UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Facultatea de Științe

PROIECT
TEHNOLOGIA MORǍRITULUI

COORDONATOR: Flavia Pop

STUDENT: Natalia Bumbar

2009-2010
CUPRINS
1. Tema si obiectivele proiectului ……………………………………………………………….. 3 2. Materia prima utilizata ………………………………………………………………………... 3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor …………………………………………. 3 2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor ..................................................................... 8 3. Produse finite ........................................................................................................................... 11 3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii …………………………………………………….. 11 3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii ……………………………………………………….. 14 4. Elemente de inginerie tehnologica …………………………………………………………... 15 4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .............................................................................................................................................. ........ 15 4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis ……………………. 17 4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie ……………………………. 20 5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis ................................................. 23 5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor .................................................................................... 23 5.2. Calculul valturilor ................................................................................................................. 24 5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ............................................................................... 26 5.4. Calculul sitelor plane ............................................................................................................ 27 5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris ........................................................................ 29 5.6. Calculul masinilor de gris …………………………………………………………………. 30 6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis ...................................... 31 Bibliografie …………………………………………………………………………………….. 34

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl. Capacitatea de productie, clasificare: Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:    mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica. Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele. Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat. Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata.8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. nu trebuie sa fie amar. Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg. Gustul trebuie sa fie putin dulceag. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului. In exterior. Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida. in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar. In spatiile libere. endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul. si endocarpul sau epiderma interna. Structura anatomica a bobului de grau Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. El este format din celule mari cu pereti subtiri. ranced sau mucegait. vitamine si enzime este foarte mic in endosperm. compacte si cu aspect cornos.4-2. de incins. se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna. face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. de substante toxice folosite la dezinsectie. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon. acru.care contin substante proteice si grasimi. pentozan.Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin. celuloza. Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului. Embrionul sau germenele ocupa 1. Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2. De-a lungul parti concave se afla santuletul. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine. Continutul de substante minerale. mezocarpul format din 2-3 randuri de celule. .Mezocarpul este format din celule mai alungite.3 mm grosime. stratul aleuronic. Acest strat numit strat subaleuronic. in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni. sa nu prezinte miros de mucegai.8 si 3. intre granulele de amidon. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis.

glucide. in procesul tehnologic de macinis se indeparteaza cea mai mare parte din germeni si stratul aleuronic. De asemenea. grasimi. Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman. vitamine si enzime. diferite incluziuni celulare sau se gasesc ca zaharuri dizolvate in sucul celular. Vitaminele A si E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic. sinteraze si izomeraze. Grasimile sunt combinatii chimice usor oxidabile. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau. Acestea fac parte din clasele: hidrolaze. globuline. In procesul . insa proportia de repartizare este diferita: proportia cea mai mica se gaseste in centrul endospermului (0. B2 si PP. care contine putin gluten. Enzimele: Numarul de enzime din bobul de grau este mare si important. si sub forma de substante de rezerva. prolamine si gluteline. Graul care contine multa proteina si mult gluten este grau tare si prezinta bune calitati de panificatie in comparatie cu graul moale. In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine. invelisurile in tarate. germene. iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate.48%. Grasimile se gasesc ca incluziuni. Cea mai importanta glucida este amidonul. in proportie mai mare se gasesc vitaminele Bl. Pentru tehnologia panificatiei o deosebita importanta prezinta substantele proteice generatoare de gluten: gliadina si glutenina. fie ca sunt obtinuti separat. partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina. picaturi de grasimi neutre sau intra impreuna cu alte substante in compozitia protoplasmei si a membranei celulare. Acestea pot fi retinute in mare parte daca faina este de extractie peste 75%. ceea ce are drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. liaze. Caracterististici chimice ale bobului de grau In compozitia chimica a celulei vegetale intra diferite substante ca: substante proteice. ele intra in compozitia protoplasmei si a nucleului. Alaturi de acestea se mai gasesc vitaminele E si A. substante minerale. in anumite conditii se descompun punand in libertate acizi grasi ceea ce duce la o crestere a aciditatii. Spre deosebire de alte cereale. pigmenti.30%) si ajunge la periferia acestuia la 0. invelis. proteinele graului au proprietatea de a forma glutenul. Sustantele proteice alcatuiesc substanta de baza necesara vietii. oxidoreductaze. Glucidele formeaza in special membrana celulara. intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator. transferaze.In urma macinarii graului. Repartitia vitaminelor in masa bobului este neuniforma si anume: vitaminele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic.

In timpul pastrarii indelungate in depozite. Continutul de gluten al graului variaza in limite largi 18-30% la graul comun si 2540% la graul durum. impuritatile din masa de boabe. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interior catre exteriorul endospermului. Cunoscand marimea boabelor se poate regla distanta intre valturi. Umiditatea: prin umiditate se intelege continutul in apa ce il au boabele. Asa se explica de ce faina foarte alba extrasa din centrul bobului de grau are continutul de gluten mai mic decat cea extrasa din partile mai periferice. de regiunea unde au fost cultivate. pentru a obtine produse (fainuri si grisuri) cu indici de calitate superiori. daca reglarea se face dupa boabele mici. in produsul finit. Acesti indici depind de conditiile climaterice. . atunci boabele mari vor fi sfaramate de asa natura incat influienteaza negativ procesul tehnologic. cu atat este mai bun pentru prelucrare. Marimea si uniformitatea boabelor sunt caracterizate de dimensiunile acestora. pot imprima acestuia miros si gust neplacut. Corpurile straine ajung in masa de cereale din timpul cultivarii. Este importanta in procesul de sfarmare a boabelor la primele pasaje de macinis in sensul ca daca organele de lucru ale masinilor de prelucrat se regleaza dupa boabele mai mari. masa absoluta a 1000 de boabe. In standardele in vigoare este de 14% si are un rol important in procesul de depozitare si de macinis al cerealelor. praf. boabe sparte sau vatamate. masa hectolitrica. necesare fermentatiei. pamant etc. Daca aceste corpuri straine nu sunt separate si ajung prin prelucrare. nisip. Prin corpuri straine se inteleg: seminte de alte plante cultivate. Caracteristici fizice a bobului de grau Indicii generali de calitate sau caracterele fizice ale cerealelor sunt: umiditatea. de soi etc. Glutenul graului: Cantitatea si calitatea glutenului definesc in cea mai mare masura insusirile de panificatie ale graului. resturi de plante. sticlozitatea boabelor si continutul in substante minerale. inrautatind culoarea sau aspectul general. Cunoscanduse indicii fizici de calitate a boabelor. recoltarii si transportului. se poate stabili regimul de lucru ce trebuie folosit in procesul tehnologic de macinare a cerealelor. Substantele proteice predominante in gluten sunt gliadina si glutenina. umiditatea mai mare de 14% favorizeaza degradarea cerealelor. dand nastere maltozei.Se considera ca un grau este bogat in gluten cand continutul sau de proteina depaseste 13%. atunci boabele mici trec fara efect tehnologic si invers. seminte de buruieni. Cu cat graul este mai curat.tehnologic de fabricare a painii unele dintre aceste enzime intervin in hidroliza amidonului. pietris. marimea si uniformitatea boabelor. Impuritatile din masa de boabe: masa de boabe este un amestec intre semintele plantei si corpurile straine.

potasiu. acest aspect se datoreaza consistentei endospermului. Masa hectolitrica: masa hectolitrica reprezinta greutatea in kilograme a 100 l de cereale. fier si mangan in cantitati mai mici si urme de fluor. granele de calitate superioara se caracterizeaza printr-o masa hectolitrica mare si o greutate a 1000 de boabe mare. Granele cu o masa hectolitrica mare. Prin macinarea granelor fainoase rezulta o cantitate mai mica de gris si un procent mare de faina cu continut ridicat in substante minerale. Masa hectolitrica este influentata de continutul in corpuri straine si de umiditate. Continutul in substante minerale este un indice care caracterizeaza insusirile de macinis ale graului si care variaza in functie de partile anatomice ale bobului. de acest factor depinde stabilirea randamentului de faina obtinuta prin macinarea a 100 kg de grau. dar cu o greutate a 1000 de boabe mica indica un bob greu si marunt. Pentru umectarea granelor sticloase se recomanda sa se foloseasca o cantitate mai mare de apa. iar la umezirea granelor fainoase sa se foloseasca o cantitate mai mica de apa si timpul de odihna sa fie de 4-8 ore. se observa ca unele au un aspect sticlos. Din practica de productie si din experientele de laborator s-a observat ca prin macinarea cerealelor cu masa hectolitrica mare se obtine mai multa faina. datorita faptului ca bobul de grau mare se caracterizeaza printr-un procent mic de invelisuri si un procent mare de endosperm. cupru. se macina pentru a se obtine faina de calitate superioara.35-0. calciu. Impuritatile grele si tasarea cerealelor maresc masa hectolitrica. Continutul in substante minerale: in compozitia boabelor de grau intra si anumite substante minerale care raman sub forma de cenusa dupa arderea cerealelor. Din macinarea granelor sticloase rezulta o mare cantitate de gris sortat dupa marime. Sticlozitatea: daca se face o sectiune in diferite boabe de grau. sodiu si magneziu in cantitati mai mari. Acest . Acest indice intereseaza in mod deosebit in practica de productie. clor.Din practica de productie s-a constatat ca prin macinarea boabelor mari de grau rezulta un randament mai mare de faina decat prin macinarea boabelor mici. iod. iar faina rezultata din macinarea granelor cu boabe mari are un gluten de calitate superioara. greutatea a 1000 de boabe relativ mare si masa hectolitrica mica indica boabe mari si usoare. siliciu. iar altele un aspect fainos. timpul necesar pentru odihna sa fie de 8-24 de ore. Se gasesc in cantitate mai mare in invelis si stratul aleuronic 11% si. aluminiu. zinc. Prin analiza cenusii s-au gasit urmatoarele elemente: fosfor sulf. in cantitate mai mica in endosperm 0. bor etc. Prin stabilirea acestui indice se face aprecierea justa a calitatii cerealelor. iar umiditatea mare si corpurile straine usoare o micsoreaza. dupa ce granele au fost curatate.40%. Astfel. Masa absoluta a 1000 boabe de grau: greutatea a 1000 de boabe calculata la substanta uscata reprezinta masa absoluta.

fenomen ce se intalneste frecvent la: aspiratia panzei de cereale. Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si cu grosimea materialului strabatut. Capacitatea de plutire are importanta pentru ca pe baza acestei insusiri se separa impuritati usoare din masa de cereale si se face transportul pneumatic prin conducte in curatatorie si in moara propriu-zisa. Capacitatea de plutire Viteza de plutire la grau este de 8. starea. intrarea si iesirea din tarare.3 m/s. cantitatea de impuritati. dimensiunile si starea suprafetei boabelor. aspiratia cascadelor din curatatorie. Rezistenta stratului de cereale la trecerea aerului La trecerea unui curent de aer printr-un strat de cereale. forma si materialul pe care se deplaseaza masa de boabe.2-0. Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe in stare libera si este influentata de o serie de insusiri ale masei de boabe cum ar fi: forma.5-10. gazari sau uscari depinde de 2 factori: cantitatea de aer realizata de ventilator in unitatea de timp si rezistenta opusa de stratul de cereale la o anumita viteza a aerului. Aceasta rezistenta se concretizeaza prin consumul de energie. Caracteristici tehnologice ale cerealelor Aceste caracteristici participa la unele operatii de transport. Volumul ocupat de boabe poarta numele de „densitatea masei de cereale”. Rezistenta stratului de cereale se calculeaza cu formula urmatoare: S = A × h – vn . Consumul de energie necesare unei aerari. grisuri). Intre acestea raman goluri care poarta numele de „spatiu intergranular” sau „porozitatea masei de cereale”. acesta intampina o anumita rezistenta.de depozitare si prelucrare. 2.indice este important‚ in stabilirea calitatii fainurilor.5m/s. In practica se utilizeaza pentru uscare un strat cuprins intre 60-300 mm si o viteza a aerului de 0.2. Densitatea si spatiul intergranular al masei In cadere libera si asezarea sub forma de gramada. reprezentand gradul de separare a particulelor de invelis de masa de produse valoroase (fainuri. masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe. Insusirea boabelor de grau de a se mentine in stare de suspensie la o anumita viteza al unui curent de aer ascendent se numeste capacitatea sau viteza de plutire.

Conductivitatea termica mica a masei de boabe se poate explica prin compozitia organica a bobului .41 0.41 0. Relatia de calcul Conductivitatea termica. H2O) Viteza aerului CEREALA A n 0. dar in mod deosebit prin prezenta aerului intergranular. Transferul de caldura in masa de boabe are loc mai mult prin convectie .4 3. conductivitatea termica a bobului este de 3-5 ori mai mare decat a masei de boabe. % Densitatea masei boabe.1 Conductivitatea si difuzivitatea termica a masei de boabe Masa de boabe are o conductibilitate si o difuzibilitate termica mica . prin circulatia aerului intergranular.53 0.05-0.W/m.3 2. Conductivitatea termica(λ ) a graului Denumirea culturii Umiditatea.52 0.23 1 14.K .41 coeficientilor A pentru stratul cuprins intre 0.2 1. Conductivitatea termica a masei de boabe depinde de structura si densitatea materialului .43 S – rezistenta stratului de cereale in mm H2O h – grosimea stratului in mm v – viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale in m/s A si n – coeficienti ce depind diametrul boabelor Rezistenta unui strat de cereale la o grosime a stratului de 10 mm (mm col. λ .1 GRIU 1.W/m.5 m 1.Cereala Grau Diametrul boabelor in Valorile mm n 1.K de pentru λ .De altfel . de umiditate si de temperatura acestuia.43 1.81 0.5 5.

Se pune in evidenta la incarcarea celulelor de siloz .6-0. in m2/s se defineste prin inertia termica a acestora si variaza functie de umiditatea si densitatea acestora.7 8. integritatea boabelor. cand boabele mari . Capacitatea de sorbtie a boabelor se datoreste structurii coloidale capilaroase a bobului si spatiului intergranular.046 u 9. kg/m3 821 750 720 Relatia de calcul Difuzivitatea a difuzivitatii 11. In procesul de patrundere a apei in boabe sunt doua faze. Difuziunea exterioara este patrunderea vaporilor de apa in spatiul liber dintre boabe (spatiul intergranular). Autosortarea este insusirea masei de boabe aflate in cadere de a se aseza in straturi succesive .7 8.108 . autosortarea este determinata de capacitatea de plutire a boabelor. gazare ).079 u termica a.00230 u 0. Aceasta depinde de forma celulei.2 . Sorbtia si desorbtia are loc cand se produce un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de boabe si presiunea vaporilor din mediul inconjurator.4-0. uscare . cu capacitate mare de plutire . Aceasta proprietate prezinta interes la transportul . taria invelisului. m2/s 10. Difuzivitatea termica a . semintele de buruieni si pleava .062 u 9. cum ar fi: difuziunea exterioara si difuziunea interioara. compozitia chimica.130+0. de raportul Densitatea . zbarcite .167 Difuzivitatea termica a masei de boabe . In timpul caderii libere .6-0. % 8-16 15-28 10-22 Higroscopicitatea boabelor Higroscopicitatea boabelor este influentata de o serie de factori. umiditatea si temperatura de pastrare.129+0. La incarcarea si descarcarea celulelor de siloz are loc autosortarea boabelor . in m2/s a graului Denumirea culturii Grau Umiditatea.00250 u 0. iar difuziunea interioara este trecerea vaporilor de apa din spatiul intergranular in interiorul boabelor. care se diferentiaza in functie de calitatea boabelor. cum ar fi: marimea boabelor.104 0.00147 u 0. pastrarea si tratamentul cerealelor ( ventilare . Capacitatea de adsorbtie si absorbtie Cerealele au insusirea de a absorbi gazele sau vaporii diferitelor substante .070+0.Grau 10-20 11-27 6-16 692 756 821 0.151 0. se asaza spre peretii celulei de siloz .

Sunt insa cazuri in care desi culoarea fainii este normala. culoarea miezului painii este mult mai inchisa. In afara particulelor de tarate sunt cazuri cind culoarea fainii poate fii denaturata de continutul de impuritati ramas in masa de grau dupa curatire. caramelizate in timpul uscarii etc.1. de amplasarea gurilor de alimentare si evacuare ale celulei de siloz . Culoarea alb galbuie a fainii este determinata de culoarea endospermului si de pigmentii carotenici ai acestuia. Numarul particulelor de tarate influenteaza culoarea fainii. . Intre culoarea fainii si cea a miezului painii exista o anumita corespondenta. in a caror componenta intra pigmentii flavonici. Gradul de extractie. 3. Aceste insusiri se impart in doua grupe : insusiri fizice si insusiri chimice. aerare si gazare. PRODUSE FINITE Insusirile de calitate ale fainii sunt determinate de doi factori: materia prima si procesul tehnologic de fabricatie. Caldura specifica a masei de boabe este influentata de umiditate si temperatura . incinse. continutul de boabe malurate. Suprafata specifica a boabelor reprezinta raportul dintre suprafata tuturor boabelor continute intrun kg si volumul ocupat de aceste boabe si intereseaza in mod deosebit procesele de uscare . In practica faina se clasifica dupa culoare in faina alba. Influenta gradului de extractie asupra culorii se explica prin prezenta si marimea particulelor de tarate care intra in masa de faina. simetrica si a simetrica. Caracteristici fizico-chimice ale fainii Insusiri fizice Culoarea. Culoare inchisa a fainii negre se datoreste prezentei particulelor de tarate. Aceasta necorelatie dintre culoarea fainii si cea a painii se datoreaza actiunii unei enzime numita: tirozinaza care in prezenta oxigenului din aer oxideaza aminoacidul tirozinei formindu-se melanine care imprima aluatului si miezului painii culori mai inchise.dintre inaltimea celulei si sectiunea transversala . In functie de aceste caracteristici au fost puse in evidenta trei tipuri de scurgere : normala . 3. Fiecare dintre ele contine pe linga particule provenite din endosperm si particule de tarate. semialba si neagra.

Insusiri chimice 0 0 . care dce la incalzirea fainii la peste 40 C se accentueaza culoarea alba. activitatea enzimelor proteolitice este mai mare si duce la o crestere rapida a aluatului si suprafata de actiune va fi mai mare avand ca urmare o crestere a continutului de maltoza. modul de stivuire etc. In faina neagra intra si o cantitate de tarate si germeni. Metoda Pekar este cea mai raspandita. Compozitia lor difera mai ales prin continutul mare de substante minerale. Finetea fainii. In aceste conditii se observa o scadere a umiditatii fainii aflata in depozit si in consecinta. continutul sau in umiditate se modifica in timpul depozitarii in functie de o serie de factori: umiditatea avuta la introducerea in depozit. Cu cat faina are granulatie mai fina cu atat durata formarii glutenului este mai scurta. Cele mai frecvente sunt cele care au la baza conductibilitatea electrica. Daca insa se desfasoara un regim de macinare strins. Determinarea umiditatii se realizeaza prin diferite metode. patrunderea aerului in ambalaj. Faina din endosperm contine particule de marimi diferite in functie de actiunea tavalugilor macinatorii care pot sfarama particule de endosperm pina la marginea granulelor de amidon si chiar deteriorarea partiala a acestora. Faina este un produs foate higroscopic si din aceasta cauza. Pentru determinari mai exacte se foloseste metoda uscarii in etuva. Influenteaza in mare masura viteza proceselor coloidale si biochimice ce au loc in aluat in timpul procesului tehnologic de fabricare a painii.. Culoarea fainii poate fi masurata prin metoda comparatiei . iar umiditatea relativa a aerului este in medie de 55-60%. vom avea o scadere in greutate a sacului cu faina. durata formarii aluatului de consistenta normala este mai mica. fiind folosita atat la controlul productiei cat si la relatiile dintre producator si beneficiar. Temperatura de iesire a fainii dintre tavalugi influenteaza nuanta culorii. precum si proprietatile fizice si digestibilitatea painii. conditiile de temperatura. aceste particule sunt mai putin friabile si pot fi aduse mai greu in stare foarte fina. Astfel atunci cind faina rezultata are o temperatura de circa 35 C ea pastreaza cu fidelitate culoare endospermului din care provine. Umiditatea initiala a fainii este dupa normele actuale de 14-15%. umiditatea relativa a aerului din depozit.Temperatura cu care rezulta faina din tavalugi.metoda Pekar” sau cu aparate speciale numite colorimetre. Umiditatea. In tara noastra pina in prezent culoarea fainii este un indice calitativ orientativ. fortat. aprecierea calitatii mai exacte a fainii facindu-se dupa continutul de cenusa.

B2. Grasimea. Faina neagra contine mai putine proteine decit faina alba. Asa se explica continutul ridicat de celuloza al tipurilor de faina neagra si foarte scazut al tipurilor de faina alba. Aceste proteine care se gasesc numai in miezul bobului de grau. Proteinele din prima categorie se gasesc in endosperm iar cele din a doua categorie se gasesc in stratul aleuronic si invelis. Prospetimea si aciditatea. La fainurile albe glucidele depasesc procentul de 82%. Continutul de proteina al fainii de grau se imparte in doua categorii: • • substantele proteice generatoare de gluten substante proteice negeneratoare de gluten sau substante proteice cornoase Cele din prima categorie se gasesc in faina alba cu extractie pina la 65%. Continutul de proteine este influentat de tipul de faina si gradul de extractie. iar dintre acestea amidonul ocupa proportia cea mai mare.). B6.In fainurile albe. Principalele vitamine continute de faina de grau sunt cele din complexul B (B1. Prin urmare. cu cenusa de 0. continutul de amidon se micsoreaza. Existenta grasimii in faina se datoreste in cea mai mare parte unor particule de germeni care nu au fost eliminate in procesul de macinis. gliadina si glutenina ocupa proportia cea mai mare (circa 75-80% ).Dintre vitaminele liposolubile se gasesc vitaminele E si A. sunt repartizate neuniform. Un miros de incins.50% si ambele categorii se gasesc in faina cu extractie peste 65%. mucegai sau de ranced. Vitamine. Pe masura ce extractia creste si masa fainii contine tarate si germenii. arata ca tipule de faina neagra sunt mai bogate in substante proteice decit tipurile de faina alba. Analiza chimica a fainii de diferite tipuri din aceleasi cereale. Glucidele. Prospetimea fainii se poate aprecia in general dupa gustul si mirosul ei. Dintre proteinele fainii de grau de diferite extractii. fainurile de extractie mica au un continut mare de amidon. Datorita concentrarii lor in germen si in stratul aleuronic si mai putin in endosperm. Rolul glutenului in faina este acela de a retine gazele in procesul de fermentare al aluatului si de a forma un schelet rezistent. B12 . granulele de amidon au dimensiunile de 20-40 µ . precum si gustul amar sau acru indica si . O data cu cresterea extractiei de faina. fainurile albe sunt mai sarace in vitamine. se imbogateste cu vitaminele aratate mai sus.Proteinele. Faina neagra contine cea mai mare cantitate de grasime. Celuloza existenta in faina provine in special din invelisul bobului. Glucidele constituie componentul cel mai insemnat ai fainii. Continutul de grasime influenteaza timpul de pastrare al fainii. biotina etc.

Capacitatea de hidratare reprezinta cantitatea de apa absorbita de faina pentru a forma un aluat de consistenta standard. faina trebuie depozitata o perioada de timp.el daca faina este proaspata sau veche. in timpul modelarii si intinderii cu ajutorul masinilor de roluit si intins aluat. aluatul in timpul dospirii devine mai uscat. dar calitatea sa se imbunatateste. Spre deosebire de alte produse alimentare care se trimit spre consum in stare cat mai proaspata. Temperatura din depozit si umiditatea fainii sunt factorii care influenteaza cresterea aciditatii. Imbunatatirile sunt mai evidente atunci cand faina se obtine din grane proaspat recoltate. In timpul depozitarii. Cand aciditatea fainii depaseste 6 aceasta denota ca faina este veche. O deschidere mai pronuntata se produce dupa o depozitare de 60-90 zile si chiar dupa 1-2 ani. Gradul de crestere al aciditatii in timpul depozitarii este cu atit mai mare cu cat faina contine mai multe particule de invelis si germen. in sensul ca aceasta creste cu cit mai repede cu cat temperatura depozitului este mai mare si faina este mai umeda. 3. Maturizarea naturala a fainii se produce intre 45 si 60 de zile.2.5 pina la 3%. ceea ce are importanta in procesul de fabricatie. aciditatea fainii creste. Se exprima in ml de apa absorbiti de l00 g faina. Ca rezultat al maturizarii fainii. Cauza deschiderii la culoare se datoreste stucturii nesaturate a combinatiilor carotenoide care prin legarea oxigenului devin saturate si incolore. puterea fainii si capacitatea de a-si inchide culoarea. Astfel glutenul din faina de grau perfect sanatos scade cu 1. faina se deschide la culoare. In timpul maturizarii se produc unele modificari ale continutului de gluten. Acest fenomen este atribuit unor modificari ce apar in urma oxidarii lente ai unor compusi ai fainii. Caracteristici tehnologice ale fainii Insusirile de panificatie ale fainii sunt insusiri care determina comportarea tehnologica a fainii si cuprind: capacitatea de hidratare. In cursul maturizarii normale. elastic si mai putin vascos. Consistenta 0 . Experienta a demonstrat ca faina de grau proaspata nu intruneste insusirile optime de panificatie si ca aceste insusiri se modifica in sens pozitiv pe masura ce faina se invecheste. capacitatea de a forma gaze. perioada in care au loc unele modificari calitative.

Puterea fainii caracterizeaza capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentare si de a-si mentine forma. Fainurile de grau au in general suficienta tirozinaza. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA. contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf. favorizeaza dezvoltarea insectelor. valoarea normala a gradului de deteriorare mecanica a amidonului este 6-9%. Prezenta acestora exercita influente negative in timpul transportului in siloz. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis. foarte bune pentru panificatie. etc.1. 4. Puterea fainii si capacitatea ei de a forma gaze sunt cele mai importante insusiri de panificatie ale fainii. se formeaza cantitati importante de tirozina. ocupa din . in special de amilaza si de gradul de deteriorare mecanica a amidonului. de care depinde atacabilitatea sa enzimatica. produsi de culoare inchisa. corpuri metalice. prin procesul de proteoliza.5 kg fm sau 500 UB (unitati Brabender). asupra aminoacidului tirozina. dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care. satisfacatoare medii si slabe sau foarte slabe. Capacitatea fainii de a-si inchide culoarea in timpul procesului tehnologic. Cerealele sosite in mori. Pentru panificatie. Exista cazuri in care faina isi inchide culoarea pe parcursul procesului tehnologic. Puterea fainii se determina farinografic. 4. fermentat 5 ore la 30 °C. 60 ml apa si 10 g drojdie.standard este consistenta de 0. pamant. Ele determina in cea mai mare parte calitatea painii. la depozitarea in celule. Din acest punct de vedere fainurile pot fii: puternice sau foarte puternice. pietre. Este influentata de continutul de enzime amilolitice ale fainii. Acest lucru se datoreaza actiunii enzimei tirozinaza. desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin. cu formare de melanine. seminte de buruieni. Capacitatea de hidratare este in relatie directa cu calitatea si extractia fainii. Valorile normale ale acesteia sunt: faina neagra 58-64 % faina semialba 54-58 % faina alba 50-55 % Capacitatea de a forma gaze se exprima prin ml de dioxid de carbon degajati intr-un aluat preparat din 100 g faina. sfori.

Separatoarele magnetice Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanenti sau electromagneti.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. . cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite. Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuri straine. se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta. care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic. In cazul magnetilor permanenti. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avand miscare oscilatorie sau vibratoare. Odata cu cantarirea. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separarea dupa insusirile aerodinamice ale particulelor. cerealele sunt supuse operatie de precuratire. precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec.10 mm. aparatul inregistreaza si numarul de cantariri sau cantitatea in kg. ovaz). Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa. pentru ca toate corpurile feroase sa poata fi retinute.spatiul de depozitare. etc. dar si viteze diferite. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor. Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cu ajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. stratul de cereale trebuie sa fie de 8 . Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumite doze egale si precis determinate cantitativ. cum sunt: mazarichea. sistem potcoava. prezentand astfel o situatie exacta asupra cantitatilor de grau ce trec prin el. cu ajutorul unui inregistrator. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent. iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec. neghina si sparturile sau corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orez.

.5 t/24h . Sa se calculeze necesarul de utilaje a unei sectii de pregatire a graului pentu macinis la moara cu capacitate de 35 t/24h. partial. Totodata se desprind si parti din straturile exterioare ale invelisului si. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaza in functie de: .capacitatea morii.al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe.2. Capacitatea morii: Cm = 35 t/24h Capacitatea curatatoriei: Cc = Cm + ( 10-20%) ∙ Cm (vom calcula Cc cu 10% mai mare decat Cm) Cc = 35 + Cc = 38. Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba. embrionul.primul procedeu foloseste masina de spalat.Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus in santuletul acestuia. 4. . Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: . iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer. iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera. sa elimine barbita. Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat.al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei. Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inaintea masinii de spalat. sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamant care nu au fost separati pana la aceasta faza. caracteristicile tehnice ale utilajelor.5 t/24h Capacitatea curatatoriei intr-o ora: 35 = 38. incarcarea specifica.

) Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei.capacitatea. 20.inaltime = 1575 puterea instalata.6 ≌33 cm =50 -55 kg/cm h . Incarcarea specifica a separatorului aspirator variaza Consideram o incarcare specifica de 50 kg/cm h. (mm) .latime = 965 . Capacitatea cupei cantarului va fi: Alegem un cantar cu capacitatea cupei de 10 kg care face 3 rasturnari /min. (kw) = 0. cele de 100 kg.debitul de aer necesar.100 Alegem un cantar cu capacitatea intre 10-50 kg care face 3 rasturnari pe minut. (mm) = 600x 1200 .fac 2 rasturnari/min.fac 3 rasturnari/min.turatia axului de comanda a cadrului cu ciururi.In functie de se vor determina: Calculul cantarului automat : Se calculeaza in functie de si 600 kg.1 rasturnare/min. (rot/min) = 350 .50 .dimensiunile exterioare. Calculam latimea ciurului: Alegem separatorul aspirator SA-612 Caracteristici tehnici ale separatorului aspirator SA-612: . (t/h) = 2.A. Cantarele care au capacitatea cupei:    10 si 50 kg.dimensiunea ciururilor. si de numarul de rasturnari/minut.lungime = 1450 . 50.5 . Cantarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei:10. (m3/min) = 40. 50-100 kg. Calculul separatorului aspirator (S. 30.

76 =0.6 m si L = 2 m Incarcarea specifica Alegem = 500-600 kg/m2.54 Numarul masinilor de descojit= . Calculul masinilor de descojit: =800-900 kg/ Dimensiunile cilindrului (masina de descojit): D=0.25 kg. (kg) = 380 Calculul triorului cilindric: Dimensiunile cilindrului : D = 0.14 0. Calculul triorului spiral: Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultata de la triorul cilindric. 600 kg/m2 Calculul suprafetei necesara de triorare: Calculul suprafetei unui trior: =π D =3.6 = 3.71 Numarul de trioare = Vom alege 1 trior cilindric. adica 81 kg deseuri Calculul numarului de trioare spirale: = Alegem 1 trior spiral. Qs=120-150 kg/h deseuri de trior Aleg Qs=150 kg/h Cantitatea de deseuri= 5%∙Cc/h= ∙1605= 80.78 = 3.4m Suprafata necesara de descojire: = Suprafata descojitor = π D =3.14 0.7 m si L=1.7 = =1.58 (alegem 1 descojitor) = 0.- masa.08 =0.

a instalatiilor si a cerealelor. l=2m. Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: separatoare-aspiratoare de moara. cantarire. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori.44 m (lungimea totala de magneti) Calculul celulelor de rezerva si de odihna: Dimensiunile unei celule de odihna: L=2m. Cantitatea de grau dintr-o celula =V Numar de celule = = =1. evacuarea din celule . trioare. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii.06≌ 2 celule de rezerva si odihna 4. . recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea.04= 0.3. evacuarea spre moara propriu-zisa. precuratire si depozitare in celule. ventilatia utilajelor.Calculul aparatului de umectat: = 5t/h= 5000 de kg Numar aparate de umectat= = =1 aparat de umectat Calculul aparatelor magentice: magnet potcoava =150-180 kg/h Numarul de magneti= = =11 magneti Magnetii au urmatoarele dimensiuni: l = 40 mm = 11 0.dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie. H=12m. separatoare de pietre. V=L l H= 48 750 =36000 kg . In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ evacuarea cerealelor din sorb. Greutatea hectolitrica =75 kg/hl =760 kg/ =48 .

Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cu ciururi.coloane de conditionare. se face cu ajutorul separatorului aspirator. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unui magnet. Separarea corpurilor straine. Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice. graul este introdus . conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda. Pentru transport: . .de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic.aparate de udat. praf mineral – vegatal si boabe sparte. Separatorul de pietre elimina pietrele cu dimensiuni asemanatoare bobului de grau. .- masini de spalat si magneti. Separarea corpurilor straine-usoare pe baza proprietatilor aerodinamice se realizeaza cu separatorul cascada si cu separatorul pneumatic. Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: Pentru conditionarea cerealelor: . . acesta separa impuritatile mai mari. care separa impuratatile usoare ca : pleava. curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare.pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera. care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice. .pe orizontala: cu snecuri. care retin impuritatile feroase. corpuri straine grosiere si corpuri straine fine. Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat.aparate de procentaj. In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent de aer ascendent. produs de un ventilator. Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator.masini de descojit.cantare automate. Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: . Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire. . cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. pentru eliminarea impuritatilor feroase. Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare. egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si a curenilor de aer. Dupa punerea in functiune a separatorului de pietre si a coloanei de aspiratie.

indepartarea smocului de perisori. se face cu ajutorul triorului spiral. care nu ua fost separati pana la aceasta faza. cu ajutorul clapetei de reglaj si datorita miscarii oscilatorii. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice. fiind distribuit in strat subtire si uniform pe suprafata sitei. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete. Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica). fie cu apa si caldura (tratament hidro termic).la curatat. care se face cu masinile de periat. a celui depus in santuletul bobului. Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata. in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului. cu ajutorul masinilor de descojit si periat. praful si partea superficiala a invelisului se desprind. impuritatile feroase sunt atrase si retinute. precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. Separarea boabelor de grau si a sparturilor. inainteaza datorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric). cand graul vine in contact cu suprafata aspra. . care trec in masa de corpuri straine. Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. In continuare are loc perierea. Norme Orientative pentru diagrame de macinare. sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant.

3 1-1.6-0.2 1-1.6 6-7 12-15 1.3-1. Notatia valturilor: VDA-valt dublu automat ex: VDA-1025. -suprafata macinatoare.Numar de Felul Macinisului pasaje Sroturi Macinis cu trei sortimente de faina 10+ 60% 45+33% 25+55% 35 35+45% 6-7 Macinatoare 16-17 1.5 Extractii directe cu 1 sortiment de faina 72% 87% 6-7 5-6 13-16 6-8 1.2 S-cernere pentru controlul fainii 10-14 10-12 10-12 10-12 10-12 Macinis cu doua sortimente-mai mult extractii 7-8 16-18 1.625. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.2 1-1.0-1. Tavalugii netezi.3-1.diametrul care poate fi intre 220-300mm.3 0.se folosesc la maruntirea particulelor de endosperm si transformarea lor in faina. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR DIN SECTIA DE MACINIS 5.8 6-7 12-15 1.3 1-1. -suprafata srot. Dimensionarea si alegerea valturilor Valtul de moara este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat.2-1.9 10-14 12-15 -lungimea linei macinatoare.1.7-0. constituind principalul utilaj tehnologic folosit in operatiile de maruntire. Tavalugii rifluiti .5-1.75 1.6 0.7-1.8 1-1.2-1. -lungimea linei de srotuire. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.65 5-6 10-15 1.825 Caracteristicile geometrice ale tavalugilor sunt : . 5.se folosesc la sfaramarea boabelor de grau si la separarea particulelor de endosperm de invelis. . Suprafata tavalugilor poate fi rifulita sau neteda.

Simbol Denumirea Dimensiunile. La anumite viteze unghiulare si datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru. desfacator si macinator. iar la tavalugii pereche trebuie sa aiba acelasi sens de inclinare. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda. ventilatia valturilor cu aer sau racirea tavalugilor. umiditatea produselor. Dimensiunile tavalugilor pentru valturi. Caracteristicile tehnologice ale tavalugilor rifluiti sunt profilul riflurilor. Pozitia riflurilor tavalugilor pereche are un rol deosebit de important in procesul de maruntire. Riflurile pot avea inclinare stanga sau dreapta.. Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele in timpul solicitarii este foarte mica. . (kg) fara fusuri cu fusuri 225 305 448 256 348 495 G Valturi pentru grau Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:        gradul de maruntire (sau de macinare).lungimea generatoarei suprafetei de lucru 600-1000 mm. starea suprafetelor de lucru a tavalugilor. (mm) D L A 220 250 300 1000 1000 1000 1550 1656 1790 Masa. suprafata va fi rifluita. uniformitatea granulatiei produselor supuse macinarii. deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare. gradul de incarcare a valtului. numarul si pozitia acestora pe tavalugii pereche. Profilul riflului se caracterizeaza prin unghiul taisului α si unghiul spatelui riflului β. tipul de produse. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic. suprafata va fi neteda. iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina. actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee. Functia pe care o poate avea un valt este de: srotuire. Daca tavalugii se folosesc pentru sfarmarea boabelor si separarea endospermului de invelis.

Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare. Alegem Qs = 50kg/cm Valturile pot avea lungimea de 600. 1000 mm. =40-60 kg/cm. Calculul lungimii totale de tavalug pentru linia sroturilor si macinatoarelor: =6 =8 = + = = =700cm Alegem raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi (tabel1) = + =0.5≌ 438 cm =438 ∙0.faina neagra .2.6=262 cm Pentru morile cu capacitate mica se folosesc VDA cu L=600 sau L=800 cm .5. 85%.6+1= 1.6 = 437. Calculul valturilor Pentru o moara cu =35 t/24h. Lungimea Pasajul fata de total srotori 14 Lungimea rezultata in cifre absolute 61 Lungimea reala in care se poate incadra 60 Numarul de variatii (bucati) 1/2x600 Srotul I . 800.

Dimensionarea si alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaza sortarea produselor macinate poarta denumirea de site plane. miscare care poate fi rectilinie. Sita este o suprafata formata din tesatura de sarma. formeaza pasajul tehnologic ( canalul de cernere). la randul lor.Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Total macinatoare Total general 22 22 17 14 11 100 11 18 17 15 10 8 9 12 100 - 97 97 74 61 48 438 29 48 45 40 26 21 24 32 262 700 80 80 60 60 60 420 60 60 60 60 60 60 60 60 480 900 1/2x800 1/2x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 2x600 1x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 4x600 6x600 1x800 5. material plastic sau matase naturala. iar suprafata de cernere se numeste sita. rot/min = 200 = 20 . Numarul ramelor = 12 Excentricitatea. mm = 45 Turatia. alternativa sau circulara. iar produsul care aluneca pe suprafata pana la evacuare se numeste refuz. Fractiunea care trece prin ochiurile sitei se numeste cernut. Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare. 5.3. In componenta unei site plane intra ramele care pot fi grupate in pachete si care. Calculul sitelor plane Alegem sita plana SP 812 (8 comportimente si 12 rame). Caracteristici tehnice ale sitei plane SP-812: Suprafata neta de cernere .4.

Dimensiuni de gabarit.5 .lungime = 3650 .5 S8= 20 S4=10 : 1+0. va fi: Suprafata de cernere sroturi: = =36∙0.5 S6=15 S2=5 S7=17. mm .8 S3=7.latime = 1111 .5 S1=20:8=2. KW = 2 Incarcarea specifica.inaltime = 3223 Puterea necesara.8 2 Suprafata de cernere macinatoare : SP 812: St =20 S5=12. kg/m2∙24h = 900 Suprafata totala de cernere : = = = 64 Raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi: = 0.8 = 1.8 Suma ambelor suprafete.

4 5.Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje.5 5 5 2.16 1.8 1.96 0. 5/8 1/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.5 2.5 2.32 5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris In procesul de macinis se obtine o gama larga de produse intermediare. la care predomina endospermul si care se numesc grisuri si dunsturi.5. acestea se clasifica:    grisuri mari.6 1.5 10 2.4 4.8 3.32 2. 1200-630µm grisuri mijlocii.48 3.5 2.88 2.5 2.5 2.48 4.8 1. 430-310 µm .24 2.5 2.24 4.5 2.5 10 2. Suprafata fata Pasaj de total cernere % Srort I Srort II Srort III Srort IV Srort V Srort VI So l So 2 So 3 Sistem perie Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Sistem perie Recernere filtru Total macinatoare Control faina Total general 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 8 16 16 14 10 8 8 10 7 3 100 Suprafata rezultata in cifre absolute (m2) 4.24 2.5 2.84 28 Suprafata in care se poate incadra real (m2) 5 5 5 2.5 Numar de site plane (buc) 2/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.5 2.5 2.8 2. In functie de dimensiunile particulelor.92 2.52 2. 630-400 µm grisuri mici.8 36 2. 3/8 1 4 5.

productivitatea masinii si calitatea grisurilor care urmeaza a fi obtinute in urma curatirii. Procedeul se numeste desfacerea grisurilor iar pasajul care indeplineste aceasta operatie. desfacator. Calculul masinilor de gris . unele fractiuni de grisuri mari si mijlocii contin. Alegerea numerelor sitelor pentru curatirea grisurilor si dunsturilor la masinile de gris se face in functie de: marimea clasei de grisuri si de dunsturi suspuse prelucrarii si de cantitatea acestora. cu cat grisurile sunt mai fine. in mod frecvent. 245-160 µm Operatia tehnologica prin care se realizeaza separarea. iar la curatirea grisurilor mici si a dunsturilor se folosesc site si mai rare. parti de invelis aderente. Pentru curatirea grisurilor mari si mijlocii. In cazul macinisului semiinalt si inalt.6. primele macinatoare servesc pentru macinarea grisurilor si dunsturilor de calitate. 5. Denuirea produsului Incarcarea sitei.  dunsturi tari. la masinile de curatat gris se prevad site cu unul sau doua numere de sita mai mica (site mai rare). 310-245 µm dunsturi moi. Urmeaza apoi operatia de cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a dunsturilor. kg/ Grau fainos ∙h Grau sticlos 650 550 450 325 550 Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dunsturi aspre Capete 550 450 400 280 450 Dupa curatirea la masinile de gris. dupa care acestea sunt separate la masina de gris pentru eliminarea completa a partilor fara valoare si recuperarea particulelor provenite din endosperm. avand la baza proprietatile aerodinamice si de cernere a amestecului de particule se efectueaza cu masinile de gris. Diferenta dintre numerele sitelor din masina de gris si numerele sitelor din sitele plane de la care sun recoltate grisurile si dunsturile trebuie sa fie cu atat mai mare. Indicele de incarcare mediu al masinilor de gris. X si XI. din care se obtine faina de cea mai buna calitate. utilizand sitele cu numerele IX. cu ajutorul valturilor netede sau rifluite. Macinare grisurilor si a dunsturilor este ultima faza a procesului de obtinere a diferitelor calitati de faina.

diametrul: 350 .consum de aer. kw: 0.dimensiunile sitelor.latime: 950 . 16.numar de site: 2x4x2 . STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt : Procesul de srotare se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis.puterea.latimea. m3/min: 40-55 .masa. mm: . = 200-250 kg/cm∙24h Latimea totala = = = 140cm = 2 masini de gris Numarul masinilor de gris= Alegem masina de gris dubla GD-35x16.numar randuri site suprapuse: 2 . cu caracteristicile tehnice: .40.Masinile de gris pot avea urmatoarele dimensiuni:    MG 35x16 MG 40x16 MG 50x16 ( 35. mm: . nr. l = 400 mm.lungimea: 590 . .turatia.inaltime: 1373 . site= 16.8 . kg: 950 6.50.dimensiuni de gabarit.numarul sitelor) Alegem masina de gris MG 40x16. rot/min: 450 .lungime: 3130 .

Operatia se incheie cu controlul faini inainte ca acesta sa fie ambalata. dunsturi si o cantitate mica de faina. Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masnile de gris. Grisurile mari se trimit la masina de gris 1 pentru a fi . Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi. Sortarea grisurilor. Curatirea grisurilor si a dunsturilor. Pe langa grisurile mici si mijlocii la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea I. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti. Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezentate in amestecul de granule de endosperm. Desfacerea grisurilor. Se realizeaza cu masinile de gris. Grisurile mici si mijlocii se trimit la primul sortir .III. La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I. De la primul srot se separa o cantitate de faina alba de pe sitele XI si XII. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea a II a. iar grisurile mici si dunsturile care se separa pe ultimele doua site se trimit la sortirul al IIlea. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrari speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor. Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. La srotul II pe primele 6 site raman ca refuz particule mari care se trimit la srotul III pentru a fi maruntite in continuare.Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. Grisurile mari raman ca refuz pe urmatoarele 2 site si sunt trimise la masina de gris I pentru a fi curatate. Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora. Graul curatat intra in srotul I. particulele se desfac in mai multe bucati.II. mici. Prelucrarea acestor produse se face atat la valturi cu tavalugi rifluiti cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele. Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului. Pe primele 6 site se separa particulele mari si acestea sunt dirijate spre srotul II. unde sub actiunea tavalugilor rifluiti se sfarama in grisuri mari. mijlocii.

Macinarea grisurilor si dunsturilor se face in scopul obtinerii fainii. Grisurile mijlocii si mici sunt directionate la sortirul 1.iar refuzul la macinatorul 3. De la grisurile de pe primele doua site trec la macinatorul 3 si de la urmatoarele doua la macinatorul 4. se realizeaza cu tavalugi netezi.separate in functie de dimensiuni. Rezulta o cantitate de faina neagra. Grisurile mici si dunsturile trec la macinatorul 4 si refuzul la macinatorul 5. iar refuzul la desfacatorul 1.Grisurile mici se trimit la macinatorul 2. Dunstul se trimite la primul macinator. De la srotul IV obtinem faina neagra. Dunstul fiind cernut pe ultimele doua site merge la sortirul 2. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Grisurile mari si mijlocii sunt trimise la desfacator pentru a indeparta partile de invelis de pe particule. De la srotul III rezulta tot o cantitate de faina alba. iar grisurile mijlocii se trimit la sortirul 1. iar grisurile mici si dunsturile sunt trimise la sortirul 2. iar de pe ultimele doua la macinatorul 3 si cernutul se trimite la macinatorul 3.Refuzul de la primele doua site ale macanatorului 3 trec la macinatorul 4. Primul refuz. La macinatorul 4 primele doua site trec la macinatorul 5. iar refuzul ultimelor doua site intra in masina de gris 2. iar de la ultimele doua trec la macinatorul 5 si cernutul la macinatorul 5. La srotul V refuzul de la primele 6 site se trimite la srotul VI. iar de pe ultimele doua site la macinatorul 4 si cernutul la macinatorul 5. Tot de la acest srot rezulta si o cantitate de faina alba. Cernutul de la prima masina de gris este directionata la primul macinator si la al 2-lea. retinut de primele 4 site se trimite la masina de gris 1. iar grisurile mari se trimit la masina de gris . Sortirurile au rolul de a separa grisurile mici si dunsturile rezultate de la srotare . Refuzurile de la sortirul 2 se trimit la masina de gris 2 de la primele trei site. Primul refuz de la macinatorul 1 se trimite la macinatorul 2 de . Rezulta tot faina neagra. De aici obtinem faina neagra. Grisurile mici si mijlocii sunt trimise la sortirul 1. Refuzul se trimite tot la desfacatorul 1. La srotul III refuzul de pe primele 6 site se trimite la srotul IV. La masina de gris 2 primul cernut se trimite la macinatorul 3 iar al 2-lea cernut la macinatorul 4. Grisurile mari se separa pe urmatoarele doua site si se trimit la masina de gris2. Primele refuzuri de la srotul IV sunt grisuri mari si se trimit la srotul V . Refuzul de la primele site ale macinatorului 5 se . Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Grisurile mici intra in masina de gris 6. Masinile de gris realizeaza sortarea grisurilor si dunsturilor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm. Rezulta faina neagra. iar cernutul urmatoarelor doua site se trimite la sortirul 3. De pe sitele VII si VIII se obtine faina neagra. iar dunsturile la sortirul 2.

Costin I. 1988. Bucureşti. 1997.Sectia de macinis poate fi dezvoltata in functie de capacitatea unitatii respective si de regimul tehnologic adoptat. iar de pe ultimele doua site se trimit tot la finisorul de tarate. Editura Universităţii “Lucian Blaga”..curatirea produselor intermediare. iar invelisul in tarata. BIBLIOGRAFIE 1.. Danciu I. 2.In functie de caracterul regimului tehnologic adoptat in cadrul operatiilor care se desfasoara in sectia de macinis se pot obtine produse finite de o anumita calitate. corespunzator anumitor regimuri tehnologice. Vol I. . care se trimite la control la fel ca si faina alba.Cernutul este o insemnata cantitate de faina neagra . Factorii care influenteaza macinarea sunt: .. .trimit la finisorul de tarate. Cartea morarului. Costin I. Macinarea cuprinde toate operatiile la care sunt supuse cerealele pentru a fi transformate in faina. Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului.insusirile mecanico-structurale ale bobului .insusirile fizice ale invelisului . Operatiile de baza care intervin in procesul de macinis sunt: .cernerea sau sortarea. .Operatiile tehnologice principale pot fi realizate cu utilaje din cele mai diverse tipuri constructive. iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. 3.calitatea si sortimentul fainurilor obtinute Macinarea sau maruntirea este operatia de baza din moara. Tehnologia şi utilajul industriei morăritului. 1983. Editura Tehnică. Utilajele folosite la macinare sunt valturile. Aceste operatii pot fi considerate ca formeaza un ciclu care se repeta pana cand intregul endosperm este transformat in faina. Editura tehnică.maruntirea propriu-zisa. Sibiu. Bucureşti.

Editura Millenium.ro/catalog/grau. Leonte M.. Modoran D. Vol II. Surse de pe internet : http://www.php?page=fainaneagra http://www.Moldoveanu Gh. Centrul de organizare şi calcul. 7.cdep. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morărit şi panificaţie. 2003. Bucureşti...Teodorescu R. Editura Academic Pres. 6. Nicolaescu M..4.php?pag=alimentatie http://www.rompan. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificaţie. 1989.Piatra Neamţ.Modoran Constanţa.Ţibulcă D. Îndrumator de proiectare în industria alimentară.htp_act_text?idt=38586 .naturalia..ro/pls/legis/legis_pck. 5. Editura Tehnică. 2001.ro/index. Colecţie de standarde pentru industria de morărit şi panificaţie. Cluj-Napoca. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului. 1973. Bucureşti.