Turatia. rot/min = 200 = 20 .3. In componenta unei site plane intra ramele care pot fi grupate in pachete si care. Fractiunea care trece prin ochiurile sitei se numeste cernut. iar produsul care aluneca pe suprafata pana la evacuare se numeste refuz. Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare. material plastic sau matase naturala.

8 S3=7. KW = 2 Incarcarea specifica.5 S6=15 S2=5 S7=17.inaltime = 3223 Puterea necesara.lungime = 3650 .Dimensiuni de gabarit.8 2 Suprafata de cernere macinatoare : SP 812: St =20 S5=12.latime = 1111 .5 . kg/m2∙24h = 900 Suprafata totala de cernere : = = = 64 Raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi: = 0. va fi: Suprafata de cernere sroturi: = =36∙0.8 Suma ambelor suprafete.5 S8= 20 S4=10 : 1+0. mm .8 = 1.5 S1=20:8=2.

Suprafata fata Pasaj de total cernere % Srort I Srort II Srort III Srort IV Srort V Srort VI So l So 2 So 3 Sistem perie Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Sistem perie Recernere filtru Total macinatoare Control faina Total general 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 8 16 16 14 10 8 8 10 7 3 100 Suprafata rezultata in cifre absolute (m2) 4.8 36 2.8 1.4 4.5 2.48 3.5 10 2.52 2.5 2.8 3.5 5 5 2. 5/8 1/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris In procesul de macinis se obtine o gama larga de produse intermediare.5 2. 1200-630µm grisuri mijlocii.5 2. acestea se clasifica:    grisuri mari. 430-310 µm .4 5. 630-400 µm grisuri mici.8 2.5 2.24 2.24 2.5 2.5 2. 3/8 1 4 5.48 4.32 2.5 Numar de site plane (buc) 2/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.32 5.24 4.92 2.96 0.6 1.5 2. In functie de dimensiunile particulelor.Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje.8 1.84 28 Suprafata in care se poate incadra real (m2) 5 5 5 2.5.88 2.5 10 2.16 1.5 2. la care predomina endospermul si care se numesc grisuri si dunsturi.5 2.

primele macinatoare servesc pentru macinarea grisurilor si dunsturilor de calitate. la masinile de curatat gris se prevad site cu unul sau doua numere de sita mai mica (site mai rare). avand la baza proprietatile aerodinamice si de cernere a amestecului de particule se efectueaza cu masinile de gris.  dunsturi tari. 310-245 µm dunsturi moi. Procedeul se numeste desfacerea grisurilor iar pasajul care indeplineste aceasta operatie. Alegerea numerelor sitelor pentru curatirea grisurilor si dunsturilor la masinile de gris se face in functie de: marimea clasei de grisuri si de dunsturi suspuse prelucrarii si de cantitatea acestora. Diferenta dintre numerele sitelor din masina de gris si numerele sitelor din sitele plane de la care sun recoltate grisurile si dunsturile trebuie sa fie cu atat mai mare. cu ajutorul valturilor netede sau rifluite. In cazul macinisului semiinalt si inalt. 5. desfacator. productivitatea masinii si calitatea grisurilor care urmeaza a fi obtinute in urma curatirii. kg/ Grau fainos ∙h Grau sticlos 650 550 450 325 550 Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dunsturi aspre Capete 550 450 400 280 450 Dupa curatirea la masinile de gris. utilizand sitele cu numerele IX. din care se obtine faina de cea mai buna calitate. Denuirea produsului Incarcarea sitei. dupa care acestea sunt separate la masina de gris pentru eliminarea completa a partilor fara valoare si recuperarea particulelor provenite din endosperm. unele fractiuni de grisuri mari si mijlocii contin. Urmeaza apoi operatia de cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a dunsturilor. X si XI. Pentru curatirea grisurilor mari si mijlocii. parti de invelis aderente. Macinare grisurilor si a dunsturilor este ultima faza a procesului de obtinere a diferitelor calitati de faina. cu cat grisurile sunt mai fine. Indicele de incarcare mediu al masinilor de gris.6. in mod frecvent. iar la curatirea grisurilor mici si a dunsturilor se folosesc site si mai rare. 245-160 µm Operatia tehnologica prin care se realizeaza separarea. Calculul masinilor de gris .

dimensiuni de gabarit.numar randuri site suprapuse: 2 .40.inaltime: 1373 . nr.lungimea: 590 .puterea. 16.numarul sitelor) Alegem masina de gris MG 40x16.latime: 950 .50.lungime: 3130 .dimensiunile sitelor.diametrul: 350 .Masinile de gris pot avea urmatoarele dimensiuni:    MG 35x16 MG 40x16 MG 50x16 ( 35. m3/min: 40-55 . l = 400 mm. mm: . site= 16. cu caracteristicile tehnice: . mm: .numar de site: 2x4x2 . kg: 950 6.8 . = 200-250 kg/cm∙24h Latimea totala = = = 140cm = 2 masini de gris Numarul masinilor de gris= Alegem masina de gris dubla GD-35x16. STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt : Procesul de srotare se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis. kw: 0.latimea.masa.consum de aer. . rot/min: 450 .turatia.

Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezentate in amestecul de granule de endosperm. De la primul srot se separa o cantitate de faina alba de pe sitele XI si XII. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea a II a. Grisurile mici si mijlocii se trimit la primul sortir . Grisurile mari se trimit la masina de gris 1 pentru a fi . Pe langa grisurile mici si mijlocii la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina. Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului. Operatia se incheie cu controlul faini inainte ca acesta sa fie ambalata. Curatirea grisurilor si a dunsturilor. particulele se desfac in mai multe bucati. dunsturi si o cantitate mica de faina. unde sub actiunea tavalugilor rifluiti se sfarama in grisuri mari. Se realizeaza cu masinile de gris. iar grisurile mici si dunsturile care se separa pe ultimele doua site se trimit la sortirul al IIlea. La srotul II pe primele 6 site raman ca refuz particule mari care se trimit la srotul III pentru a fi maruntite in continuare. Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase. Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora.II. mici.Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi. In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea I. Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrari speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor. Pe primele 6 site se separa particulele mari si acestea sunt dirijate spre srotul II. Graul curatat intra in srotul I.III. La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I. Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masnile de gris. mijlocii. Grisurile mari raman ca refuz pe urmatoarele 2 site si sunt trimise la masina de gris I pentru a fi curatate. Sortarea grisurilor. Prelucrarea acestor produse se face atat la valturi cu tavalugi rifluiti cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. Desfacerea grisurilor.

se realizeaza cu tavalugi netezi. Rezulta faina neagra. retinut de primele 4 site se trimite la masina de gris 1. Grisurile mari se separa pe urmatoarele doua site si se trimit la masina de gris2. iar refuzul la desfacatorul 1. La srotul V refuzul de la primele 6 site se trimite la srotul VI. Refuzurile de la sortirul 2 se trimit la masina de gris 2 de la primele trei site. Primele refuzuri de la srotul IV sunt grisuri mari si se trimit la srotul V . De pe sitele VII si VIII se obtine faina neagra. Primul refuz. De la grisurile de pe primele doua site trec la macinatorul 3 si de la urmatoarele doua la macinatorul 4. De la srotul III rezulta tot o cantitate de faina alba. Refuzul de la primele site ale macinatorului 5 se . Grisurile mari si mijlocii sunt trimise la desfacator pentru a indeparta partile de invelis de pe particule. iar de la ultimele doua trec la macinatorul 5 si cernutul la macinatorul 5. Refuzul se trimite tot la desfacatorul 1. Grisurile mijlocii si mici sunt directionate la sortirul 1. La srotul III refuzul de pe primele 6 site se trimite la srotul IV. Grisurile mici si dunsturile trec la macinatorul 4 si refuzul la macinatorul 5. Primul refuz de la macinatorul 1 se trimite la macinatorul 2 de . Grisurile mici si mijlocii sunt trimise la sortirul 1. La masina de gris 2 primul cernut se trimite la macinatorul 3 iar al 2-lea cernut la macinatorul 4. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. La macinatorul 4 primele doua site trec la macinatorul 5. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Dunstul fiind cernut pe ultimele doua site merge la sortirul 2. Grisurile mici intra in masina de gris 6. iar de pe ultimele doua site la macinatorul 4 si cernutul la macinatorul 5. iar grisurile mari se trimit la masina de gris . Masinile de gris realizeaza sortarea grisurilor si dunsturilor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm. Macinarea grisurilor si dunsturilor se face in scopul obtinerii fainii. iar dunsturile la sortirul 2. Rezulta tot faina neagra. Cernutul de la prima masina de gris este directionata la primul macinator si la al 2-lea. Dunstul se trimite la primul macinator.separate in functie de dimensiuni.iar refuzul la macinatorul 3. iar de pe ultimele doua la macinatorul 3 si cernutul se trimite la macinatorul 3. Sortirurile au rolul de a separa grisurile mici si dunsturile rezultate de la srotare . De aici obtinem faina neagra. Rezulta o cantitate de faina neagra. De la srotul IV obtinem faina neagra.Refuzul de la primele doua site ale macanatorului 3 trec la macinatorul 4. iar refuzul ultimelor doua site intra in masina de gris 2. iar cernutul urmatoarelor doua site se trimite la sortirul 3. Tot de la acest srot rezulta si o cantitate de faina alba.Grisurile mici se trimit la macinatorul 2. iar grisurile mici si dunsturile sunt trimise la sortirul 2. iar grisurile mijlocii se trimit la sortirul 1.

Costin I. Macinarea cuprinde toate operatiile la care sunt supuse cerealele pentru a fi transformate in faina.insusirile fizice ale invelisului .maruntirea propriu-zisa.cernerea sau sortarea. 1983. Utilajele folosite la macinare sunt valturile. Aceste operatii pot fi considerate ca formeaza un ciclu care se repeta pana cand intregul endosperm este transformat in faina. corespunzator anumitor regimuri tehnologice. Editura Universităţii “Lucian Blaga”. Editura Tehnică.In functie de caracterul regimului tehnologic adoptat in cadrul operatiilor care se desfasoara in sectia de macinis se pot obtine produse finite de o anumita calitate. Cartea morarului.Cernutul este o insemnata cantitate de faina neagra . Tehnologia şi utilajul industriei morăritului. Sibiu. BIBLIOGRAFIE 1. 3. iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. Factorii care influenteaza macinarea sunt: . .Sectia de macinis poate fi dezvoltata in functie de capacitatea unitatii respective si de regimul tehnologic adoptat.. . Operatiile de baza care intervin in procesul de macinis sunt: .curatirea produselor intermediare. .trimit la finisorul de tarate.. 1988. Bucureşti. Editura tehnică. 2.insusirile mecanico-structurale ale bobului .calitatea si sortimentul fainurilor obtinute Macinarea sau maruntirea este operatia de baza din moara. iar de pe ultimele doua site se trimit tot la finisorul de tarate. Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului.. care se trimite la control la fel ca si faina alba. iar invelisul in tarata.Operatiile tehnologice principale pot fi realizate cu utilaje din cele mai diverse tipuri constructive. Costin I. 1997. Danciu I. Bucureşti. Vol I.

Modoran Constanţa.. Bucureşti. Centrul de organizare şi calcul.. Vol II. 7.ro/pls/legis/legis_pck. 2003.rompan. Colecţie de standarde pentru industria de morărit şi panificaţie. Bucureşti. 1973. Cluj-Napoca.Piatra Neamţ. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morărit şi panificaţie. Editura Academic Pres.. 2001.4.php?page=fainaneagra http://www. Surse de pe internet : http://www.naturalia.ro/catalog/grau. 5.. 1989. Nicolaescu M. 6.. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului. Modoran D.Ţibulcă D. Leonte M.cdep.php?pag=alimentatie http://www.htp_act_text?idt=38586 . Editura Tehnică. Îndrumator de proiectare în industria alimentară.Moldoveanu Gh. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificaţie.ro/index. Editura Millenium.Teodorescu R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful