UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Facultatea de Științe

PROIECT
TEHNOLOGIA MORǍRITULUI

COORDONATOR: Flavia Pop

STUDENT: Natalia Bumbar

2009-2010
CUPRINS
1. Tema si obiectivele proiectului ……………………………………………………………….. 3 2. Materia prima utilizata ………………………………………………………………………... 3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor …………………………………………. 3 2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor ..................................................................... 8 3. Produse finite ........................................................................................................................... 11 3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii …………………………………………………….. 11 3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii ……………………………………………………….. 14 4. Elemente de inginerie tehnologica …………………………………………………………... 15 4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .............................................................................................................................................. ........ 15 4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis ……………………. 17 4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie ……………………………. 20 5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis ................................................. 23 5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor .................................................................................... 23 5.2. Calculul valturilor ................................................................................................................. 24 5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ............................................................................... 26 5.4. Calculul sitelor plane ............................................................................................................ 27 5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris ........................................................................ 29 5.6. Calculul masinilor de gris …………………………………………………………………. 30 6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis ...................................... 31 Bibliografie …………………………………………………………………………………….. 34

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl. Capacitatea de productie, clasificare: Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:    mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica. Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele. Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat. Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon. In spatiile libere. Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida.care contin substante proteice si grasimi. face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. acru. Embrionul sau germenele ocupa 1. Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg. de incins. celuloza. in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar. Continutul de substante minerale. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. De-a lungul parti concave se afla santuletul.3 mm grosime. nu trebuie sa fie amar. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine. stratul aleuronic. Structura anatomica a bobului de grau Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2.4-2. compacte si cu aspect cornos. Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa. sa nu prezinte miros de mucegai. El este format din celule mari cu pereti subtiri.Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin. endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati. Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata. ranced sau mucegait. In exterior. intre granulele de amidon. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului.Mezocarpul este format din celule mai alungite. in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni. mezocarpul format din 2-3 randuri de celule. . de substante toxice folosite la dezinsectie. pentozan.8 si 3. si endocarpul sau epiderma interna. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis. Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului. Gustul trebuie sa fie putin dulceag.8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul. vitamine si enzime este foarte mic in endosperm. Acest strat numit strat subaleuronic.

In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine. Grasimile sunt combinatii chimice usor oxidabile. De asemenea. grasimi. Spre deosebire de alte cereale. ceea ce are drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. ele intra in compozitia protoplasmei si a nucleului. Repartitia vitaminelor in masa bobului este neuniforma si anume: vitaminele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic. in proportie mai mare se gasesc vitaminele Bl. sinteraze si izomeraze. insa proportia de repartizare este diferita: proportia cea mai mica se gaseste in centrul endospermului (0. Cea mai importanta glucida este amidonul.30%) si ajunge la periferia acestuia la 0.48%. Enzimele: Numarul de enzime din bobul de grau este mare si important. iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate. Pentru tehnologia panificatiei o deosebita importanta prezinta substantele proteice generatoare de gluten: gliadina si glutenina. invelisurile in tarate. care contine putin gluten. liaze.In urma macinarii graului. intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator. Acestea fac parte din clasele: hidrolaze. picaturi de grasimi neutre sau intra impreuna cu alte substante in compozitia protoplasmei si a membranei celulare. Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau. Acestea pot fi retinute in mare parte daca faina este de extractie peste 75%. in procesul tehnologic de macinis se indeparteaza cea mai mare parte din germeni si stratul aleuronic. germene. B2 si PP. pigmenti. Alaturi de acestea se mai gasesc vitaminele E si A. prolamine si gluteline. Graul care contine multa proteina si mult gluten este grau tare si prezinta bune calitati de panificatie in comparatie cu graul moale. fie ca sunt obtinuti separat. Sustantele proteice alcatuiesc substanta de baza necesara vietii. glucide. invelis. si sub forma de substante de rezerva. diferite incluziuni celulare sau se gasesc ca zaharuri dizolvate in sucul celular. Glucidele formeaza in special membrana celulara. globuline. partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina. substante minerale. proteinele graului au proprietatea de a forma glutenul. vitamine si enzime. Grasimile se gasesc ca incluziuni. Caracterististici chimice ale bobului de grau In compozitia chimica a celulei vegetale intra diferite substante ca: substante proteice. oxidoreductaze. transferaze. Vitaminele A si E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic. in anumite conditii se descompun punand in libertate acizi grasi ceea ce duce la o crestere a aciditatii. In procesul .

Cu cat graul este mai curat. necesare fermentatiei. atunci boabele mici trec fara efect tehnologic si invers.tehnologic de fabricare a painii unele dintre aceste enzime intervin in hidroliza amidonului. Cunoscand marimea boabelor se poate regla distanta intre valturi. Este importanta in procesul de sfarmare a boabelor la primele pasaje de macinis in sensul ca daca organele de lucru ale masinilor de prelucrat se regleaza dupa boabele mai mari. masa absoluta a 1000 de boabe. Corpurile straine ajung in masa de cereale din timpul cultivarii. nisip. pamant etc. Substantele proteice predominante in gluten sunt gliadina si glutenina. In timpul pastrarii indelungate in depozite. Prin corpuri straine se inteleg: seminte de alte plante cultivate. inrautatind culoarea sau aspectul general. Glutenul graului: Cantitatea si calitatea glutenului definesc in cea mai mare masura insusirile de panificatie ale graului. de regiunea unde au fost cultivate. masa hectolitrica. . Continutul de gluten al graului variaza in limite largi 18-30% la graul comun si 2540% la graul durum. in produsul finit. pentru a obtine produse (fainuri si grisuri) cu indici de calitate superiori. praf. resturi de plante. atunci boabele mari vor fi sfaramate de asa natura incat influienteaza negativ procesul tehnologic. cu atat este mai bun pentru prelucrare. seminte de buruieni. umiditatea mai mare de 14% favorizeaza degradarea cerealelor. de soi etc. Daca aceste corpuri straine nu sunt separate si ajung prin prelucrare.Se considera ca un grau este bogat in gluten cand continutul sau de proteina depaseste 13%. impuritatile din masa de boabe. dand nastere maltozei. Acesti indici depind de conditiile climaterice. Cunoscanduse indicii fizici de calitate a boabelor. In standardele in vigoare este de 14% si are un rol important in procesul de depozitare si de macinis al cerealelor. marimea si uniformitatea boabelor. Asa se explica de ce faina foarte alba extrasa din centrul bobului de grau are continutul de gluten mai mic decat cea extrasa din partile mai periferice. recoltarii si transportului. pot imprima acestuia miros si gust neplacut. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interior catre exteriorul endospermului. boabe sparte sau vatamate. Impuritatile din masa de boabe: masa de boabe este un amestec intre semintele plantei si corpurile straine. Caracteristici fizice a bobului de grau Indicii generali de calitate sau caracterele fizice ale cerealelor sunt: umiditatea. pietris. Marimea si uniformitatea boabelor sunt caracterizate de dimensiunile acestora. sticlozitatea boabelor si continutul in substante minerale. Umiditatea: prin umiditate se intelege continutul in apa ce il au boabele. daca reglarea se face dupa boabele mici. se poate stabili regimul de lucru ce trebuie folosit in procesul tehnologic de macinare a cerealelor.

Din practica de productie si din experientele de laborator s-a observat ca prin macinarea cerealelor cu masa hectolitrica mare se obtine mai multa faina. Din macinarea granelor sticloase rezulta o mare cantitate de gris sortat dupa marime.Din practica de productie s-a constatat ca prin macinarea boabelor mari de grau rezulta un randament mai mare de faina decat prin macinarea boabelor mici. Prin macinarea granelor fainoase rezulta o cantitate mai mica de gris si un procent mare de faina cu continut ridicat in substante minerale.35-0. calciu. iod. cupru. Se gasesc in cantitate mai mare in invelis si stratul aleuronic 11% si. Continutul in substante minerale: in compozitia boabelor de grau intra si anumite substante minerale care raman sub forma de cenusa dupa arderea cerealelor. Astfel. de acest factor depinde stabilirea randamentului de faina obtinuta prin macinarea a 100 kg de grau. fier si mangan in cantitati mai mici si urme de fluor. Acest indice intereseaza in mod deosebit in practica de productie. Acest . timpul necesar pentru odihna sa fie de 8-24 de ore. dupa ce granele au fost curatate. clor. aluminiu. Prin stabilirea acestui indice se face aprecierea justa a calitatii cerealelor. siliciu. acest aspect se datoreaza consistentei endospermului. sodiu si magneziu in cantitati mai mari. dar cu o greutate a 1000 de boabe mica indica un bob greu si marunt. Prin analiza cenusii s-au gasit urmatoarele elemente: fosfor sulf. iar faina rezultata din macinarea granelor cu boabe mari are un gluten de calitate superioara. granele de calitate superioara se caracterizeaza printr-o masa hectolitrica mare si o greutate a 1000 de boabe mare. bor etc. Masa hectolitrica este influentata de continutul in corpuri straine si de umiditate. Masa hectolitrica: masa hectolitrica reprezinta greutatea in kilograme a 100 l de cereale. iar altele un aspect fainos. iar umiditatea mare si corpurile straine usoare o micsoreaza. greutatea a 1000 de boabe relativ mare si masa hectolitrica mica indica boabe mari si usoare. Masa absoluta a 1000 boabe de grau: greutatea a 1000 de boabe calculata la substanta uscata reprezinta masa absoluta. datorita faptului ca bobul de grau mare se caracterizeaza printr-un procent mic de invelisuri si un procent mare de endosperm. Continutul in substante minerale este un indice care caracterizeaza insusirile de macinis ale graului si care variaza in functie de partile anatomice ale bobului. se observa ca unele au un aspect sticlos. zinc. se macina pentru a se obtine faina de calitate superioara. potasiu. Pentru umectarea granelor sticloase se recomanda sa se foloseasca o cantitate mai mare de apa.40%. Impuritatile grele si tasarea cerealelor maresc masa hectolitrica. Sticlozitatea: daca se face o sectiune in diferite boabe de grau. Granele cu o masa hectolitrica mare. iar la umezirea granelor fainoase sa se foloseasca o cantitate mai mica de apa si timpul de odihna sa fie de 4-8 ore. in cantitate mai mica in endosperm 0.

Insusirea boabelor de grau de a se mentine in stare de suspensie la o anumita viteza al unui curent de aer ascendent se numeste capacitatea sau viteza de plutire. 2. reprezentand gradul de separare a particulelor de invelis de masa de produse valoroase (fainuri. In practica se utilizeaza pentru uscare un strat cuprins intre 60-300 mm si o viteza a aerului de 0. dimensiunile si starea suprafetei boabelor. Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe in stare libera si este influentata de o serie de insusiri ale masei de boabe cum ar fi: forma. acesta intampina o anumita rezistenta. Caracteristici tehnologice ale cerealelor Aceste caracteristici participa la unele operatii de transport. Rezistenta stratului de cereale se calculeaza cu formula urmatoare: S = A × h – vn .2-0. Capacitatea de plutire are importanta pentru ca pe baza acestei insusiri se separa impuritati usoare din masa de cereale si se face transportul pneumatic prin conducte in curatatorie si in moara propriu-zisa.3 m/s. Densitatea si spatiul intergranular al masei In cadere libera si asezarea sub forma de gramada. forma si materialul pe care se deplaseaza masa de boabe. Volumul ocupat de boabe poarta numele de „densitatea masei de cereale”. aspiratia cascadelor din curatatorie.5-10. masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe. Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si cu grosimea materialului strabatut.de depozitare si prelucrare.2. Aceasta rezistenta se concretizeaza prin consumul de energie. cantitatea de impuritati. intrarea si iesirea din tarare. Capacitatea de plutire Viteza de plutire la grau este de 8. Rezistenta stratului de cereale la trecerea aerului La trecerea unui curent de aer printr-un strat de cereale. gazari sau uscari depinde de 2 factori: cantitatea de aer realizata de ventilator in unitatea de timp si rezistenta opusa de stratul de cereale la o anumita viteza a aerului. Consumul de energie necesare unei aerari. starea. Intre acestea raman goluri care poarta numele de „spatiu intergranular” sau „porozitatea masei de cereale”.indice este important‚ in stabilirea calitatii fainurilor. fenomen ce se intalneste frecvent la: aspiratia panzei de cereale. grisuri).5m/s.

Conductivitatea termica mica a masei de boabe se poate explica prin compozitia organica a bobului .1 Conductivitatea si difuzivitatea termica a masei de boabe Masa de boabe are o conductibilitate si o difuzibilitate termica mica . conductivitatea termica a bobului este de 3-5 ori mai mare decat a masei de boabe. Conductivitatea termica(λ ) a graului Denumirea culturii Umiditatea.2 1.1 GRIU 1. de umiditate si de temperatura acestuia. dar in mod deosebit prin prezenta aerului intergranular. Transferul de caldura in masa de boabe are loc mai mult prin convectie . % Densitatea masei boabe. prin circulatia aerului intergranular.5 m 1.4 3.41 0.3 2.43 1. Relatia de calcul Conductivitatea termica.K .52 0.5 5.05-0. λ .41 coeficientilor A pentru stratul cuprins intre 0.41 0.W/m. H2O) Viteza aerului CEREALA A n 0.W/m.23 1 14.81 0.De altfel .53 0.Cereala Grau Diametrul boabelor in Valorile mm n 1. Conductivitatea termica a masei de boabe depinde de structura si densitatea materialului .K de pentru λ .43 S – rezistenta stratului de cereale in mm H2O h – grosimea stratului in mm v – viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale in m/s A si n – coeficienti ce depind diametrul boabelor Rezistenta unui strat de cereale la o grosime a stratului de 10 mm (mm col.

cum ar fi: marimea boabelor. de raportul Densitatea .062 u 9. Capacitatea de sorbtie a boabelor se datoreste structurii coloidale capilaroase a bobului si spatiului intergranular.2 .167 Difuzivitatea termica a masei de boabe . La incarcarea si descarcarea celulelor de siloz are loc autosortarea boabelor .7 8.4-0.046 u 9. kg/m3 821 750 720 Relatia de calcul Difuzivitatea a difuzivitatii 11. In timpul caderii libere . se asaza spre peretii celulei de siloz . integritatea boabelor.151 0.7 8. Aceasta depinde de forma celulei. Autosortarea este insusirea masei de boabe aflate in cadere de a se aseza in straturi succesive . Aceasta proprietate prezinta interes la transportul . Difuziunea exterioara este patrunderea vaporilor de apa in spatiul liber dintre boabe (spatiul intergranular). autosortarea este determinata de capacitatea de plutire a boabelor. cand boabele mari .6-0. % 8-16 15-28 10-22 Higroscopicitatea boabelor Higroscopicitatea boabelor este influentata de o serie de factori. iar difuziunea interioara este trecerea vaporilor de apa din spatiul intergranular in interiorul boabelor. Sorbtia si desorbtia are loc cand se produce un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de boabe si presiunea vaporilor din mediul inconjurator. Difuzivitatea termica a . cum ar fi: difuziunea exterioara si difuziunea interioara. uscare .104 0.00250 u 0. in m2/s a graului Denumirea culturii Grau Umiditatea.130+0. Se pune in evidenta la incarcarea celulelor de siloz . compozitia chimica.00147 u 0.108 . taria invelisului.00230 u 0. gazare ).Grau 10-20 11-27 6-16 692 756 821 0.129+0. care se diferentiaza in functie de calitatea boabelor.079 u termica a. m2/s 10. In procesul de patrundere a apei in boabe sunt doua faze. Capacitatea de adsorbtie si absorbtie Cerealele au insusirea de a absorbi gazele sau vaporii diferitelor substante . semintele de buruieni si pleava . in m2/s se defineste prin inertia termica a acestora si variaza functie de umiditatea si densitatea acestora.070+0.6-0. pastrarea si tratamentul cerealelor ( ventilare . umiditatea si temperatura de pastrare. cu capacitate mare de plutire . zbarcite .

In practica faina se clasifica dupa culoare in faina alba. continutul de boabe malurate. Fiecare dintre ele contine pe linga particule provenite din endosperm si particule de tarate. In functie de aceste caracteristici au fost puse in evidenta trei tipuri de scurgere : normala . semialba si neagra. de amplasarea gurilor de alimentare si evacuare ale celulei de siloz .1. Suprafata specifica a boabelor reprezinta raportul dintre suprafata tuturor boabelor continute intrun kg si volumul ocupat de aceste boabe si intereseaza in mod deosebit procesele de uscare .dintre inaltimea celulei si sectiunea transversala . 3. aerare si gazare. Intre culoarea fainii si cea a miezului painii exista o anumita corespondenta. PRODUSE FINITE Insusirile de calitate ale fainii sunt determinate de doi factori: materia prima si procesul tehnologic de fabricatie. Numarul particulelor de tarate influenteaza culoarea fainii. . Aceste insusiri se impart in doua grupe : insusiri fizice si insusiri chimice. in a caror componenta intra pigmentii flavonici. Caldura specifica a masei de boabe este influentata de umiditate si temperatura . incinse. 3. Culoarea alb galbuie a fainii este determinata de culoarea endospermului si de pigmentii carotenici ai acestuia. Influenta gradului de extractie asupra culorii se explica prin prezenta si marimea particulelor de tarate care intra in masa de faina. In afara particulelor de tarate sunt cazuri cind culoarea fainii poate fii denaturata de continutul de impuritati ramas in masa de grau dupa curatire. Caracteristici fizico-chimice ale fainii Insusiri fizice Culoarea. simetrica si a simetrica. Gradul de extractie. caramelizate in timpul uscarii etc. Culoare inchisa a fainii negre se datoreste prezentei particulelor de tarate. Aceasta necorelatie dintre culoarea fainii si cea a painii se datoreaza actiunii unei enzime numita: tirozinaza care in prezenta oxigenului din aer oxideaza aminoacidul tirozinei formindu-se melanine care imprima aluatului si miezului painii culori mai inchise. Sunt insa cazuri in care desi culoarea fainii este normala. culoarea miezului painii este mult mai inchisa.

conditiile de temperatura. Faina este un produs foate higroscopic si din aceasta cauza. Influenteaza in mare masura viteza proceselor coloidale si biochimice ce au loc in aluat in timpul procesului tehnologic de fabricare a painii. Insusiri chimice 0 0 . Cele mai frecvente sunt cele care au la baza conductibilitatea electrica. fortat. fiind folosita atat la controlul productiei cat si la relatiile dintre producator si beneficiar. Daca insa se desfasoara un regim de macinare strins. durata formarii aluatului de consistenta normala este mai mica. Umiditatea. Compozitia lor difera mai ales prin continutul mare de substante minerale. Faina din endosperm contine particule de marimi diferite in functie de actiunea tavalugilor macinatorii care pot sfarama particule de endosperm pina la marginea granulelor de amidon si chiar deteriorarea partiala a acestora. precum si proprietatile fizice si digestibilitatea painii. Determinarea umiditatii se realizeaza prin diferite metode. iar umiditatea relativa a aerului este in medie de 55-60%. activitatea enzimelor proteolitice este mai mare si duce la o crestere rapida a aluatului si suprafata de actiune va fi mai mare avand ca urmare o crestere a continutului de maltoza. In faina neagra intra si o cantitate de tarate si germeni. care dce la incalzirea fainii la peste 40 C se accentueaza culoarea alba. Cu cat faina are granulatie mai fina cu atat durata formarii glutenului este mai scurta.metoda Pekar” sau cu aparate speciale numite colorimetre.Temperatura cu care rezulta faina din tavalugi. Astfel atunci cind faina rezultata are o temperatura de circa 35 C ea pastreaza cu fidelitate culoare endospermului din care provine.. vom avea o scadere in greutate a sacului cu faina. aceste particule sunt mai putin friabile si pot fi aduse mai greu in stare foarte fina. In tara noastra pina in prezent culoarea fainii este un indice calitativ orientativ. In aceste conditii se observa o scadere a umiditatii fainii aflata in depozit si in consecinta. Finetea fainii. Pentru determinari mai exacte se foloseste metoda uscarii in etuva. Culoarea fainii poate fi masurata prin metoda comparatiei . Metoda Pekar este cea mai raspandita. modul de stivuire etc. Temperatura de iesire a fainii dintre tavalugi influenteaza nuanta culorii. aprecierea calitatii mai exacte a fainii facindu-se dupa continutul de cenusa. continutul sau in umiditate se modifica in timpul depozitarii in functie de o serie de factori: umiditatea avuta la introducerea in depozit. umiditatea relativa a aerului din depozit. patrunderea aerului in ambalaj. Umiditatea initiala a fainii este dupa normele actuale de 14-15%.

se imbogateste cu vitaminele aratate mai sus. Analiza chimica a fainii de diferite tipuri din aceleasi cereale. Prospetimea fainii se poate aprecia in general dupa gustul si mirosul ei. Grasimea. Prospetimea si aciditatea. continutul de amidon se micsoreaza. Aceste proteine care se gasesc numai in miezul bobului de grau. Continutul de grasime influenteaza timpul de pastrare al fainii. granulele de amidon au dimensiunile de 20-40 µ . Celuloza existenta in faina provine in special din invelisul bobului.50% si ambele categorii se gasesc in faina cu extractie peste 65%. Principalele vitamine continute de faina de grau sunt cele din complexul B (B1. O data cu cresterea extractiei de faina. Glucidele constituie componentul cel mai insemnat ai fainii. La fainurile albe glucidele depasesc procentul de 82%.In fainurile albe. Continutul de proteine este influentat de tipul de faina si gradul de extractie. B2. fainurile albe sunt mai sarace in vitamine.Proteinele. Asa se explica continutul ridicat de celuloza al tipurilor de faina neagra si foarte scazut al tipurilor de faina alba. Faina neagra contine mai putine proteine decit faina alba. Rolul glutenului in faina este acela de a retine gazele in procesul de fermentare al aluatului si de a forma un schelet rezistent. sunt repartizate neuniform. fainurile de extractie mica au un continut mare de amidon. iar dintre acestea amidonul ocupa proportia cea mai mare. Datorita concentrarii lor in germen si in stratul aleuronic si mai putin in endosperm. Un miros de incins. arata ca tipule de faina neagra sunt mai bogate in substante proteice decit tipurile de faina alba. Existenta grasimii in faina se datoreste in cea mai mare parte unor particule de germeni care nu au fost eliminate in procesul de macinis. gliadina si glutenina ocupa proportia cea mai mare (circa 75-80% ). Prin urmare. B12 .Dintre vitaminele liposolubile se gasesc vitaminele E si A. Proteinele din prima categorie se gasesc in endosperm iar cele din a doua categorie se gasesc in stratul aleuronic si invelis. cu cenusa de 0. Continutul de proteina al fainii de grau se imparte in doua categorii: • • substantele proteice generatoare de gluten substante proteice negeneratoare de gluten sau substante proteice cornoase Cele din prima categorie se gasesc in faina alba cu extractie pina la 65%. Faina neagra contine cea mai mare cantitate de grasime. Glucidele. B6. precum si gustul amar sau acru indica si . Pe masura ce extractia creste si masa fainii contine tarate si germenii.). mucegai sau de ranced. biotina etc. Dintre proteinele fainii de grau de diferite extractii. Vitamine.

capacitatea de a forma gaze. Gradul de crestere al aciditatii in timpul depozitarii este cu atit mai mare cu cat faina contine mai multe particule de invelis si germen.5 pina la 3%.2. elastic si mai putin vascos. aluatul in timpul dospirii devine mai uscat. Maturizarea naturala a fainii se produce intre 45 si 60 de zile. perioada in care au loc unele modificari calitative. faina trebuie depozitata o perioada de timp.el daca faina este proaspata sau veche. O deschidere mai pronuntata se produce dupa o depozitare de 60-90 zile si chiar dupa 1-2 ani. aciditatea fainii creste. ceea ce are importanta in procesul de fabricatie. Cauza deschiderii la culoare se datoreste stucturii nesaturate a combinatiilor carotenoide care prin legarea oxigenului devin saturate si incolore. Ca rezultat al maturizarii fainii. dar calitatea sa se imbunatateste. in sensul ca aceasta creste cu cit mai repede cu cat temperatura depozitului este mai mare si faina este mai umeda. Acest fenomen este atribuit unor modificari ce apar in urma oxidarii lente ai unor compusi ai fainii. Spre deosebire de alte produse alimentare care se trimit spre consum in stare cat mai proaspata. Astfel glutenul din faina de grau perfect sanatos scade cu 1. In timpul depozitarii. Cand aciditatea fainii depaseste 6 aceasta denota ca faina este veche. Se exprima in ml de apa absorbiti de l00 g faina. Temperatura din depozit si umiditatea fainii sunt factorii care influenteaza cresterea aciditatii. Experienta a demonstrat ca faina de grau proaspata nu intruneste insusirile optime de panificatie si ca aceste insusiri se modifica in sens pozitiv pe masura ce faina se invecheste. Consistenta 0 . In timpul maturizarii se produc unele modificari ale continutului de gluten. 3. Caracteristici tehnologice ale fainii Insusirile de panificatie ale fainii sunt insusiri care determina comportarea tehnologica a fainii si cuprind: capacitatea de hidratare. in timpul modelarii si intinderii cu ajutorul masinilor de roluit si intins aluat. Imbunatatirile sunt mai evidente atunci cand faina se obtine din grane proaspat recoltate. puterea fainii si capacitatea de a-si inchide culoarea. faina se deschide la culoare. In cursul maturizarii normale. Capacitatea de hidratare reprezinta cantitatea de apa absorbita de faina pentru a forma un aluat de consistenta standard.

favorizeaza dezvoltarea insectelor. la depozitarea in celule. sfori. pietre. satisfacatoare medii si slabe sau foarte slabe. Este influentata de continutul de enzime amilolitice ale fainii. Puterea fainii si capacitatea ei de a forma gaze sunt cele mai importante insusiri de panificatie ale fainii. se formeaza cantitati importante de tirozina. Valorile normale ale acesteia sunt: faina neagra 58-64 % faina semialba 54-58 % faina alba 50-55 % Capacitatea de a forma gaze se exprima prin ml de dioxid de carbon degajati intr-un aluat preparat din 100 g faina.standard este consistenta de 0. valoarea normala a gradului de deteriorare mecanica a amidonului este 6-9%. Acest lucru se datoreaza actiunii enzimei tirozinaza. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA. Capacitatea de hidratare este in relatie directa cu calitatea si extractia fainii. cu formare de melanine. etc. de care depinde atacabilitatea sa enzimatica.1. produsi de culoare inchisa. foarte bune pentru panificatie. Exista cazuri in care faina isi inchide culoarea pe parcursul procesului tehnologic. fermentat 5 ore la 30 °C. Din acest punct de vedere fainurile pot fii: puternice sau foarte puternice. asupra aminoacidului tirozina. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis. ocupa din . Puterea fainii caracterizeaza capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentare si de a-si mentine forma. Ele determina in cea mai mare parte calitatea painii. Prezenta acestora exercita influente negative in timpul transportului in siloz. 60 ml apa si 10 g drojdie. Fainurile de grau au in general suficienta tirozinaza. Pentru panificatie. Capacitatea fainii de a-si inchide culoarea in timpul procesului tehnologic. Puterea fainii se determina farinografic. desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin. contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf. pamant. prin procesul de proteoliza. 4. in special de amilaza si de gradul de deteriorare mecanica a amidonului. Cerealele sosite in mori. 4. seminte de buruieni. dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care. corpuri metalice.5 kg fm sau 500 UB (unitati Brabender).

Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cu ajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent. pentru ca toate corpurile feroase sa poata fi retinute. sistem potcoava.10 mm. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separarea dupa insusirile aerodinamice ale particulelor. cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite. etc. Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumite doze egale si precis determinate cantitativ. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec. neghina si sparturile sau corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orez. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor. ovaz). . dar si viteze diferite. Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa. prezentand astfel o situatie exacta asupra cantitatilor de grau ce trec prin el. cerealele sunt supuse operatie de precuratire. Separatoarele magnetice Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. cu ajutorul unui inregistrator. stratul de cereale trebuie sa fie de 8 . precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. cum sunt: mazarichea. In cazul magnetilor permanenti. Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuri straine. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avand miscare oscilatorie sau vibratoare. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine.spatiul de depozitare. Odata cu cantarirea. aparatul inregistreaza si numarul de cantariri sau cantitatea in kg.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic. Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta.

partial.Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus in santuletul acestuia. Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inaintea masinii de spalat.5 t/24h Capacitatea curatatoriei intr-o ora: 35 = 38. sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamant care nu au fost separati pana la aceasta faza. 4. caracteristicile tehnice ale utilajelor. Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. . Totodata se desprind si parti din straturile exterioare ale invelisului si. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaza in functie de: .al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe. Capacitatea morii: Cm = 35 t/24h Capacitatea curatatoriei: Cc = Cm + ( 10-20%) ∙ Cm (vom calcula Cc cu 10% mai mare decat Cm) Cc = 35 + Cc = 38. Sa se calculeze necesarul de utilaje a unei sectii de pregatire a graului pentu macinis la moara cu capacitate de 35 t/24h. sa elimine barbita. incarcarea specifica.al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei.5 t/24h . iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer. embrionul.capacitatea morii. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat. .2.primul procedeu foloseste masina de spalat. iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera. Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba. Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: .

turatia axului de comanda a cadrului cu ciururi.50 . (rot/min) = 350 . 30. (t/h) = 2.fac 2 rasturnari/min.6 ≌33 cm =50 -55 kg/cm h .A.latime = 965 . Incarcarea specifica a separatorului aspirator variaza Consideram o incarcare specifica de 50 kg/cm h. Cantarele care au capacitatea cupei:    10 si 50 kg.capacitatea.debitul de aer necesar. 50-100 kg. si de numarul de rasturnari/minut.fac 3 rasturnari/min. 50.dimensiunile exterioare. (mm) = 600x 1200 . (mm) . Calculul separatorului aspirator (S. cele de 100 kg.) Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei. (kw) = 0.5 .100 Alegem un cantar cu capacitatea intre 10-50 kg care face 3 rasturnari pe minut. Cantarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei:10. (m3/min) = 40.lungime = 1450 . Capacitatea cupei cantarului va fi: Alegem un cantar cu capacitatea cupei de 10 kg care face 3 rasturnari /min.In functie de se vor determina: Calculul cantarului automat : Se calculeaza in functie de si 600 kg. 20.inaltime = 1575 puterea instalata.1 rasturnare/min. Calculam latimea ciurului: Alegem separatorul aspirator SA-612 Caracteristici tehnici ale separatorului aspirator SA-612: .dimensiunea ciururilor.

- masa.58 (alegem 1 descojitor) = 0. Qs=120-150 kg/h deseuri de trior Aleg Qs=150 kg/h Cantitatea de deseuri= 5%∙Cc/h= ∙1605= 80.25 kg.54 Numarul masinilor de descojit= .14 0.08 =0. Calculul triorului spiral: Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultata de la triorul cilindric. 600 kg/m2 Calculul suprafetei necesara de triorare: Calculul suprafetei unui trior: =π D =3.7 m si L=1. (kg) = 380 Calculul triorului cilindric: Dimensiunile cilindrului : D = 0. Calculul masinilor de descojit: =800-900 kg/ Dimensiunile cilindrului (masina de descojit): D=0. adica 81 kg deseuri Calculul numarului de trioare spirale: = Alegem 1 trior spiral.6 = 3.76 =0.78 = 3.7 = =1.71 Numarul de trioare = Vom alege 1 trior cilindric.4m Suprafata necesara de descojire: = Suprafata descojitor = π D =3.14 0.6 m si L = 2 m Incarcarea specifica Alegem = 500-600 kg/m2.

a instalatiilor si a cerealelor. Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: separatoare-aspiratoare de moara. . In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ evacuarea cerealelor din sorb.06≌ 2 celule de rezerva si odihna 4.44 m (lungimea totala de magneti) Calculul celulelor de rezerva si de odihna: Dimensiunile unei celule de odihna: L=2m. evacuarea din celule .3. recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea. Greutatea hectolitrica =75 kg/hl =760 kg/ =48 . Cantitatea de grau dintr-o celula =V Numar de celule = = =1.04= 0. evacuarea spre moara propriu-zisa. cantarire. ventilatia utilajelor. precuratire si depozitare in celule.Calculul aparatului de umectat: = 5t/h= 5000 de kg Numar aparate de umectat= = =1 aparat de umectat Calculul aparatelor magentice: magnet potcoava =150-180 kg/h Numarul de magneti= = =11 magneti Magnetii au urmatoarele dimensiuni: l = 40 mm = 11 0. trioare. separatoare de pietre. H=12m. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii. V=L l H= 48 750 =36000 kg . l=2m. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori.dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie.

care retin impuritatile feroase. Separarea corpurilor straine-usoare pe baza proprietatilor aerodinamice se realizeaza cu separatorul cascada si cu separatorul pneumatic.de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic. Dupa punerea in functiune a separatorului de pietre si a coloanei de aspiratie. curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare. praf mineral – vegatal si boabe sparte.pe orizontala: cu snecuri. Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unui magnet. .coloane de conditionare. .- masini de spalat si magneti.cantare automate. graul este introdus . Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat.aparate de procentaj.aparate de udat. produs de un ventilator.masini de descojit. care separa impuratatile usoare ca : pleava. Pentru transport: . Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice. Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: . egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si a curenilor de aer. . cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: Pentru conditionarea cerealelor: . se face cu ajutorul separatorului aspirator. acesta separa impuritatile mai mari. conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda. Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare. corpuri straine grosiere si corpuri straine fine. In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent de aer ascendent. Separatorul de pietre elimina pietrele cu dimensiuni asemanatoare bobului de grau. Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator. . Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cu ciururi. . care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice. Separarea corpurilor straine.pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera. pentru eliminarea impuritatilor feroase.

fiind distribuit in strat subtire si uniform pe suprafata sitei. a celui depus in santuletul bobului. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete. precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. Norme Orientative pentru diagrame de macinare. Separarea boabelor de grau si a sparturilor. care trec in masa de corpuri straine. Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. cand graul vine in contact cu suprafata aspra. in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului.la curatat. sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant. In continuare are loc perierea. impuritatile feroase sunt atrase si retinute. praful si partea superficiala a invelisului se desprind. Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica). cu ajutorul masinilor de descojit si periat. inainteaza datorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric). fie cu apa si caldura (tratament hidro termic). . indepartarea smocului de perisori. Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole. care se face cu masinile de periat. Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. se face cu ajutorul triorului spiral. care nu ua fost separati pana la aceasta faza. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata. cu ajutorul clapetei de reglaj si datorita miscarii oscilatorii.

Numar de Felul Macinisului pasaje Sroturi Macinis cu trei sortimente de faina 10+ 60% 45+33% 25+55% 35 35+45% 6-7 Macinatoare 16-17 1.7-1.2 1-1.3-1.1.diametrul care poate fi intre 220-300mm.8 1-1. constituind principalul utilaj tehnologic folosit in operatiile de maruntire.825 Caracteristicile geometrice ale tavalugilor sunt : .2 S-cernere pentru controlul fainii 10-14 10-12 10-12 10-12 10-12 Macinis cu doua sortimente-mai mult extractii 7-8 16-18 1. -suprafata macinatoare.75 1.3 0.625.6 0.2-1.6 6-7 12-15 1. Tavalugii rifluiti .0-1. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare. -lungimea linei de srotuire.2 1-1. 5. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.5-1.se folosesc la maruntirea particulelor de endosperm si transformarea lor in faina.5 Extractii directe cu 1 sortiment de faina 72% 87% 6-7 5-6 13-16 6-8 1. Notatia valturilor: VDA-valt dublu automat ex: VDA-1025.9 10-14 12-15 -lungimea linei macinatoare. Suprafata tavalugilor poate fi rifulita sau neteda.65 5-6 10-15 1. -suprafata srot.6-0. Tavalugii netezi.3 1-1.8 6-7 12-15 1. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR DIN SECTIA DE MACINIS 5.7-0.2-1. .se folosesc la sfaramarea boabelor de grau si la separarea particulelor de endosperm de invelis. Dimensionarea si alegerea valturilor Valtul de moara este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat.3-1.3 1-1.

Functia pe care o poate avea un valt este de: srotuire. uniformitatea granulatiei produselor supuse macinarii. Caracteristicile tehnologice ale tavalugilor rifluiti sunt profilul riflurilor. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.lungimea generatoarei suprafetei de lucru 600-1000 mm. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda. . iar la tavalugii pereche trebuie sa aiba acelasi sens de inclinare. (mm) D L A 220 250 300 1000 1000 1000 1550 1656 1790 Masa. gradul de incarcare a valtului. Daca tavalugii se folosesc pentru sfarmarea boabelor si separarea endospermului de invelis. (kg) fara fusuri cu fusuri 225 305 448 256 348 495 G Valturi pentru grau Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:        gradul de maruntire (sau de macinare). iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina.. suprafata va fi rifluita. desfacator si macinator. Riflurile pot avea inclinare stanga sau dreapta. umiditatea produselor. suprafata va fi neteda. actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee. deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare. La anumite viteze unghiulare si datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru. Simbol Denumirea Dimensiunile. ventilatia valturilor cu aer sau racirea tavalugilor. Dimensiunile tavalugilor pentru valturi. Pozitia riflurilor tavalugilor pereche are un rol deosebit de important in procesul de maruntire. Profilul riflului se caracterizeaza prin unghiul taisului α si unghiul spatelui riflului β. Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele in timpul solicitarii este foarte mica. numarul si pozitia acestora pe tavalugii pereche. starea suprafetelor de lucru a tavalugilor. tipul de produse.

Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare. Lungimea Pasajul fata de total srotori 14 Lungimea rezultata in cifre absolute 61 Lungimea reala in care se poate incadra 60 Numarul de variatii (bucati) 1/2x600 Srotul I . Calculul valturilor Pentru o moara cu =35 t/24h.2. =40-60 kg/cm.5≌ 438 cm =438 ∙0. 85%. 1000 mm. Calculul lungimii totale de tavalug pentru linia sroturilor si macinatoarelor: =6 =8 = + = = =700cm Alegem raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi (tabel1) = + =0.5.6 = 437.6=262 cm Pentru morile cu capacitate mica se folosesc VDA cu L=600 sau L=800 cm . Alegem Qs = 50kg/cm Valturile pot avea lungimea de 600.faina neagra . 800.6+1= 1.

Numarul ramelor = 12 Excentricitatea. 5. iar suprafata de cernere se numeste sita. Dimensionarea si alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaza sortarea produselor macinate poarta denumirea de site plane.4. mm = 45 Turatia. Caracteristici tehnice ale sitei plane SP-812: Suprafata neta de cernere . material plastic sau matase naturala. In componenta unei site plane intra ramele care pot fi grupate in pachete si care. alternativa sau circulara. la randul lor. Calculul sitelor plane Alegem sita plana SP 812 (8 comportimente si 12 rame). iar produsul care aluneca pe suprafata pana la evacuare se numeste refuz. Sita este o suprafata formata din tesatura de sarma.Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Total macinatoare Total general 22 22 17 14 11 100 11 18 17 15 10 8 9 12 100 - 97 97 74 61 48 438 29 48 45 40 26 21 24 32 262 700 80 80 60 60 60 420 60 60 60 60 60 60 60 60 480 900 1/2x800 1/2x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 2x600 1x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 4x600 6x600 1x800 5. rot/min = 200 = 20 . Fractiunea care trece prin ochiurile sitei se numeste cernut.3. formeaza pasajul tehnologic ( canalul de cernere). miscare care poate fi rectilinie. Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare.

5 S8= 20 S4=10 : 1+0.5 S6=15 S2=5 S7=17.5 S1=20:8=2. kg/m2∙24h = 900 Suprafata totala de cernere : = = = 64 Raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi: = 0. va fi: Suprafata de cernere sroturi: = =36∙0.8 Suma ambelor suprafete.lungime = 3650 .inaltime = 3223 Puterea necesara. KW = 2 Incarcarea specifica.Dimensiuni de gabarit.8 = 1.8 S3=7.latime = 1111 .8 2 Suprafata de cernere macinatoare : SP 812: St =20 S5=12.5 . mm .

5 2. acestea se clasifica:    grisuri mari.5 5 5 2.5 2.5 2.4 4.4 5.24 2. la care predomina endospermul si care se numesc grisuri si dunsturi. 1200-630µm grisuri mijlocii.24 4. 430-310 µm .88 2.5 10 2.8 1.5 2.5 2. 5/8 1/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.5 2.5 2. 3/8 1 4 5.24 2.5 2.84 28 Suprafata in care se poate incadra real (m2) 5 5 5 2.5 Numar de site plane (buc) 2/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.52 2. 630-400 µm grisuri mici.32 2.32 5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris In procesul de macinis se obtine o gama larga de produse intermediare.5.8 36 2. Suprafata fata Pasaj de total cernere % Srort I Srort II Srort III Srort IV Srort V Srort VI So l So 2 So 3 Sistem perie Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Sistem perie Recernere filtru Total macinatoare Control faina Total general 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 8 16 16 14 10 8 8 10 7 3 100 Suprafata rezultata in cifre absolute (m2) 4.48 3.Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje.8 2.48 4.16 1.5 2. In functie de dimensiunile particulelor.92 2.8 1.6 1.96 0.5 2.8 3.5 10 2.

310-245 µm dunsturi moi. din care se obtine faina de cea mai buna calitate. iar la curatirea grisurilor mici si a dunsturilor se folosesc site si mai rare. Diferenta dintre numerele sitelor din masina de gris si numerele sitelor din sitele plane de la care sun recoltate grisurile si dunsturile trebuie sa fie cu atat mai mare.  dunsturi tari. cu ajutorul valturilor netede sau rifluite. Procedeul se numeste desfacerea grisurilor iar pasajul care indeplineste aceasta operatie. kg/ Grau fainos ∙h Grau sticlos 650 550 450 325 550 Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dunsturi aspre Capete 550 450 400 280 450 Dupa curatirea la masinile de gris. Urmeaza apoi operatia de cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a dunsturilor. 245-160 µm Operatia tehnologica prin care se realizeaza separarea. avand la baza proprietatile aerodinamice si de cernere a amestecului de particule se efectueaza cu masinile de gris. Indicele de incarcare mediu al masinilor de gris. Macinare grisurilor si a dunsturilor este ultima faza a procesului de obtinere a diferitelor calitati de faina. primele macinatoare servesc pentru macinarea grisurilor si dunsturilor de calitate. in mod frecvent. X si XI. cu cat grisurile sunt mai fine. productivitatea masinii si calitatea grisurilor care urmeaza a fi obtinute in urma curatirii. la masinile de curatat gris se prevad site cu unul sau doua numere de sita mai mica (site mai rare). Denuirea produsului Incarcarea sitei. parti de invelis aderente. dupa care acestea sunt separate la masina de gris pentru eliminarea completa a partilor fara valoare si recuperarea particulelor provenite din endosperm.6. 5. Alegerea numerelor sitelor pentru curatirea grisurilor si dunsturilor la masinile de gris se face in functie de: marimea clasei de grisuri si de dunsturi suspuse prelucrarii si de cantitatea acestora. In cazul macinisului semiinalt si inalt. desfacator. utilizand sitele cu numerele IX. Calculul masinilor de gris . unele fractiuni de grisuri mari si mijlocii contin. Pentru curatirea grisurilor mari si mijlocii.

= 200-250 kg/cm∙24h Latimea totala = = = 140cm = 2 masini de gris Numarul masinilor de gris= Alegem masina de gris dubla GD-35x16. site= 16.dimensiuni de gabarit. cu caracteristicile tehnice: . rot/min: 450 .dimensiunile sitelor.8 .40.puterea.turatia.lungimea: 590 .consum de aer.inaltime: 1373 .lungime: 3130 . . mm: . 16.masa. STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt : Procesul de srotare se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis. nr.latime: 950 . kw: 0.50.numarul sitelor) Alegem masina de gris MG 40x16.latimea.Masinile de gris pot avea urmatoarele dimensiuni:    MG 35x16 MG 40x16 MG 50x16 ( 35. m3/min: 40-55 .diametrul: 350 . kg: 950 6. l = 400 mm. mm: .numar randuri site suprapuse: 2 .numar de site: 2x4x2 .

Grisurile mici si mijlocii se trimit la primul sortir . Pe primele 6 site se separa particulele mari si acestea sunt dirijate spre srotul II. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea a II a. Prelucrarea acestor produse se face atat la valturi cu tavalugi rifluiti cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. Grisurile mari se trimit la masina de gris 1 pentru a fi . In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele. Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi. La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I. Graul curatat intra in srotul I. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrari speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor. Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase.III. De la primul srot se separa o cantitate de faina alba de pe sitele XI si XII. Se realizeaza cu masinile de gris. Curatirea grisurilor si a dunsturilor. Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezentate in amestecul de granule de endosperm. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti. Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. La srotul II pe primele 6 site raman ca refuz particule mari care se trimit la srotul III pentru a fi maruntite in continuare. iar grisurile mici si dunsturile care se separa pe ultimele doua site se trimit la sortirul al IIlea. Desfacerea grisurilor. unde sub actiunea tavalugilor rifluiti se sfarama in grisuri mari. mijlocii. Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora. Pe langa grisurile mici si mijlocii la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea I.Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. Sortarea grisurilor. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. Operatia se incheie cu controlul faini inainte ca acesta sa fie ambalata. Grisurile mari raman ca refuz pe urmatoarele 2 site si sunt trimise la masina de gris I pentru a fi curatate. mici. particulele se desfac in mai multe bucati. Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masnile de gris. dunsturi si o cantitate mica de faina. Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului.II.

iar grisurile mijlocii se trimit la sortirul 1. iar refuzul ultimelor doua site intra in masina de gris 2. De pe sitele VII si VIII se obtine faina neagra. iar de pe ultimele doua la macinatorul 3 si cernutul se trimite la macinatorul 3. Rezulta faina neagra. retinut de primele 4 site se trimite la masina de gris 1. iar dunsturile la sortirul 2. Primul refuz. Refuzul se trimite tot la desfacatorul 1. Grisurile mari si mijlocii sunt trimise la desfacator pentru a indeparta partile de invelis de pe particule. De aici obtinem faina neagra. Rezulta o cantitate de faina neagra. La masina de gris 2 primul cernut se trimite la macinatorul 3 iar al 2-lea cernut la macinatorul 4. De la grisurile de pe primele doua site trec la macinatorul 3 si de la urmatoarele doua la macinatorul 4. Grisurile mari se separa pe urmatoarele doua site si se trimit la masina de gris2. iar grisurile mici si dunsturile sunt trimise la sortirul 2. Cernutul de la prima masina de gris este directionata la primul macinator si la al 2-lea.Refuzul de la primele doua site ale macanatorului 3 trec la macinatorul 4. De la srotul III rezulta tot o cantitate de faina alba. Refuzul de la primele site ale macinatorului 5 se . Grisurile mici si dunsturile trec la macinatorul 4 si refuzul la macinatorul 5. iar grisurile mari se trimit la masina de gris . iar refuzul la desfacatorul 1. Primele refuzuri de la srotul IV sunt grisuri mari si se trimit la srotul V . Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Macinarea grisurilor si dunsturilor se face in scopul obtinerii fainii. De la srotul IV obtinem faina neagra.iar refuzul la macinatorul 3. Primul refuz de la macinatorul 1 se trimite la macinatorul 2 de . Grisurile mici si mijlocii sunt trimise la sortirul 1.Grisurile mici se trimit la macinatorul 2. Dunstul se trimite la primul macinator. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2.separate in functie de dimensiuni. Grisurile mijlocii si mici sunt directionate la sortirul 1. iar cernutul urmatoarelor doua site se trimite la sortirul 3. Dunstul fiind cernut pe ultimele doua site merge la sortirul 2. iar de la ultimele doua trec la macinatorul 5 si cernutul la macinatorul 5. Masinile de gris realizeaza sortarea grisurilor si dunsturilor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm. iar de pe ultimele doua site la macinatorul 4 si cernutul la macinatorul 5. se realizeaza cu tavalugi netezi. Sortirurile au rolul de a separa grisurile mici si dunsturile rezultate de la srotare . Rezulta tot faina neagra. La srotul III refuzul de pe primele 6 site se trimite la srotul IV. La macinatorul 4 primele doua site trec la macinatorul 5. Tot de la acest srot rezulta si o cantitate de faina alba. La srotul V refuzul de la primele 6 site se trimite la srotul VI. Refuzurile de la sortirul 2 se trimit la masina de gris 2 de la primele trei site. Grisurile mici intra in masina de gris 6.

1983.insusirile mecanico-structurale ale bobului .. iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. care se trimite la control la fel ca si faina alba.curatirea produselor intermediare. . 1997. Costin I. Editura Tehnică. iar invelisul in tarata. Costin I. 3.Operatiile tehnologice principale pot fi realizate cu utilaje din cele mai diverse tipuri constructive. Vol I. Editura tehnică. Bucureşti. Editura Universităţii “Lucian Blaga”. Operatiile de baza care intervin in procesul de macinis sunt: .In functie de caracterul regimului tehnologic adoptat in cadrul operatiilor care se desfasoara in sectia de macinis se pot obtine produse finite de o anumita calitate. Sibiu. Bucureşti. Macinarea cuprinde toate operatiile la care sunt supuse cerealele pentru a fi transformate in faina... Cartea morarului.cernerea sau sortarea.maruntirea propriu-zisa. . Factorii care influenteaza macinarea sunt: .trimit la finisorul de tarate.calitatea si sortimentul fainurilor obtinute Macinarea sau maruntirea este operatia de baza din moara. 1988. Aceste operatii pot fi considerate ca formeaza un ciclu care se repeta pana cand intregul endosperm este transformat in faina.insusirile fizice ale invelisului . iar de pe ultimele doua site se trimit tot la finisorul de tarate. BIBLIOGRAFIE 1. Tehnologia şi utilajul industriei morăritului.Sectia de macinis poate fi dezvoltata in functie de capacitatea unitatii respective si de regimul tehnologic adoptat. corespunzator anumitor regimuri tehnologice. Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului. 2. . Danciu I. Utilajele folosite la macinare sunt valturile.Cernutul este o insemnata cantitate de faina neagra .

ro/catalog/grau. Editura Millenium. Cluj-Napoca. Bucureşti. Leonte M.htp_act_text?idt=38586 . 7.Piatra Neamţ. 5.php?pag=alimentatie http://www. Vol II. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morărit şi panificaţie. 1989.. 1973. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificaţie.Moldoveanu Gh. Modoran D. Surse de pe internet : http://www.Modoran Constanţa.ro/pls/legis/legis_pck..php?page=fainaneagra http://www.rompan.. 2001. Bucureşti.cdep. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului.. Nicolaescu M. Îndrumator de proiectare în industria alimentară.naturalia. Centrul de organizare şi calcul.ro/index. 6. 2003. Editura Academic Pres.Ţibulcă D.4. Editura Tehnică..Teodorescu R. Colecţie de standarde pentru industria de morărit şi panificaţie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful