P. 1
PROIECT MORARIT

PROIECT MORARIT

|Views: 3,092|Likes:
Published by danx9x6

More info:

Published by: danx9x6 on May 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Facultatea de Științe

PROIECT
TEHNOLOGIA MORǍRITULUI

COORDONATOR: Flavia Pop

STUDENT: Natalia Bumbar

2009-2010
CUPRINS
1. Tema si obiectivele proiectului ……………………………………………………………….. 3 2. Materia prima utilizata ………………………………………………………………………... 3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor …………………………………………. 3 2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor ..................................................................... 8 3. Produse finite ........................................................................................................................... 11 3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii …………………………………………………….. 11 3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii ……………………………………………………….. 14 4. Elemente de inginerie tehnologica …………………………………………………………... 15 4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .............................................................................................................................................. ........ 15 4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis ……………………. 17 4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie ……………………………. 20 5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis ................................................. 23 5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor .................................................................................... 23 5.2. Calculul valturilor ................................................................................................................. 24 5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ............................................................................... 26 5.4. Calculul sitelor plane ............................................................................................................ 27 5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris ........................................................................ 29 5.6. Calculul masinilor de gris …………………………………………………………………. 30 6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis ...................................... 31 Bibliografie …………………………………………………………………………………….. 34

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl. Capacitatea de productie, clasificare: Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:    mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica. Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele. Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat. Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

El este format din celule mari cu pereti subtiri.care contin substante proteice si grasimi. Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului. nu trebuie sa fie amar. In spatiile libere. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata.Mezocarpul este format din celule mai alungite. compacte si cu aspect cornos. mezocarpul format din 2-3 randuri de celule. de incins. acru. sa nu prezinte miros de mucegai. si endocarpul sau epiderma interna. pentozan. vitamine si enzime este foarte mic in endosperm. se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna. face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului.8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. Gustul trebuie sa fie putin dulceag. Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida. . intre granulele de amidon. In exterior. celuloza. ranced sau mucegait. endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul.Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin. Embrionul sau germenele ocupa 1. in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar.8 si 3. stratul aleuronic. Continutul de substante minerale. Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon.3 mm grosime. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2.4-2. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine. de substante toxice folosite la dezinsectie. De-a lungul parti concave se afla santuletul. Acest strat numit strat subaleuronic. Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis. in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni. endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati. Structura anatomica a bobului de grau Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa.

germene. invelis. ele intra in compozitia protoplasmei si a nucleului. Grasimile se gasesc ca incluziuni. sinteraze si izomeraze.In urma macinarii graului. picaturi de grasimi neutre sau intra impreuna cu alte substante in compozitia protoplasmei si a membranei celulare. Graul care contine multa proteina si mult gluten este grau tare si prezinta bune calitati de panificatie in comparatie cu graul moale. prolamine si gluteline. Alaturi de acestea se mai gasesc vitaminele E si A. Pentru tehnologia panificatiei o deosebita importanta prezinta substantele proteice generatoare de gluten: gliadina si glutenina. liaze. diferite incluziuni celulare sau se gasesc ca zaharuri dizolvate in sucul celular. Vitaminele A si E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic. globuline. care contine putin gluten. ceea ce are drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. in procesul tehnologic de macinis se indeparteaza cea mai mare parte din germeni si stratul aleuronic. substante minerale. vitamine si enzime. B2 si PP. pigmenti. Acestea fac parte din clasele: hidrolaze. iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate. Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman. si sub forma de substante de rezerva. proteinele graului au proprietatea de a forma glutenul. grasimi. partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina. In procesul . Repartitia vitaminelor in masa bobului este neuniforma si anume: vitaminele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic. intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator.30%) si ajunge la periferia acestuia la 0. in anumite conditii se descompun punand in libertate acizi grasi ceea ce duce la o crestere a aciditatii. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau. in proportie mai mare se gasesc vitaminele Bl. fie ca sunt obtinuti separat. Sustantele proteice alcatuiesc substanta de baza necesara vietii. glucide. Grasimile sunt combinatii chimice usor oxidabile. transferaze. Acestea pot fi retinute in mare parte daca faina este de extractie peste 75%. Cea mai importanta glucida este amidonul. In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine. oxidoreductaze. Enzimele: Numarul de enzime din bobul de grau este mare si important. De asemenea. insa proportia de repartizare este diferita: proportia cea mai mica se gaseste in centrul endospermului (0.48%. Spre deosebire de alte cereale. invelisurile in tarate. Glucidele formeaza in special membrana celulara. Caracterististici chimice ale bobului de grau In compozitia chimica a celulei vegetale intra diferite substante ca: substante proteice.

Marimea si uniformitatea boabelor sunt caracterizate de dimensiunile acestora. sticlozitatea boabelor si continutul in substante minerale. se poate stabili regimul de lucru ce trebuie folosit in procesul tehnologic de macinare a cerealelor. pamant etc. umiditatea mai mare de 14% favorizeaza degradarea cerealelor. Cunoscand marimea boabelor se poate regla distanta intre valturi. de soi etc. . pentru a obtine produse (fainuri si grisuri) cu indici de calitate superiori. In standardele in vigoare este de 14% si are un rol important in procesul de depozitare si de macinis al cerealelor. Cu cat graul este mai curat. pietris.tehnologic de fabricare a painii unele dintre aceste enzime intervin in hidroliza amidonului. atunci boabele mari vor fi sfaramate de asa natura incat influienteaza negativ procesul tehnologic. inrautatind culoarea sau aspectul general. cu atat este mai bun pentru prelucrare. marimea si uniformitatea boabelor. Continutul de gluten al graului variaza in limite largi 18-30% la graul comun si 2540% la graul durum. Substantele proteice predominante in gluten sunt gliadina si glutenina. resturi de plante. In timpul pastrarii indelungate in depozite. Umiditatea: prin umiditate se intelege continutul in apa ce il au boabele. Prin corpuri straine se inteleg: seminte de alte plante cultivate. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interior catre exteriorul endospermului. masa hectolitrica. Corpurile straine ajung in masa de cereale din timpul cultivarii. Daca aceste corpuri straine nu sunt separate si ajung prin prelucrare. Impuritatile din masa de boabe: masa de boabe este un amestec intre semintele plantei si corpurile straine. Acesti indici depind de conditiile climaterice. atunci boabele mici trec fara efect tehnologic si invers. boabe sparte sau vatamate. Caracteristici fizice a bobului de grau Indicii generali de calitate sau caracterele fizice ale cerealelor sunt: umiditatea. Glutenul graului: Cantitatea si calitatea glutenului definesc in cea mai mare masura insusirile de panificatie ale graului. recoltarii si transportului. nisip. Asa se explica de ce faina foarte alba extrasa din centrul bobului de grau are continutul de gluten mai mic decat cea extrasa din partile mai periferice. de regiunea unde au fost cultivate. impuritatile din masa de boabe. Cunoscanduse indicii fizici de calitate a boabelor. dand nastere maltozei. praf. seminte de buruieni. pot imprima acestuia miros si gust neplacut. necesare fermentatiei. in produsul finit.Se considera ca un grau este bogat in gluten cand continutul sau de proteina depaseste 13%. daca reglarea se face dupa boabele mici. Este importanta in procesul de sfarmare a boabelor la primele pasaje de macinis in sensul ca daca organele de lucru ale masinilor de prelucrat se regleaza dupa boabele mai mari. masa absoluta a 1000 de boabe.

Masa hectolitrica este influentata de continutul in corpuri straine si de umiditate. Pentru umectarea granelor sticloase se recomanda sa se foloseasca o cantitate mai mare de apa. Sticlozitatea: daca se face o sectiune in diferite boabe de grau. sodiu si magneziu in cantitati mai mari. dupa ce granele au fost curatate. clor. iod.40%. iar altele un aspect fainos. Din practica de productie si din experientele de laborator s-a observat ca prin macinarea cerealelor cu masa hectolitrica mare se obtine mai multa faina. timpul necesar pentru odihna sa fie de 8-24 de ore. datorita faptului ca bobul de grau mare se caracterizeaza printr-un procent mic de invelisuri si un procent mare de endosperm. dar cu o greutate a 1000 de boabe mica indica un bob greu si marunt. Prin macinarea granelor fainoase rezulta o cantitate mai mica de gris si un procent mare de faina cu continut ridicat in substante minerale. Continutul in substante minerale: in compozitia boabelor de grau intra si anumite substante minerale care raman sub forma de cenusa dupa arderea cerealelor.Din practica de productie s-a constatat ca prin macinarea boabelor mari de grau rezulta un randament mai mare de faina decat prin macinarea boabelor mici. cupru. Din macinarea granelor sticloase rezulta o mare cantitate de gris sortat dupa marime. se macina pentru a se obtine faina de calitate superioara. iar la umezirea granelor fainoase sa se foloseasca o cantitate mai mica de apa si timpul de odihna sa fie de 4-8 ore. Masa hectolitrica: masa hectolitrica reprezinta greutatea in kilograme a 100 l de cereale. Continutul in substante minerale este un indice care caracterizeaza insusirile de macinis ale graului si care variaza in functie de partile anatomice ale bobului. Granele cu o masa hectolitrica mare. de acest factor depinde stabilirea randamentului de faina obtinuta prin macinarea a 100 kg de grau. Impuritatile grele si tasarea cerealelor maresc masa hectolitrica. siliciu. Masa absoluta a 1000 boabe de grau: greutatea a 1000 de boabe calculata la substanta uscata reprezinta masa absoluta. Acest . bor etc. se observa ca unele au un aspect sticlos. Astfel. aluminiu. calciu. acest aspect se datoreaza consistentei endospermului. in cantitate mai mica in endosperm 0. Prin stabilirea acestui indice se face aprecierea justa a calitatii cerealelor. greutatea a 1000 de boabe relativ mare si masa hectolitrica mica indica boabe mari si usoare. zinc. granele de calitate superioara se caracterizeaza printr-o masa hectolitrica mare si o greutate a 1000 de boabe mare. iar faina rezultata din macinarea granelor cu boabe mari are un gluten de calitate superioara.35-0. fier si mangan in cantitati mai mici si urme de fluor. potasiu. Prin analiza cenusii s-au gasit urmatoarele elemente: fosfor sulf. iar umiditatea mare si corpurile straine usoare o micsoreaza. Acest indice intereseaza in mod deosebit in practica de productie. Se gasesc in cantitate mai mare in invelis si stratul aleuronic 11% si.

Rezistenta stratului de cereale la trecerea aerului La trecerea unui curent de aer printr-un strat de cereale.2.5-10. Capacitatea de plutire Viteza de plutire la grau este de 8. masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe. acesta intampina o anumita rezistenta. Caracteristici tehnologice ale cerealelor Aceste caracteristici participa la unele operatii de transport. Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si cu grosimea materialului strabatut.5m/s. Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe in stare libera si este influentata de o serie de insusiri ale masei de boabe cum ar fi: forma.2-0. Consumul de energie necesare unei aerari. 2. Insusirea boabelor de grau de a se mentine in stare de suspensie la o anumita viteza al unui curent de aer ascendent se numeste capacitatea sau viteza de plutire.de depozitare si prelucrare. forma si materialul pe care se deplaseaza masa de boabe. grisuri). Densitatea si spatiul intergranular al masei In cadere libera si asezarea sub forma de gramada. fenomen ce se intalneste frecvent la: aspiratia panzei de cereale.3 m/s. aspiratia cascadelor din curatatorie. Volumul ocupat de boabe poarta numele de „densitatea masei de cereale”. Capacitatea de plutire are importanta pentru ca pe baza acestei insusiri se separa impuritati usoare din masa de cereale si se face transportul pneumatic prin conducte in curatatorie si in moara propriu-zisa. Intre acestea raman goluri care poarta numele de „spatiu intergranular” sau „porozitatea masei de cereale”. In practica se utilizeaza pentru uscare un strat cuprins intre 60-300 mm si o viteza a aerului de 0. dimensiunile si starea suprafetei boabelor. Rezistenta stratului de cereale se calculeaza cu formula urmatoare: S = A × h – vn . intrarea si iesirea din tarare. gazari sau uscari depinde de 2 factori: cantitatea de aer realizata de ventilator in unitatea de timp si rezistenta opusa de stratul de cereale la o anumita viteza a aerului. starea. reprezentand gradul de separare a particulelor de invelis de masa de produse valoroase (fainuri. cantitatea de impuritati. Aceasta rezistenta se concretizeaza prin consumul de energie.indice este important‚ in stabilirea calitatii fainurilor.

Conductivitatea termica a masei de boabe depinde de structura si densitatea materialului .De altfel .41 0. conductivitatea termica a bobului este de 3-5 ori mai mare decat a masei de boabe.2 1.23 1 14. dar in mod deosebit prin prezenta aerului intergranular.K de pentru λ .43 1.W/m.52 0.53 0.05-0.41 coeficientilor A pentru stratul cuprins intre 0.1 Conductivitatea si difuzivitatea termica a masei de boabe Masa de boabe are o conductibilitate si o difuzibilitate termica mica .Cereala Grau Diametrul boabelor in Valorile mm n 1.5 5. Transferul de caldura in masa de boabe are loc mai mult prin convectie .81 0.3 2. Conductivitatea termica mica a masei de boabe se poate explica prin compozitia organica a bobului . de umiditate si de temperatura acestuia. Relatia de calcul Conductivitatea termica.4 3.K .W/m.43 S – rezistenta stratului de cereale in mm H2O h – grosimea stratului in mm v – viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale in m/s A si n – coeficienti ce depind diametrul boabelor Rezistenta unui strat de cereale la o grosime a stratului de 10 mm (mm col.1 GRIU 1. % Densitatea masei boabe. H2O) Viteza aerului CEREALA A n 0. Conductivitatea termica(λ ) a graului Denumirea culturii Umiditatea. λ . prin circulatia aerului intergranular.41 0.5 m 1.

Capacitatea de sorbtie a boabelor se datoreste structurii coloidale capilaroase a bobului si spatiului intergranular. taria invelisului. autosortarea este determinata de capacitatea de plutire a boabelor.00147 u 0. m2/s 10.129+0.167 Difuzivitatea termica a masei de boabe . Difuzivitatea termica a . iar difuziunea interioara este trecerea vaporilor de apa din spatiul intergranular in interiorul boabelor. cand boabele mari . de raportul Densitatea .079 u termica a.6-0.00230 u 0.2 . compozitia chimica. Capacitatea de adsorbtie si absorbtie Cerealele au insusirea de a absorbi gazele sau vaporii diferitelor substante .062 u 9.4-0. semintele de buruieni si pleava . % 8-16 15-28 10-22 Higroscopicitatea boabelor Higroscopicitatea boabelor este influentata de o serie de factori. cu capacitate mare de plutire .108 . Aceasta depinde de forma celulei. se asaza spre peretii celulei de siloz . In procesul de patrundere a apei in boabe sunt doua faze. Autosortarea este insusirea masei de boabe aflate in cadere de a se aseza in straturi succesive .Grau 10-20 11-27 6-16 692 756 821 0. gazare ). uscare .6-0. umiditatea si temperatura de pastrare. cum ar fi: difuziunea exterioara si difuziunea interioara.046 u 9.7 8. Aceasta proprietate prezinta interes la transportul . zbarcite . cum ar fi: marimea boabelor. in m2/s se defineste prin inertia termica a acestora si variaza functie de umiditatea si densitatea acestora. integritatea boabelor. Se pune in evidenta la incarcarea celulelor de siloz . in m2/s a graului Denumirea culturii Grau Umiditatea. Difuziunea exterioara este patrunderea vaporilor de apa in spatiul liber dintre boabe (spatiul intergranular). pastrarea si tratamentul cerealelor ( ventilare . kg/m3 821 750 720 Relatia de calcul Difuzivitatea a difuzivitatii 11. care se diferentiaza in functie de calitatea boabelor.7 8.130+0.104 0.070+0.151 0. La incarcarea si descarcarea celulelor de siloz are loc autosortarea boabelor . In timpul caderii libere .00250 u 0. Sorbtia si desorbtia are loc cand se produce un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de boabe si presiunea vaporilor din mediul inconjurator.

3. . Gradul de extractie. 3. semialba si neagra.dintre inaltimea celulei si sectiunea transversala .1. In afara particulelor de tarate sunt cazuri cind culoarea fainii poate fii denaturata de continutul de impuritati ramas in masa de grau dupa curatire. Influenta gradului de extractie asupra culorii se explica prin prezenta si marimea particulelor de tarate care intra in masa de faina. PRODUSE FINITE Insusirile de calitate ale fainii sunt determinate de doi factori: materia prima si procesul tehnologic de fabricatie. Numarul particulelor de tarate influenteaza culoarea fainii. Suprafata specifica a boabelor reprezinta raportul dintre suprafata tuturor boabelor continute intrun kg si volumul ocupat de aceste boabe si intereseaza in mod deosebit procesele de uscare . Culoare inchisa a fainii negre se datoreste prezentei particulelor de tarate. Culoarea alb galbuie a fainii este determinata de culoarea endospermului si de pigmentii carotenici ai acestuia. Sunt insa cazuri in care desi culoarea fainii este normala. continutul de boabe malurate. in a caror componenta intra pigmentii flavonici. simetrica si a simetrica. culoarea miezului painii este mult mai inchisa. Intre culoarea fainii si cea a miezului painii exista o anumita corespondenta. Caracteristici fizico-chimice ale fainii Insusiri fizice Culoarea. incinse. de amplasarea gurilor de alimentare si evacuare ale celulei de siloz . Caldura specifica a masei de boabe este influentata de umiditate si temperatura . In functie de aceste caracteristici au fost puse in evidenta trei tipuri de scurgere : normala . Fiecare dintre ele contine pe linga particule provenite din endosperm si particule de tarate. aerare si gazare. caramelizate in timpul uscarii etc. Aceasta necorelatie dintre culoarea fainii si cea a painii se datoreaza actiunii unei enzime numita: tirozinaza care in prezenta oxigenului din aer oxideaza aminoacidul tirozinei formindu-se melanine care imprima aluatului si miezului painii culori mai inchise. In practica faina se clasifica dupa culoare in faina alba. Aceste insusiri se impart in doua grupe : insusiri fizice si insusiri chimice.

Faina din endosperm contine particule de marimi diferite in functie de actiunea tavalugilor macinatorii care pot sfarama particule de endosperm pina la marginea granulelor de amidon si chiar deteriorarea partiala a acestora. aceste particule sunt mai putin friabile si pot fi aduse mai greu in stare foarte fina. umiditatea relativa a aerului din depozit. Compozitia lor difera mai ales prin continutul mare de substante minerale. Insusiri chimice 0 0 . Cu cat faina are granulatie mai fina cu atat durata formarii glutenului este mai scurta. Temperatura de iesire a fainii dintre tavalugi influenteaza nuanta culorii.metoda Pekar” sau cu aparate speciale numite colorimetre. Pentru determinari mai exacte se foloseste metoda uscarii in etuva. precum si proprietatile fizice si digestibilitatea painii. activitatea enzimelor proteolitice este mai mare si duce la o crestere rapida a aluatului si suprafata de actiune va fi mai mare avand ca urmare o crestere a continutului de maltoza. In tara noastra pina in prezent culoarea fainii este un indice calitativ orientativ. In faina neagra intra si o cantitate de tarate si germeni. modul de stivuire etc. durata formarii aluatului de consistenta normala este mai mica. Faina este un produs foate higroscopic si din aceasta cauza. Culoarea fainii poate fi masurata prin metoda comparatiei . Daca insa se desfasoara un regim de macinare strins.. conditiile de temperatura. Influenteaza in mare masura viteza proceselor coloidale si biochimice ce au loc in aluat in timpul procesului tehnologic de fabricare a painii. vom avea o scadere in greutate a sacului cu faina. Metoda Pekar este cea mai raspandita. Umiditatea initiala a fainii este dupa normele actuale de 14-15%. Astfel atunci cind faina rezultata are o temperatura de circa 35 C ea pastreaza cu fidelitate culoare endospermului din care provine.Temperatura cu care rezulta faina din tavalugi. continutul sau in umiditate se modifica in timpul depozitarii in functie de o serie de factori: umiditatea avuta la introducerea in depozit. patrunderea aerului in ambalaj. iar umiditatea relativa a aerului este in medie de 55-60%. Determinarea umiditatii se realizeaza prin diferite metode. care dce la incalzirea fainii la peste 40 C se accentueaza culoarea alba. fortat. aprecierea calitatii mai exacte a fainii facindu-se dupa continutul de cenusa. Umiditatea. Cele mai frecvente sunt cele care au la baza conductibilitatea electrica. In aceste conditii se observa o scadere a umiditatii fainii aflata in depozit si in consecinta. fiind folosita atat la controlul productiei cat si la relatiile dintre producator si beneficiar. Finetea fainii.

gliadina si glutenina ocupa proportia cea mai mare (circa 75-80% ).In fainurile albe. fainurile de extractie mica au un continut mare de amidon. mucegai sau de ranced. biotina etc. Pe masura ce extractia creste si masa fainii contine tarate si germenii. Celuloza existenta in faina provine in special din invelisul bobului. Glucidele constituie componentul cel mai insemnat ai fainii. Faina neagra contine cea mai mare cantitate de grasime. Prospetimea fainii se poate aprecia in general dupa gustul si mirosul ei. continutul de amidon se micsoreaza. Prospetimea si aciditatea. Asa se explica continutul ridicat de celuloza al tipurilor de faina neagra si foarte scazut al tipurilor de faina alba. Existenta grasimii in faina se datoreste in cea mai mare parte unor particule de germeni care nu au fost eliminate in procesul de macinis. precum si gustul amar sau acru indica si . Continutul de proteina al fainii de grau se imparte in doua categorii: • • substantele proteice generatoare de gluten substante proteice negeneratoare de gluten sau substante proteice cornoase Cele din prima categorie se gasesc in faina alba cu extractie pina la 65%. fainurile albe sunt mai sarace in vitamine. Continutul de proteine este influentat de tipul de faina si gradul de extractie. sunt repartizate neuniform. se imbogateste cu vitaminele aratate mai sus. B2.Dintre vitaminele liposolubile se gasesc vitaminele E si A. Dintre proteinele fainii de grau de diferite extractii. arata ca tipule de faina neagra sunt mai bogate in substante proteice decit tipurile de faina alba.50% si ambele categorii se gasesc in faina cu extractie peste 65%. Faina neagra contine mai putine proteine decit faina alba.). B6. Aceste proteine care se gasesc numai in miezul bobului de grau. Rolul glutenului in faina este acela de a retine gazele in procesul de fermentare al aluatului si de a forma un schelet rezistent. Datorita concentrarii lor in germen si in stratul aleuronic si mai putin in endosperm. Un miros de incins.Proteinele. granulele de amidon au dimensiunile de 20-40 µ . Glucidele. Principalele vitamine continute de faina de grau sunt cele din complexul B (B1. cu cenusa de 0. O data cu cresterea extractiei de faina. B12 . La fainurile albe glucidele depasesc procentul de 82%. Proteinele din prima categorie se gasesc in endosperm iar cele din a doua categorie se gasesc in stratul aleuronic si invelis. Continutul de grasime influenteaza timpul de pastrare al fainii. iar dintre acestea amidonul ocupa proportia cea mai mare. Vitamine. Analiza chimica a fainii de diferite tipuri din aceleasi cereale. Prin urmare. Grasimea.

ceea ce are importanta in procesul de fabricatie. Spre deosebire de alte produse alimentare care se trimit spre consum in stare cat mai proaspata. in sensul ca aceasta creste cu cit mai repede cu cat temperatura depozitului este mai mare si faina este mai umeda.el daca faina este proaspata sau veche. Gradul de crestere al aciditatii in timpul depozitarii este cu atit mai mare cu cat faina contine mai multe particule de invelis si germen. dar calitatea sa se imbunatateste. 3. Temperatura din depozit si umiditatea fainii sunt factorii care influenteaza cresterea aciditatii. in timpul modelarii si intinderii cu ajutorul masinilor de roluit si intins aluat. Maturizarea naturala a fainii se produce intre 45 si 60 de zile. O deschidere mai pronuntata se produce dupa o depozitare de 60-90 zile si chiar dupa 1-2 ani. perioada in care au loc unele modificari calitative. Acest fenomen este atribuit unor modificari ce apar in urma oxidarii lente ai unor compusi ai fainii. Capacitatea de hidratare reprezinta cantitatea de apa absorbita de faina pentru a forma un aluat de consistenta standard. Ca rezultat al maturizarii fainii. capacitatea de a forma gaze. aluatul in timpul dospirii devine mai uscat. In timpul maturizarii se produc unele modificari ale continutului de gluten. Caracteristici tehnologice ale fainii Insusirile de panificatie ale fainii sunt insusiri care determina comportarea tehnologica a fainii si cuprind: capacitatea de hidratare. Se exprima in ml de apa absorbiti de l00 g faina. elastic si mai putin vascos. Consistenta 0 . puterea fainii si capacitatea de a-si inchide culoarea. Cand aciditatea fainii depaseste 6 aceasta denota ca faina este veche. Astfel glutenul din faina de grau perfect sanatos scade cu 1.2. In cursul maturizarii normale. Cauza deschiderii la culoare se datoreste stucturii nesaturate a combinatiilor carotenoide care prin legarea oxigenului devin saturate si incolore. faina se deschide la culoare. faina trebuie depozitata o perioada de timp. aciditatea fainii creste. In timpul depozitarii. Imbunatatirile sunt mai evidente atunci cand faina se obtine din grane proaspat recoltate. Experienta a demonstrat ca faina de grau proaspata nu intruneste insusirile optime de panificatie si ca aceste insusiri se modifica in sens pozitiv pe masura ce faina se invecheste.5 pina la 3%.

Exista cazuri in care faina isi inchide culoarea pe parcursul procesului tehnologic. Pentru panificatie. produsi de culoare inchisa. favorizeaza dezvoltarea insectelor. Acest lucru se datoreaza actiunii enzimei tirozinaza. foarte bune pentru panificatie. corpuri metalice. Prezenta acestora exercita influente negative in timpul transportului in siloz. Valorile normale ale acesteia sunt: faina neagra 58-64 % faina semialba 54-58 % faina alba 50-55 % Capacitatea de a forma gaze se exprima prin ml de dioxid de carbon degajati intr-un aluat preparat din 100 g faina. in special de amilaza si de gradul de deteriorare mecanica a amidonului. de care depinde atacabilitatea sa enzimatica. cu formare de melanine. pamant. Capacitatea de hidratare este in relatie directa cu calitatea si extractia fainii. ocupa din . 60 ml apa si 10 g drojdie. Cerealele sosite in mori. contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf. valoarea normala a gradului de deteriorare mecanica a amidonului este 6-9%. prin procesul de proteoliza. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA.1. Din acest punct de vedere fainurile pot fii: puternice sau foarte puternice. 4. Puterea fainii si capacitatea ei de a forma gaze sunt cele mai importante insusiri de panificatie ale fainii. satisfacatoare medii si slabe sau foarte slabe. Capacitatea fainii de a-si inchide culoarea in timpul procesului tehnologic. se formeaza cantitati importante de tirozina. sfori. Puterea fainii caracterizeaza capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentare si de a-si mentine forma. Ele determina in cea mai mare parte calitatea painii.standard este consistenta de 0. pietre. dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis. la depozitarea in celule. fermentat 5 ore la 30 °C. asupra aminoacidului tirozina. desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin. Este influentata de continutul de enzime amilolitice ale fainii. etc. 4. Fainurile de grau au in general suficienta tirozinaza. Puterea fainii se determina farinografic. seminte de buruieni.5 kg fm sau 500 UB (unitati Brabender).

In cazul magnetilor permanenti. Separatoarele magnetice Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic. aparatul inregistreaza si numarul de cantariri sau cantitatea in kg. sistem potcoava.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. etc. cerealele sunt supuse operatie de precuratire. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor. dar si viteze diferite. cu ajutorul unui inregistrator. pentru ca toate corpurile feroase sa poata fi retinute. ovaz). cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite. Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumite doze egale si precis determinate cantitativ. Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuri straine. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avand miscare oscilatorie sau vibratoare. Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cu ajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa. neghina si sparturile sau corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orez. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separarea dupa insusirile aerodinamice ale particulelor.10 mm. Odata cu cantarirea. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent. precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta. stratul de cereale trebuie sa fie de 8 . prezentand astfel o situatie exacta asupra cantitatilor de grau ce trec prin el. se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. . cum sunt: mazarichea.spatiul de depozitare.

embrionul.5 t/24h Capacitatea curatatoriei intr-o ora: 35 = 38. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat. sa elimine barbita.2. 4.5 t/24h . incarcarea specifica. Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: .capacitatea morii. . caracteristicile tehnice ale utilajelor.Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus in santuletul acestuia.al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe. Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inaintea masinii de spalat.primul procedeu foloseste masina de spalat. Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba. iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaza in functie de: . sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamant care nu au fost separati pana la aceasta faza. partial.al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei. Sa se calculeze necesarul de utilaje a unei sectii de pregatire a graului pentu macinis la moara cu capacitate de 35 t/24h. Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. . Totodata se desprind si parti din straturile exterioare ale invelisului si. Capacitatea morii: Cm = 35 t/24h Capacitatea curatatoriei: Cc = Cm + ( 10-20%) ∙ Cm (vom calcula Cc cu 10% mai mare decat Cm) Cc = 35 + Cc = 38. iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer.

si de numarul de rasturnari/minut. cele de 100 kg.lungime = 1450 . Incarcarea specifica a separatorului aspirator variaza Consideram o incarcare specifica de 50 kg/cm h.6 ≌33 cm =50 -55 kg/cm h .capacitatea.dimensiunea ciururilor. 50-100 kg. (rot/min) = 350 . (m3/min) = 40. Calculul separatorului aspirator (S.) Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei. (mm) .latime = 965 .A. Cantarele care au capacitatea cupei:    10 si 50 kg. Capacitatea cupei cantarului va fi: Alegem un cantar cu capacitatea cupei de 10 kg care face 3 rasturnari /min.5 . (mm) = 600x 1200 .fac 3 rasturnari/min.fac 2 rasturnari/min.1 rasturnare/min. (kw) = 0.inaltime = 1575 puterea instalata.50 .In functie de se vor determina: Calculul cantarului automat : Se calculeaza in functie de si 600 kg.turatia axului de comanda a cadrului cu ciururi. (t/h) = 2. 50.100 Alegem un cantar cu capacitatea intre 10-50 kg care face 3 rasturnari pe minut.debitul de aer necesar. Calculam latimea ciurului: Alegem separatorul aspirator SA-612 Caracteristici tehnici ale separatorului aspirator SA-612: . 20. 30. Cantarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei:10.dimensiunile exterioare.

Calculul triorului spiral: Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultata de la triorul cilindric.6 = 3. Qs=120-150 kg/h deseuri de trior Aleg Qs=150 kg/h Cantitatea de deseuri= 5%∙Cc/h= ∙1605= 80.25 kg.54 Numarul masinilor de descojit= . Calculul masinilor de descojit: =800-900 kg/ Dimensiunile cilindrului (masina de descojit): D=0.14 0.78 = 3. (kg) = 380 Calculul triorului cilindric: Dimensiunile cilindrului : D = 0.- masa.14 0. 600 kg/m2 Calculul suprafetei necesara de triorare: Calculul suprafetei unui trior: =π D =3.58 (alegem 1 descojitor) = 0.76 =0.6 m si L = 2 m Incarcarea specifica Alegem = 500-600 kg/m2.08 =0.7 = =1.4m Suprafata necesara de descojire: = Suprafata descojitor = π D =3.71 Numarul de trioare = Vom alege 1 trior cilindric. adica 81 kg deseuri Calculul numarului de trioare spirale: = Alegem 1 trior spiral.7 m si L=1.

44 m (lungimea totala de magneti) Calculul celulelor de rezerva si de odihna: Dimensiunile unei celule de odihna: L=2m. cantarire. ventilatia utilajelor. precuratire si depozitare in celule. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori. recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea. l=2m.04= 0. Cantitatea de grau dintr-o celula =V Numar de celule = = =1.3.Calculul aparatului de umectat: = 5t/h= 5000 de kg Numar aparate de umectat= = =1 aparat de umectat Calculul aparatelor magentice: magnet potcoava =150-180 kg/h Numarul de magneti= = =11 magneti Magnetii au urmatoarele dimensiuni: l = 40 mm = 11 0. In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ evacuarea cerealelor din sorb. Greutatea hectolitrica =75 kg/hl =760 kg/ =48 . a instalatiilor si a cerealelor.dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie. Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii. H=12m. V=L l H= 48 750 =36000 kg . evacuarea spre moara propriu-zisa. Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: separatoare-aspiratoare de moara. separatoare de pietre. .06≌ 2 celule de rezerva si odihna 4. evacuarea din celule . trioare.

produs de un ventilator. corpuri straine grosiere si corpuri straine fine.cantare automate. care separa impuratatile usoare ca : pleava. Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: Pentru conditionarea cerealelor: .coloane de conditionare. .pe orizontala: cu snecuri. Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice.masini de descojit. se face cu ajutorul separatorului aspirator. . care retin impuritatile feroase.aparate de procentaj. Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cu ciururi. pentru eliminarea impuritatilor feroase.de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic. praf mineral – vegatal si boabe sparte.- masini de spalat si magneti. Dupa punerea in functiune a separatorului de pietre si a coloanei de aspiratie. care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unui magnet. Pentru transport: . curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare. egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si a curenilor de aer.pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera. Separarea corpurilor straine. conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda. Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: . acesta separa impuritatile mai mari. graul este introdus . Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator. Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire. cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare. .aparate de udat. Separarea corpurilor straine-usoare pe baza proprietatilor aerodinamice se realizeaza cu separatorul cascada si cu separatorul pneumatic. Separatorul de pietre elimina pietrele cu dimensiuni asemanatoare bobului de grau. . In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent de aer ascendent. . Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat.

cu ajutorul clapetei de reglaj si datorita miscarii oscilatorii. care se face cu masinile de periat. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete. cu ajutorul masinilor de descojit si periat. a celui depus in santuletul bobului. se face cu ajutorul triorului spiral. cand graul vine in contact cu suprafata aspra. Norme Orientative pentru diagrame de macinare. in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului. inainteaza datorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric). Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole. praful si partea superficiala a invelisului se desprind. indepartarea smocului de perisori. Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica). care nu ua fost separati pana la aceasta faza. Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata. impuritatile feroase sunt atrase si retinute. . Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. In continuare are loc perierea. fiind distribuit in strat subtire si uniform pe suprafata sitei. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice. care trec in masa de corpuri straine. precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. fie cu apa si caldura (tratament hidro termic). Separarea boabelor de grau si a sparturilor.la curatat. sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant.

2 1-1.2-1. .2 S-cernere pentru controlul fainii 10-14 10-12 10-12 10-12 10-12 Macinis cu doua sortimente-mai mult extractii 7-8 16-18 1.2-1.1.diametrul care poate fi intre 220-300mm.se folosesc la sfaramarea boabelor de grau si la separarea particulelor de endosperm de invelis. Notatia valturilor: VDA-valt dublu automat ex: VDA-1025. -suprafata macinatoare. 5. Tavalugii rifluiti .6-0.825 Caracteristicile geometrice ale tavalugilor sunt : .5 Extractii directe cu 1 sortiment de faina 72% 87% 6-7 5-6 13-16 6-8 1.7-0. Dimensionarea si alegerea valturilor Valtul de moara este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat.3 0.3-1.2 1-1.0-1.7-1. constituind principalul utilaj tehnologic folosit in operatiile de maruntire.6 0.3 1-1.se folosesc la maruntirea particulelor de endosperm si transformarea lor in faina. Tavalugii netezi.3-1.Numar de Felul Macinisului pasaje Sroturi Macinis cu trei sortimente de faina 10+ 60% 45+33% 25+55% 35 35+45% 6-7 Macinatoare 16-17 1. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.9 10-14 12-15 -lungimea linei macinatoare.625.8 1-1.5-1. -lungimea linei de srotuire.8 6-7 12-15 1.65 5-6 10-15 1.75 1. -suprafata srot.6 6-7 12-15 1. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR DIN SECTIA DE MACINIS 5.3 1-1. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic. Suprafata tavalugilor poate fi rifulita sau neteda.

desfacator si macinator. numarul si pozitia acestora pe tavalugii pereche. actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee. uniformitatea granulatiei produselor supuse macinarii. iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina. ventilatia valturilor cu aer sau racirea tavalugilor.lungimea generatoarei suprafetei de lucru 600-1000 mm. Dimensiunile tavalugilor pentru valturi. tipul de produse. suprafata va fi neteda. iar la tavalugii pereche trebuie sa aiba acelasi sens de inclinare. (kg) fara fusuri cu fusuri 225 305 448 256 348 495 G Valturi pentru grau Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:        gradul de maruntire (sau de macinare). Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda. Simbol Denumirea Dimensiunile. Daca tavalugii se folosesc pentru sfarmarea boabelor si separarea endospermului de invelis. suprafata va fi rifluita. starea suprafetelor de lucru a tavalugilor. umiditatea produselor. (mm) D L A 220 250 300 1000 1000 1000 1550 1656 1790 Masa. Profilul riflului se caracterizeaza prin unghiul taisului α si unghiul spatelui riflului β. Pozitia riflurilor tavalugilor pereche are un rol deosebit de important in procesul de maruntire. Caracteristicile tehnologice ale tavalugilor rifluiti sunt profilul riflurilor. . alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic. La anumite viteze unghiulare si datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru. Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele in timpul solicitarii este foarte mica. Riflurile pot avea inclinare stanga sau dreapta. Functia pe care o poate avea un valt este de: srotuire.. gradul de incarcare a valtului. deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare.

6=262 cm Pentru morile cu capacitate mica se folosesc VDA cu L=600 sau L=800 cm .2. Calculul valturilor Pentru o moara cu =35 t/24h. Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare. 800.5.5≌ 438 cm =438 ∙0.6+1= 1. 1000 mm.faina neagra .6 = 437. Lungimea Pasajul fata de total srotori 14 Lungimea rezultata in cifre absolute 61 Lungimea reala in care se poate incadra 60 Numarul de variatii (bucati) 1/2x600 Srotul I . Alegem Qs = 50kg/cm Valturile pot avea lungimea de 600. Calculul lungimii totale de tavalug pentru linia sroturilor si macinatoarelor: =6 =8 = + = = =700cm Alegem raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi (tabel1) = + =0. 85%. =40-60 kg/cm.

Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare. alternativa sau circulara. rot/min = 200 = 20 .4. Dimensionarea si alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaza sortarea produselor macinate poarta denumirea de site plane.Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Total macinatoare Total general 22 22 17 14 11 100 11 18 17 15 10 8 9 12 100 - 97 97 74 61 48 438 29 48 45 40 26 21 24 32 262 700 80 80 60 60 60 420 60 60 60 60 60 60 60 60 480 900 1/2x800 1/2x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 2x600 1x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 4x600 6x600 1x800 5. la randul lor. mm = 45 Turatia. 5. In componenta unei site plane intra ramele care pot fi grupate in pachete si care. Caracteristici tehnice ale sitei plane SP-812: Suprafata neta de cernere .3. Sita este o suprafata formata din tesatura de sarma. iar suprafata de cernere se numeste sita. Fractiunea care trece prin ochiurile sitei se numeste cernut. iar produsul care aluneca pe suprafata pana la evacuare se numeste refuz. Numarul ramelor = 12 Excentricitatea. formeaza pasajul tehnologic ( canalul de cernere). miscare care poate fi rectilinie. Calculul sitelor plane Alegem sita plana SP 812 (8 comportimente si 12 rame). material plastic sau matase naturala.

8 = 1.5 S8= 20 S4=10 : 1+0.lungime = 3650 .inaltime = 3223 Puterea necesara.5 S6=15 S2=5 S7=17. KW = 2 Incarcarea specifica.8 Suma ambelor suprafete. va fi: Suprafata de cernere sroturi: = =36∙0.8 2 Suprafata de cernere macinatoare : SP 812: St =20 S5=12. kg/m2∙24h = 900 Suprafata totala de cernere : = = = 64 Raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi: = 0.5 .Dimensiuni de gabarit.5 S1=20:8=2.8 S3=7.latime = 1111 . mm .

5 2.4 4.5 5 5 2.5 2.8 1.24 4.8 3.5 2. 1200-630µm grisuri mijlocii.5 2.8 2.48 3.6 1.5 2.5 2. 430-310 µm .92 2.5 2.Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje.52 2.84 28 Suprafata in care se poate incadra real (m2) 5 5 5 2. 5/8 1/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.32 5.24 2. la care predomina endospermul si care se numesc grisuri si dunsturi. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris In procesul de macinis se obtine o gama larga de produse intermediare.16 1.96 0.4 5.24 2.48 4. Suprafata fata Pasaj de total cernere % Srort I Srort II Srort III Srort IV Srort V Srort VI So l So 2 So 3 Sistem perie Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Sistem perie Recernere filtru Total macinatoare Control faina Total general 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 8 16 16 14 10 8 8 10 7 3 100 Suprafata rezultata in cifre absolute (m2) 4. acestea se clasifica:    grisuri mari.8 1.5.32 2.5 2.5 2.5 2.5 10 2.5 10 2.8 36 2. 3/8 1 4 5. In functie de dimensiunile particulelor. 630-400 µm grisuri mici.5 Numar de site plane (buc) 2/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1.88 2.

Pentru curatirea grisurilor mari si mijlocii. iar la curatirea grisurilor mici si a dunsturilor se folosesc site si mai rare. la masinile de curatat gris se prevad site cu unul sau doua numere de sita mai mica (site mai rare). parti de invelis aderente. cu ajutorul valturilor netede sau rifluite. Urmeaza apoi operatia de cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a dunsturilor. In cazul macinisului semiinalt si inalt. Macinare grisurilor si a dunsturilor este ultima faza a procesului de obtinere a diferitelor calitati de faina. cu cat grisurile sunt mai fine. unele fractiuni de grisuri mari si mijlocii contin. Indicele de incarcare mediu al masinilor de gris. Procedeul se numeste desfacerea grisurilor iar pasajul care indeplineste aceasta operatie. in mod frecvent. desfacator. productivitatea masinii si calitatea grisurilor care urmeaza a fi obtinute in urma curatirii. X si XI. Denuirea produsului Incarcarea sitei. kg/ Grau fainos ∙h Grau sticlos 650 550 450 325 550 Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dunsturi aspre Capete 550 450 400 280 450 Dupa curatirea la masinile de gris. din care se obtine faina de cea mai buna calitate. utilizand sitele cu numerele IX. Calculul masinilor de gris . 5. 245-160 µm Operatia tehnologica prin care se realizeaza separarea. primele macinatoare servesc pentru macinarea grisurilor si dunsturilor de calitate.6.  dunsturi tari. 310-245 µm dunsturi moi. avand la baza proprietatile aerodinamice si de cernere a amestecului de particule se efectueaza cu masinile de gris. dupa care acestea sunt separate la masina de gris pentru eliminarea completa a partilor fara valoare si recuperarea particulelor provenite din endosperm. Diferenta dintre numerele sitelor din masina de gris si numerele sitelor din sitele plane de la care sun recoltate grisurile si dunsturile trebuie sa fie cu atat mai mare. Alegerea numerelor sitelor pentru curatirea grisurilor si dunsturilor la masinile de gris se face in functie de: marimea clasei de grisuri si de dunsturi suspuse prelucrarii si de cantitatea acestora.

diametrul: 350 . 16. rot/min: 450 .lungimea: 590 .masa. kg: 950 6.dimensiunile sitelor. mm: .lungime: 3130 .latime: 950 . mm: .latimea.numar de site: 2x4x2 . cu caracteristicile tehnice: . .8 . site= 16.Masinile de gris pot avea urmatoarele dimensiuni:    MG 35x16 MG 40x16 MG 50x16 ( 35.50. STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt : Procesul de srotare se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis.numarul sitelor) Alegem masina de gris MG 40x16. nr.dimensiuni de gabarit.40. l = 400 mm.consum de aer.numar randuri site suprapuse: 2 . kw: 0. = 200-250 kg/cm∙24h Latimea totala = = = 140cm = 2 masini de gris Numarul masinilor de gris= Alegem masina de gris dubla GD-35x16. m3/min: 40-55 .puterea.turatia.inaltime: 1373 .

Prelucrarea acestor produse se face atat la valturi cu tavalugi rifluiti cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. Operatia se incheie cu controlul faini inainte ca acesta sa fie ambalata. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea I. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrari speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor. Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora. Sortarea grisurilor. unde sub actiunea tavalugilor rifluiti se sfarama in grisuri mari. La srotul II pe primele 6 site raman ca refuz particule mari care se trimit la srotul III pentru a fi maruntite in continuare. De la primul srot se separa o cantitate de faina alba de pe sitele XI si XII. In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele. Curatirea grisurilor si a dunsturilor. Graul curatat intra in srotul I. mici. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea a II a. mijlocii. Pe langa grisurile mici si mijlocii la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina.III.II. Grisurile mici si mijlocii se trimit la primul sortir .Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezentate in amestecul de granule de endosperm. Desfacerea grisurilor. iar grisurile mici si dunsturile care se separa pe ultimele doua site se trimit la sortirul al IIlea. dunsturi si o cantitate mica de faina. particulele se desfac in mai multe bucati. Pe primele 6 site se separa particulele mari si acestea sunt dirijate spre srotul II. Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase. Grisurile mari raman ca refuz pe urmatoarele 2 site si sunt trimise la masina de gris I pentru a fi curatate. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masnile de gris. Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului. Se realizeaza cu masinile de gris. Grisurile mari se trimit la masina de gris 1 pentru a fi . Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi. La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti.

Refuzurile de la sortirul 2 se trimit la masina de gris 2 de la primele trei site. Tot de la acest srot rezulta si o cantitate de faina alba. La masina de gris 2 primul cernut se trimite la macinatorul 3 iar al 2-lea cernut la macinatorul 4. Rezulta o cantitate de faina neagra. De la srotul IV obtinem faina neagra. De pe sitele VII si VIII se obtine faina neagra. iar de pe ultimele doua la macinatorul 3 si cernutul se trimite la macinatorul 3. De la srotul III rezulta tot o cantitate de faina alba. Masinile de gris realizeaza sortarea grisurilor si dunsturilor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm. La srotul III refuzul de pe primele 6 site se trimite la srotul IV. iar grisurile mici si dunsturile sunt trimise la sortirul 2. Grisurile mari se separa pe urmatoarele doua site si se trimit la masina de gris2. Primul refuz de la macinatorul 1 se trimite la macinatorul 2 de . iar refuzul ultimelor doua site intra in masina de gris 2. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2.Refuzul de la primele doua site ale macanatorului 3 trec la macinatorul 4. Sortirurile au rolul de a separa grisurile mici si dunsturile rezultate de la srotare . De la grisurile de pe primele doua site trec la macinatorul 3 si de la urmatoarele doua la macinatorul 4. se realizeaza cu tavalugi netezi.separate in functie de dimensiuni. iar dunsturile la sortirul 2. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Primul refuz. iar cernutul urmatoarelor doua site se trimite la sortirul 3. iar refuzul la desfacatorul 1. De aici obtinem faina neagra. Grisurile mari si mijlocii sunt trimise la desfacator pentru a indeparta partile de invelis de pe particule. iar grisurile mari se trimit la masina de gris . Dunstul fiind cernut pe ultimele doua site merge la sortirul 2. Refuzul de la primele site ale macinatorului 5 se . Grisurile mici intra in masina de gris 6. Cernutul de la prima masina de gris este directionata la primul macinator si la al 2-lea. Macinarea grisurilor si dunsturilor se face in scopul obtinerii fainii. iar de la ultimele doua trec la macinatorul 5 si cernutul la macinatorul 5.iar refuzul la macinatorul 3. Rezulta tot faina neagra. Dunstul se trimite la primul macinator.Grisurile mici se trimit la macinatorul 2. Refuzul se trimite tot la desfacatorul 1. retinut de primele 4 site se trimite la masina de gris 1. iar grisurile mijlocii se trimit la sortirul 1. La srotul V refuzul de la primele 6 site se trimite la srotul VI. Grisurile mijlocii si mici sunt directionate la sortirul 1. Primele refuzuri de la srotul IV sunt grisuri mari si se trimit la srotul V . Grisurile mici si mijlocii sunt trimise la sortirul 1. iar de pe ultimele doua site la macinatorul 4 si cernutul la macinatorul 5. La macinatorul 4 primele doua site trec la macinatorul 5. Grisurile mici si dunsturile trec la macinatorul 4 si refuzul la macinatorul 5. Rezulta faina neagra.

Operatiile de baza care intervin in procesul de macinis sunt: .maruntirea propriu-zisa. iar invelisul in tarata. . Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului.. Aceste operatii pot fi considerate ca formeaza un ciclu care se repeta pana cand intregul endosperm este transformat in faina..In functie de caracterul regimului tehnologic adoptat in cadrul operatiilor care se desfasoara in sectia de macinis se pot obtine produse finite de o anumita calitate. Bucureşti. Cartea morarului. Macinarea cuprinde toate operatiile la care sunt supuse cerealele pentru a fi transformate in faina. iar de pe ultimele doua site se trimit tot la finisorul de tarate. care se trimite la control la fel ca si faina alba. Editura Tehnică. Vol I.Cernutul este o insemnata cantitate de faina neagra .Operatiile tehnologice principale pot fi realizate cu utilaje din cele mai diverse tipuri constructive. Editura tehnică. Tehnologia şi utilajul industriei morăritului.insusirile fizice ale invelisului . 2.curatirea produselor intermediare. 1997. Costin I..trimit la finisorul de tarate. Utilajele folosite la macinare sunt valturile. 1988. Costin I.insusirile mecanico-structurale ale bobului . corespunzator anumitor regimuri tehnologice. .calitatea si sortimentul fainurilor obtinute Macinarea sau maruntirea este operatia de baza din moara.Sectia de macinis poate fi dezvoltata in functie de capacitatea unitatii respective si de regimul tehnologic adoptat. . 3.cernerea sau sortarea. Bucureşti. Editura Universităţii “Lucian Blaga”. iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. 1983. BIBLIOGRAFIE 1. Danciu I. Factorii care influenteaza macinarea sunt: . Sibiu.

Piatra Neamţ.Moldoveanu Gh.. Nicolaescu M. 5. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului.ro/pls/legis/legis_pck. 7.. Îndrumator de proiectare în industria alimentară.ro/catalog/grau. 2003. Modoran D.Modoran Constanţa. Editura Tehnică. 2001. Bucureşti. 6. Centrul de organizare şi calcul.naturalia.Teodorescu R.cdep. 1973. 1989.rompan.ro/index. Cluj-Napoca.php?pag=alimentatie http://www.Ţibulcă D. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morărit şi panificaţie. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificaţie.htp_act_text?idt=38586 . Leonte M.. Vol II.php?page=fainaneagra http://www.. Surse de pe internet : http://www.. Colecţie de standarde pentru industria de morărit şi panificaţie. Editura Academic Pres. Bucureşti.4. Editura Millenium.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->