UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Facultatea de Științe

PROIECT
TEHNOLOGIA MORǍRITULUI

COORDONATOR: Flavia Pop

STUDENT: Natalia Bumbar

2009-2010
CUPRINS
1. Tema si obiectivele proiectului ……………………………………………………………….. 3 2. Materia prima utilizata ………………………………………………………………………... 3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor …………………………………………. 3 2.2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor ..................................................................... 8 3. Produse finite ........................................................................................................................... 11 3.1. Caracteristici fizico-chimice ale fainii …………………………………………………….. 11 3.2. Caracteristici tehnologice ale fainii ……………………………………………………….. 14 4. Elemente de inginerie tehnologica …………………………………………………………... 15 4.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis .............................................................................................................................................. ........ 15 4.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis ……………………. 17 4.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie ……………………………. 20 5. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis ................................................. 23 5.1. Dimensionarea si alegerea valturilor .................................................................................... 23 5.2. Calculul valturilor ................................................................................................................. 24 5.3. Dimensionarea si alegerea sitelor plane ............................................................................... 26 5.4. Calculul sitelor plane ............................................................................................................ 27 5.5. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris ........................................................................ 29 5.6. Calculul masinilor de gris …………………………………………………………………. 30 6. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis ...................................... 31 Bibliografie …………………………………………………………………………………….. 34

1. TEMA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 35t/24h pentru faina neagra 85% ,masa hectolitrica a graului fiind de 75 kg/hl. Capacitatea de productie, clasificare: Din punct de vedere al capacitatii de productie, morile se grupeaza in:    mori de capacitate mica: pana la 50 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t / 24 h cereale macinate; mori de capacitate mare: peste 200 t / 24 h.

Moara de grau are capacitatea de 35t / 24h, deci este o moara de capacitate mica. Morile de capacitate mica au diagrama tehnologica dezvoltata, cu un proces redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

2. MATERIA PRIMA UTILIZATA

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealelor Graul - este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie. Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de griu comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2,8 si 3,3 mm grosime. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul, aleuronul, endospermul si germenele. Din punct de vedere organoleptic bobul de grau trebuie sa aiba un aspect normal, caracteristic cerealelor sanatoase.Boabele sanatoase au un aspect lucios, iar cele bolnave au aspect mat. Culoarea variaza de la galben deschis la galben roscat.

in care se gasesc granule de amidon de diferite dimensiuni. In spatiile libere. Endospermul sau miezul fainos constituie tesutul de rezerva in care sunt acumulate substantele hranitoare necesare dezvoltarii noii plante. Acest strat ocupa 7-9% din bobul intreg.3 mm grosime. face legatura intre invelisurile boabelor de cereale si endospermul propriu-zis. Gustul trebuie sa fie putin dulceag. Structura anatomica a bobului de grau Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. compacte si cu aspect cornos. de incins. vitamine si enzime este foarte mic in endosperm. intre granulele de amidon.8% din bobul de grau e gaseste localizat la unul din capetele bobului. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisor. Acest strat numit strat subaleuronic. de substante toxice folosite la dezinsectie.care contin substante proteice si grasimi. si endocarpul sau epiderma interna. Datorita valorii lui nutritive si continutului ridicat de vitamina E embrionul trebuie extras in proportie mare in procesul de macinis. Daca se face o sectiune transversala prin bobul de grau se observa urmatoarele parti: invelisul bobului. sa nu prezinte miros de mucegai.Mirosul trebuie sa fie caracteristic cerealelor din care provin. in apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce in ce mai mici apoi dispar. celuloza. stratul aleuronic. Endocarpul este format dintr-un strat de celule si mai alungite sub care urmeaza un strat de celule cu forma de tub asezate perpendicular pe primele pentru a marii rezistenta endospermului. nu trebuie sa fie amar. Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereti grosi care au in sectiune o forma aproape patrata. se gasesc substantele proteice de culoare galbuie-bruna. Acest strat contine in proportie ridicata substante proteice sub forma de granule foarte fine. endospermul este format dintr-un strat de celule cu pereti ingrosati.4-2. pentozan.8 si 3. De-a lungul parti concave se afla santuletul.Mezocarpul este format din celule mai alungite. El este format din celule mari cu pereti subtiri. Epiderma este foarte subtire fiind formata dintr-un singur rand de celule care au o membrana celulozica rezistenta si translucida. Pericarpul invelisului este format din 4-5 straturi de celule suprapuse: epicarpul sau epiderma externa. . Continutul de substante minerale. mezocarpul format din 2-3 randuri de celule. Embrionul sau germenele ocupa 1. In exterior. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5 si 8 mm lungime si 2. Stratul aleuronic este lipsit de granule de amidon. acru. endospermul sau stratul subaleuronic si embrionul. ranced sau mucegait.

B2 si PP. fie ca sunt obtinuti separat. In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine. vitamine si enzime. sinteraze si izomeraze. ele intra in compozitia protoplasmei si a nucleului. pigmenti. Grasimile se gasesc ca incluziuni. Sustantele proteice alcatuiesc substanta de baza necesara vietii. In procesul . Repartitia vitaminelor in masa bobului este neuniforma si anume: vitaminele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic. ceea ce are drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. De asemenea. Cea mai importanta glucida este amidonul. intr-un proces tehnologic de macinis necorespunzator. in anumite conditii se descompun punand in libertate acizi grasi ceea ce duce la o crestere a aciditatii. prolamine si gluteline. insa proportia de repartizare este diferita: proportia cea mai mica se gaseste in centrul endospermului (0. in procesul tehnologic de macinis se indeparteaza cea mai mare parte din germeni si stratul aleuronic. transferaze. Alaturi de acestea se mai gasesc vitaminele E si A. globuline. iar embrionii fie ca ajung in faina sau in tarate. germene. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau. liaze. care contine putin gluten. si sub forma de substante de rezerva. picaturi de grasimi neutre sau intra impreuna cu alte substante in compozitia protoplasmei si a membranei celulare. diferite incluziuni celulare sau se gasesc ca zaharuri dizolvate in sucul celular. invelisurile in tarate. invelis. partile componente ale boabelor sunt transformate in felul urmator: endospermul in faina. substante minerale. Caracterististici chimice ale bobului de grau In compozitia chimica a celulei vegetale intra diferite substante ca: substante proteice. Glucidele formeaza in special membrana celulara. oxidoreductaze. Pentru tehnologia panificatiei o deosebita importanta prezinta substantele proteice generatoare de gluten: gliadina si glutenina.In urma macinarii graului. Spre deosebire de alte cereale. proteinele graului au proprietatea de a forma glutenul.30%) si ajunge la periferia acestuia la 0.48%. Grasimile sunt combinatii chimice usor oxidabile. Acestea pot fi retinute in mare parte daca faina este de extractie peste 75%. Vitaminele A si E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic. Acestea fac parte din clasele: hidrolaze. Graul care contine multa proteina si mult gluten este grau tare si prezinta bune calitati de panificatie in comparatie cu graul moale. glucide. Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman. grasimi. in proportie mai mare se gasesc vitaminele Bl. Enzimele: Numarul de enzime din bobul de grau este mare si important.

Marimea si uniformitatea boabelor sunt caracterizate de dimensiunile acestora. atunci boabele mici trec fara efect tehnologic si invers. Substantele proteice predominante in gluten sunt gliadina si glutenina. seminte de buruieni. Cu cat graul este mai curat. cu atat este mai bun pentru prelucrare. Acesti indici depind de conditiile climaterice. Daca aceste corpuri straine nu sunt separate si ajung prin prelucrare. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interior catre exteriorul endospermului. In standardele in vigoare este de 14% si are un rol important in procesul de depozitare si de macinis al cerealelor. Asa se explica de ce faina foarte alba extrasa din centrul bobului de grau are continutul de gluten mai mic decat cea extrasa din partile mai periferice. sticlozitatea boabelor si continutul in substante minerale. Este importanta in procesul de sfarmare a boabelor la primele pasaje de macinis in sensul ca daca organele de lucru ale masinilor de prelucrat se regleaza dupa boabele mai mari. Caracteristici fizice a bobului de grau Indicii generali de calitate sau caracterele fizice ale cerealelor sunt: umiditatea. Cunoscanduse indicii fizici de calitate a boabelor. de soi etc. recoltarii si transportului. dand nastere maltozei. pietris. marimea si uniformitatea boabelor.Se considera ca un grau este bogat in gluten cand continutul sau de proteina depaseste 13%. masa hectolitrica. se poate stabili regimul de lucru ce trebuie folosit in procesul tehnologic de macinare a cerealelor. Cunoscand marimea boabelor se poate regla distanta intre valturi. praf. daca reglarea se face dupa boabele mici. masa absoluta a 1000 de boabe. . in produsul finit. pot imprima acestuia miros si gust neplacut. nisip. impuritatile din masa de boabe. necesare fermentatiei. Umiditatea: prin umiditate se intelege continutul in apa ce il au boabele. Prin corpuri straine se inteleg: seminte de alte plante cultivate. inrautatind culoarea sau aspectul general. atunci boabele mari vor fi sfaramate de asa natura incat influienteaza negativ procesul tehnologic. de regiunea unde au fost cultivate. resturi de plante. Impuritatile din masa de boabe: masa de boabe este un amestec intre semintele plantei si corpurile straine. Glutenul graului: Cantitatea si calitatea glutenului definesc in cea mai mare masura insusirile de panificatie ale graului. pentru a obtine produse (fainuri si grisuri) cu indici de calitate superiori. Corpurile straine ajung in masa de cereale din timpul cultivarii. pamant etc. umiditatea mai mare de 14% favorizeaza degradarea cerealelor. Continutul de gluten al graului variaza in limite largi 18-30% la graul comun si 2540% la graul durum. boabe sparte sau vatamate. In timpul pastrarii indelungate in depozite.tehnologic de fabricare a painii unele dintre aceste enzime intervin in hidroliza amidonului.

dupa ce granele au fost curatate. Prin macinarea granelor fainoase rezulta o cantitate mai mica de gris si un procent mare de faina cu continut ridicat in substante minerale. iar la umezirea granelor fainoase sa se foloseasca o cantitate mai mica de apa si timpul de odihna sa fie de 4-8 ore. Acest indice intereseaza in mod deosebit in practica de productie. Se gasesc in cantitate mai mare in invelis si stratul aleuronic 11% si. iod. fier si mangan in cantitati mai mici si urme de fluor. Sticlozitatea: daca se face o sectiune in diferite boabe de grau. bor etc. iar altele un aspect fainos. clor. greutatea a 1000 de boabe relativ mare si masa hectolitrica mica indica boabe mari si usoare. siliciu. timpul necesar pentru odihna sa fie de 8-24 de ore. de acest factor depinde stabilirea randamentului de faina obtinuta prin macinarea a 100 kg de grau. iar umiditatea mare si corpurile straine usoare o micsoreaza. Astfel. cupru. Granele cu o masa hectolitrica mare. Masa hectolitrica: masa hectolitrica reprezinta greutatea in kilograme a 100 l de cereale. se observa ca unele au un aspect sticlos. Din macinarea granelor sticloase rezulta o mare cantitate de gris sortat dupa marime. Din practica de productie si din experientele de laborator s-a observat ca prin macinarea cerealelor cu masa hectolitrica mare se obtine mai multa faina. Masa absoluta a 1000 boabe de grau: greutatea a 1000 de boabe calculata la substanta uscata reprezinta masa absoluta. Continutul in substante minerale: in compozitia boabelor de grau intra si anumite substante minerale care raman sub forma de cenusa dupa arderea cerealelor. Acest . Prin analiza cenusii s-au gasit urmatoarele elemente: fosfor sulf. Pentru umectarea granelor sticloase se recomanda sa se foloseasca o cantitate mai mare de apa.40%.Din practica de productie s-a constatat ca prin macinarea boabelor mari de grau rezulta un randament mai mare de faina decat prin macinarea boabelor mici. granele de calitate superioara se caracterizeaza printr-o masa hectolitrica mare si o greutate a 1000 de boabe mare. Prin stabilirea acestui indice se face aprecierea justa a calitatii cerealelor. Impuritatile grele si tasarea cerealelor maresc masa hectolitrica. calciu. iar faina rezultata din macinarea granelor cu boabe mari are un gluten de calitate superioara. se macina pentru a se obtine faina de calitate superioara. datorita faptului ca bobul de grau mare se caracterizeaza printr-un procent mic de invelisuri si un procent mare de endosperm. in cantitate mai mica in endosperm 0. zinc. potasiu. dar cu o greutate a 1000 de boabe mica indica un bob greu si marunt. sodiu si magneziu in cantitati mai mari. Masa hectolitrica este influentata de continutul in corpuri straine si de umiditate.35-0. acest aspect se datoreaza consistentei endospermului. aluminiu. Continutul in substante minerale este un indice care caracterizeaza insusirile de macinis ale graului si care variaza in functie de partile anatomice ale bobului.

Capacitatea de curgere este deplasarea masei de boabe in stare libera si este influentata de o serie de insusiri ale masei de boabe cum ar fi: forma. Densitatea si spatiul intergranular al masei In cadere libera si asezarea sub forma de gramada.3 m/s. fenomen ce se intalneste frecvent la: aspiratia panzei de cereale. Rezistenta stratului de cereale la trecerea aerului La trecerea unui curent de aer printr-un strat de cereale.indice este important‚ in stabilirea calitatii fainurilor. 2. Caracteristici tehnologice ale cerealelor Aceste caracteristici participa la unele operatii de transport.de depozitare si prelucrare. Capacitatea de plutire Viteza de plutire la grau este de 8. grisuri). Consumul de energie necesare unei aerari.5-10. Volumul ocupat de boabe poarta numele de „densitatea masei de cereale”. forma si materialul pe care se deplaseaza masa de boabe. dimensiunile si starea suprafetei boabelor. masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe. intrarea si iesirea din tarare. Aceasta rezistenta se concretizeaza prin consumul de energie. aspiratia cascadelor din curatatorie. acesta intampina o anumita rezistenta. Intre acestea raman goluri care poarta numele de „spatiu intergranular” sau „porozitatea masei de cereale”. In practica se utilizeaza pentru uscare un strat cuprins intre 60-300 mm si o viteza a aerului de 0.2-0. starea. Capacitatea de plutire are importanta pentru ca pe baza acestei insusiri se separa impuritati usoare din masa de cereale si se face transportul pneumatic prin conducte in curatatorie si in moara propriu-zisa. gazari sau uscari depinde de 2 factori: cantitatea de aer realizata de ventilator in unitatea de timp si rezistenta opusa de stratul de cereale la o anumita viteza a aerului. cantitatea de impuritati.5m/s.2. Rezistenta stratului de cereale se calculeaza cu formula urmatoare: S = A × h – vn . Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si cu grosimea materialului strabatut. Insusirea boabelor de grau de a se mentine in stare de suspensie la o anumita viteza al unui curent de aer ascendent se numeste capacitatea sau viteza de plutire. reprezentand gradul de separare a particulelor de invelis de masa de produse valoroase (fainuri.

05-0.1 GRIU 1. λ . % Densitatea masei boabe.43 1.W/m. Transferul de caldura in masa de boabe are loc mai mult prin convectie .52 0.43 S – rezistenta stratului de cereale in mm H2O h – grosimea stratului in mm v – viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale in m/s A si n – coeficienti ce depind diametrul boabelor Rezistenta unui strat de cereale la o grosime a stratului de 10 mm (mm col.41 0.4 3.K de pentru λ . Conductivitatea termica a masei de boabe depinde de structura si densitatea materialului .W/m.81 0.41 coeficientilor A pentru stratul cuprins intre 0.41 0.K . Conductivitatea termica(λ ) a graului Denumirea culturii Umiditatea.De altfel . conductivitatea termica a bobului este de 3-5 ori mai mare decat a masei de boabe. de umiditate si de temperatura acestuia. H2O) Viteza aerului CEREALA A n 0. dar in mod deosebit prin prezenta aerului intergranular. Relatia de calcul Conductivitatea termica.1 Conductivitatea si difuzivitatea termica a masei de boabe Masa de boabe are o conductibilitate si o difuzibilitate termica mica .Cereala Grau Diametrul boabelor in Valorile mm n 1.5 m 1.23 1 14. prin circulatia aerului intergranular.2 1.5 5.53 0. Conductivitatea termica mica a masei de boabe se poate explica prin compozitia organica a bobului .3 2.

In procesul de patrundere a apei in boabe sunt doua faze. taria invelisului.104 0. pastrarea si tratamentul cerealelor ( ventilare .7 8.129+0.062 u 9. kg/m3 821 750 720 Relatia de calcul Difuzivitatea a difuzivitatii 11. cum ar fi: marimea boabelor. uscare . care se diferentiaza in functie de calitatea boabelor. autosortarea este determinata de capacitatea de plutire a boabelor. Capacitatea de adsorbtie si absorbtie Cerealele au insusirea de a absorbi gazele sau vaporii diferitelor substante . de raportul Densitatea .4-0. Difuzivitatea termica a . Capacitatea de sorbtie a boabelor se datoreste structurii coloidale capilaroase a bobului si spatiului intergranular. % 8-16 15-28 10-22 Higroscopicitatea boabelor Higroscopicitatea boabelor este influentata de o serie de factori.151 0.108 . se asaza spre peretii celulei de siloz . zbarcite . cand boabele mari . Aceasta proprietate prezinta interes la transportul .00230 u 0.6-0.7 8. integritatea boabelor.070+0. gazare ). m2/s 10. compozitia chimica.00147 u 0. Sorbtia si desorbtia are loc cand se produce un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de boabe si presiunea vaporilor din mediul inconjurator. iar difuziunea interioara este trecerea vaporilor de apa din spatiul intergranular in interiorul boabelor.130+0.2 . umiditatea si temperatura de pastrare. In timpul caderii libere . Autosortarea este insusirea masei de boabe aflate in cadere de a se aseza in straturi succesive . in m2/s se defineste prin inertia termica a acestora si variaza functie de umiditatea si densitatea acestora.00250 u 0. Difuziunea exterioara este patrunderea vaporilor de apa in spatiul liber dintre boabe (spatiul intergranular).046 u 9. Aceasta depinde de forma celulei.167 Difuzivitatea termica a masei de boabe . semintele de buruieni si pleava .079 u termica a.Grau 10-20 11-27 6-16 692 756 821 0. cum ar fi: difuziunea exterioara si difuziunea interioara. in m2/s a graului Denumirea culturii Grau Umiditatea. Se pune in evidenta la incarcarea celulelor de siloz . La incarcarea si descarcarea celulelor de siloz are loc autosortarea boabelor . cu capacitate mare de plutire .6-0.

Sunt insa cazuri in care desi culoarea fainii este normala.1. Caldura specifica a masei de boabe este influentata de umiditate si temperatura . In afara particulelor de tarate sunt cazuri cind culoarea fainii poate fii denaturata de continutul de impuritati ramas in masa de grau dupa curatire. Caracteristici fizico-chimice ale fainii Insusiri fizice Culoarea. 3. simetrica si a simetrica. Influenta gradului de extractie asupra culorii se explica prin prezenta si marimea particulelor de tarate care intra in masa de faina. culoarea miezului painii este mult mai inchisa. In functie de aceste caracteristici au fost puse in evidenta trei tipuri de scurgere : normala . semialba si neagra. Gradul de extractie. Suprafata specifica a boabelor reprezinta raportul dintre suprafata tuturor boabelor continute intrun kg si volumul ocupat de aceste boabe si intereseaza in mod deosebit procesele de uscare . . incinse. 3. Culoarea alb galbuie a fainii este determinata de culoarea endospermului si de pigmentii carotenici ai acestuia. de amplasarea gurilor de alimentare si evacuare ale celulei de siloz . Culoare inchisa a fainii negre se datoreste prezentei particulelor de tarate. continutul de boabe malurate. PRODUSE FINITE Insusirile de calitate ale fainii sunt determinate de doi factori: materia prima si procesul tehnologic de fabricatie. Aceste insusiri se impart in doua grupe : insusiri fizice si insusiri chimice. Numarul particulelor de tarate influenteaza culoarea fainii. In practica faina se clasifica dupa culoare in faina alba. Fiecare dintre ele contine pe linga particule provenite din endosperm si particule de tarate. caramelizate in timpul uscarii etc. Aceasta necorelatie dintre culoarea fainii si cea a painii se datoreaza actiunii unei enzime numita: tirozinaza care in prezenta oxigenului din aer oxideaza aminoacidul tirozinei formindu-se melanine care imprima aluatului si miezului painii culori mai inchise. aerare si gazare. Intre culoarea fainii si cea a miezului painii exista o anumita corespondenta.dintre inaltimea celulei si sectiunea transversala . in a caror componenta intra pigmentii flavonici.

care dce la incalzirea fainii la peste 40 C se accentueaza culoarea alba. Cu cat faina are granulatie mai fina cu atat durata formarii glutenului este mai scurta. Daca insa se desfasoara un regim de macinare strins. iar umiditatea relativa a aerului este in medie de 55-60%. Faina din endosperm contine particule de marimi diferite in functie de actiunea tavalugilor macinatorii care pot sfarama particule de endosperm pina la marginea granulelor de amidon si chiar deteriorarea partiala a acestora. aceste particule sunt mai putin friabile si pot fi aduse mai greu in stare foarte fina.. Determinarea umiditatii se realizeaza prin diferite metode. Culoarea fainii poate fi masurata prin metoda comparatiei . In tara noastra pina in prezent culoarea fainii este un indice calitativ orientativ. Faina este un produs foate higroscopic si din aceasta cauza. Umiditatea. modul de stivuire etc. Influenteaza in mare masura viteza proceselor coloidale si biochimice ce au loc in aluat in timpul procesului tehnologic de fabricare a painii. patrunderea aerului in ambalaj. Compozitia lor difera mai ales prin continutul mare de substante minerale.Temperatura cu care rezulta faina din tavalugi. fortat. aprecierea calitatii mai exacte a fainii facindu-se dupa continutul de cenusa. In aceste conditii se observa o scadere a umiditatii fainii aflata in depozit si in consecinta. fiind folosita atat la controlul productiei cat si la relatiile dintre producator si beneficiar. continutul sau in umiditate se modifica in timpul depozitarii in functie de o serie de factori: umiditatea avuta la introducerea in depozit. Astfel atunci cind faina rezultata are o temperatura de circa 35 C ea pastreaza cu fidelitate culoare endospermului din care provine. activitatea enzimelor proteolitice este mai mare si duce la o crestere rapida a aluatului si suprafata de actiune va fi mai mare avand ca urmare o crestere a continutului de maltoza.metoda Pekar” sau cu aparate speciale numite colorimetre. Finetea fainii. vom avea o scadere in greutate a sacului cu faina. Cele mai frecvente sunt cele care au la baza conductibilitatea electrica. Metoda Pekar este cea mai raspandita. In faina neagra intra si o cantitate de tarate si germeni. Temperatura de iesire a fainii dintre tavalugi influenteaza nuanta culorii. umiditatea relativa a aerului din depozit. conditiile de temperatura. Umiditatea initiala a fainii este dupa normele actuale de 14-15%. Insusiri chimice 0 0 . Pentru determinari mai exacte se foloseste metoda uscarii in etuva. precum si proprietatile fizice si digestibilitatea painii. durata formarii aluatului de consistenta normala este mai mica.

Un miros de incins.Dintre vitaminele liposolubile se gasesc vitaminele E si A.).50% si ambele categorii se gasesc in faina cu extractie peste 65%. granulele de amidon au dimensiunile de 20-40 µ . Prospetimea si aciditatea. fainurile albe sunt mai sarace in vitamine. Analiza chimica a fainii de diferite tipuri din aceleasi cereale. Asa se explica continutul ridicat de celuloza al tipurilor de faina neagra si foarte scazut al tipurilor de faina alba. Prospetimea fainii se poate aprecia in general dupa gustul si mirosul ei. mucegai sau de ranced. Vitamine. Glucidele. Prin urmare. Faina neagra contine mai putine proteine decit faina alba. fainurile de extractie mica au un continut mare de amidon. Glucidele constituie componentul cel mai insemnat ai fainii. Continutul de proteina al fainii de grau se imparte in doua categorii: • • substantele proteice generatoare de gluten substante proteice negeneratoare de gluten sau substante proteice cornoase Cele din prima categorie se gasesc in faina alba cu extractie pina la 65%. arata ca tipule de faina neagra sunt mai bogate in substante proteice decit tipurile de faina alba. O data cu cresterea extractiei de faina. precum si gustul amar sau acru indica si . Datorita concentrarii lor in germen si in stratul aleuronic si mai putin in endosperm. B12 . Faina neagra contine cea mai mare cantitate de grasime. B6. iar dintre acestea amidonul ocupa proportia cea mai mare. se imbogateste cu vitaminele aratate mai sus. Aceste proteine care se gasesc numai in miezul bobului de grau. Grasimea. Continutul de proteine este influentat de tipul de faina si gradul de extractie. sunt repartizate neuniform. continutul de amidon se micsoreaza. gliadina si glutenina ocupa proportia cea mai mare (circa 75-80% ). Pe masura ce extractia creste si masa fainii contine tarate si germenii.Proteinele. B2. Continutul de grasime influenteaza timpul de pastrare al fainii. Dintre proteinele fainii de grau de diferite extractii. Existenta grasimii in faina se datoreste in cea mai mare parte unor particule de germeni care nu au fost eliminate in procesul de macinis. Rolul glutenului in faina este acela de a retine gazele in procesul de fermentare al aluatului si de a forma un schelet rezistent. La fainurile albe glucidele depasesc procentul de 82%. biotina etc. cu cenusa de 0. Principalele vitamine continute de faina de grau sunt cele din complexul B (B1.In fainurile albe. Celuloza existenta in faina provine in special din invelisul bobului. Proteinele din prima categorie se gasesc in endosperm iar cele din a doua categorie se gasesc in stratul aleuronic si invelis.

Gradul de crestere al aciditatii in timpul depozitarii este cu atit mai mare cu cat faina contine mai multe particule de invelis si germen. 3. Temperatura din depozit si umiditatea fainii sunt factorii care influenteaza cresterea aciditatii. puterea fainii si capacitatea de a-si inchide culoarea. Maturizarea naturala a fainii se produce intre 45 si 60 de zile. aciditatea fainii creste. faina trebuie depozitata o perioada de timp. Imbunatatirile sunt mai evidente atunci cand faina se obtine din grane proaspat recoltate. Se exprima in ml de apa absorbiti de l00 g faina. in timpul modelarii si intinderii cu ajutorul masinilor de roluit si intins aluat. capacitatea de a forma gaze. aluatul in timpul dospirii devine mai uscat. Cand aciditatea fainii depaseste 6 aceasta denota ca faina este veche. In timpul depozitarii. faina se deschide la culoare. Acest fenomen este atribuit unor modificari ce apar in urma oxidarii lente ai unor compusi ai fainii. Caracteristici tehnologice ale fainii Insusirile de panificatie ale fainii sunt insusiri care determina comportarea tehnologica a fainii si cuprind: capacitatea de hidratare.2. ceea ce are importanta in procesul de fabricatie. Consistenta 0 . In cursul maturizarii normale. Experienta a demonstrat ca faina de grau proaspata nu intruneste insusirile optime de panificatie si ca aceste insusiri se modifica in sens pozitiv pe masura ce faina se invecheste. Spre deosebire de alte produse alimentare care se trimit spre consum in stare cat mai proaspata. Ca rezultat al maturizarii fainii. Capacitatea de hidratare reprezinta cantitatea de apa absorbita de faina pentru a forma un aluat de consistenta standard. dar calitatea sa se imbunatateste. Astfel glutenul din faina de grau perfect sanatos scade cu 1. elastic si mai putin vascos. In timpul maturizarii se produc unele modificari ale continutului de gluten. perioada in care au loc unele modificari calitative.5 pina la 3%.el daca faina este proaspata sau veche. Cauza deschiderii la culoare se datoreste stucturii nesaturate a combinatiilor carotenoide care prin legarea oxigenului devin saturate si incolore. O deschidere mai pronuntata se produce dupa o depozitare de 60-90 zile si chiar dupa 1-2 ani. in sensul ca aceasta creste cu cit mai repede cu cat temperatura depozitului este mai mare si faina este mai umeda.

valoarea normala a gradului de deteriorare mecanica a amidonului este 6-9%. pietre. Capacitatea fainii de a-si inchide culoarea in timpul procesului tehnologic. Din acest punct de vedere fainurile pot fii: puternice sau foarte puternice. pamant. desi sunt supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin. contin totusi o serie de corpuri straine ca: praf. ocupa din . Acest lucru se datoreaza actiunii enzimei tirozinaza. sfori. Capacitatea de hidratare este in relatie directa cu calitatea si extractia fainii. cu formare de melanine. 4. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA. Fainurile de grau au in general suficienta tirozinaza. fermentat 5 ore la 30 °C. asupra aminoacidului tirozina. Exista cazuri in care faina isi inchide culoarea pe parcursul procesului tehnologic. in special de amilaza si de gradul de deteriorare mecanica a amidonului. Puterea fainii se determina farinografic. foarte bune pentru panificatie.1. dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care. 4. seminte de buruieni. corpuri metalice. Puterea fainii si capacitatea ei de a forma gaze sunt cele mai importante insusiri de panificatie ale fainii. la depozitarea in celule. de care depinde atacabilitatea sa enzimatica. Pentru panificatie. Ele determina in cea mai mare parte calitatea painii. Valorile normale ale acesteia sunt: faina neagra 58-64 % faina semialba 54-58 % faina alba 50-55 % Capacitatea de a forma gaze se exprima prin ml de dioxid de carbon degajati intr-un aluat preparat din 100 g faina. Cerealele sosite in mori.standard este consistenta de 0. Prezenta acestora exercita influente negative in timpul transportului in siloz. etc. prin procesul de proteoliza. satisfacatoare medii si slabe sau foarte slabe. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis.5 kg fm sau 500 UB (unitati Brabender). produsi de culoare inchisa. Puterea fainii caracterizeaza capacitatea aluatului de a retine gazele de fermentare si de a-si mentine forma. Este influentata de continutul de enzime amilolitice ale fainii. favorizeaza dezvoltarea insectelor. se formeaza cantitati importante de tirozina. 60 ml apa si 10 g drojdie.

Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta. Separatoarele magnetice Pentru retinerea impuritatilor feroase din masa de cereale se folosesc magneti permanenti sau electromagneti.10 mm. Triorul spiral Serveste la recuperarea boabelor sanatoase si a sparturilor care trec in masa de corpuri straine. cu ajutorul unui inregistrator. sistem potcoava. se face folosind diferenta de greutate specifica si de forma care determina rostogolirea lor cu viteze diferite si pe traiectorii diferite. care creeaza intre polii magnetului un camp magnetic. In cazul magnetilor permanenti. Cerealele sunt dirijate prin acest cimp magnetic intr-un strat subtire cu viteza redusa. etc. neghina si sparturile sau corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orez. Pentru eliminarea partiala a corpurilor straine. Separarea are loc datorita deplasarii particulelor pe o suprafata inclinata avand miscare oscilatorie sau vibratoare. ovaz). iar separarea dupa insusirile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. precum si la sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. cum sunt: mazarichea.Acest utilaj este intalnit la noi in versiunea germana NAGEMA. aparatul inregistreaza si numarul de cantariri sau cantitatea in kg. cerealele sunt supuse operatie de precuratire. Separatorul-aspirator de siloz realizeaza separarea dupa marime cu ajutorul ciururilor. Odata cu cantarirea. dar si viteze diferite. stratul de cereale trebuie sa fie de 8 .spatiul de depozitare. prezentand astfel o situatie exacta asupra cantitatilor de grau ce trec prin el. Separatorul de pietre Separatorul de pietre combina principiul de separare dupa masa specifica cu separarea dupa insusirile aerodinamice ale particulelor. Cantarul automat Primeste produsul ce trebuie cantarit si il lasa sa treaca mai departe numai in anumite doze egale si precis determinate cantitativ. Principiul de functionare consta in separarea corpurilor straine pe grupe de fractiuni si a boabelor ce se gasesc in amestec. Aparatele magnetice lucreaza pe principiul magnetului permanent. cu parametrii alesi astfel incat diferitele mase specifice ale particulelor sa le confere acestora directii de deplasare diferite. . Aceasta se face pe baza a doua principii: curatirea dupa marime cu ajutorul sitelor si separarea dupa proprietatile aerodinamice cu ajutorul curentilor de aer. pentru ca toate corpurile feroase sa poata fi retinute.

incarcarea specifica. Descojirea primara se realizeaza cu ajutorul descojitorului Eureka montat inaintea masinii de spalat.capacitatea morii. caracteristicile tehnice ale utilajelor.5 t/24h . Sa se calculeze necesarul de utilaje a unei sectii de pregatire a graului pentu macinis la moara cu capacitate de 35 t/24h. .al treilea procedeu este cel in care se foloseste pulverizarea apei. Totodata se desprind si parti din straturile exterioare ale invelisului si. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaza in functie de: . Umectarea cerealelor se face in mod obisnuit prin trei procedee: .al doilea procedeu este cel in care se foloseste aparatul de umectat simplu sau cu cupe. sa elimine barbita.primul procedeu foloseste masina de spalat.Decojitoarele Masinile de descojit au ca scop indepartarea prafului aderent pe suprafata bobului sau depus in santuletul acestuia. Aparate de umectat Aceste aparate sunt folosite pentru conditionarea fainii si sunt amplasate in curatatoria alba.5 t/24h Capacitatea curatatoriei intr-o ora: 35 = 38. embrionul. .2. Aceasta se monteaza dupa masina de spalat. sa sfarame si sa indeparteze bulgarasii mici de pamant care nu au fost separati pana la aceasta faza. 4. partial. iar praful rezultat prin descojire este un praf negru nefurajer. iar praful rezultat dupa descojire este un praf alb cu valoare furajera. Descojirea secundara se realizeaza cu ajutorul descojitorului cu manta abraziva si smirghel. Capacitatea morii: Cm = 35 t/24h Capacitatea curatatoriei: Cc = Cm + ( 10-20%) ∙ Cm (vom calcula Cc cu 10% mai mare decat Cm) Cc = 35 + Cc = 38.

A. Cantarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei:10. Calculul separatorului aspirator (S.turatia axului de comanda a cadrului cu ciururi. 20.dimensiunea ciururilor. si de numarul de rasturnari/minut.lungime = 1450 . Capacitatea cupei cantarului va fi: Alegem un cantar cu capacitatea cupei de 10 kg care face 3 rasturnari /min.50 . (mm) .fac 3 rasturnari/min.capacitatea. Calculam latimea ciurului: Alegem separatorul aspirator SA-612 Caracteristici tehnici ale separatorului aspirator SA-612: .1 rasturnare/min. 30. 50-100 kg.debitul de aer necesar.inaltime = 1575 puterea instalata. Incarcarea specifica a separatorului aspirator variaza Consideram o incarcare specifica de 50 kg/cm h.100 Alegem un cantar cu capacitatea intre 10-50 kg care face 3 rasturnari pe minut.fac 2 rasturnari/min.6 ≌33 cm =50 -55 kg/cm h .latime = 965 . (mm) = 600x 1200 .In functie de se vor determina: Calculul cantarului automat : Se calculeaza in functie de si 600 kg. (m3/min) = 40. Cantarele care au capacitatea cupei:    10 si 50 kg.) Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei. (kw) = 0. cele de 100 kg. (rot/min) = 350 . 50.dimensiunile exterioare.5 . (t/h) = 2.

78 = 3.14 0.54 Numarul masinilor de descojit= .6 m si L = 2 m Incarcarea specifica Alegem = 500-600 kg/m2.58 (alegem 1 descojitor) = 0.7 = =1.4m Suprafata necesara de descojire: = Suprafata descojitor = π D =3.76 =0.08 =0.25 kg.71 Numarul de trioare = Vom alege 1 trior cilindric. 600 kg/m2 Calculul suprafetei necesara de triorare: Calculul suprafetei unui trior: =π D =3. Qs=120-150 kg/h deseuri de trior Aleg Qs=150 kg/h Cantitatea de deseuri= 5%∙Cc/h= ∙1605= 80. Calculul masinilor de descojit: =800-900 kg/ Dimensiunile cilindrului (masina de descojit): D=0. Calculul triorului spiral: Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si de cantitatea de deseuri rezultata de la triorul cilindric.6 = 3.- masa.14 0.7 m si L=1. (kg) = 380 Calculul triorului cilindric: Dimensiunile cilindrului : D = 0. adica 81 kg deseuri Calculul numarului de trioare spirale: = Alegem 1 trior spiral.

evacuarea spre moara propriu-zisa. V=L l H= 48 750 =36000 kg . Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii. H=12m. . Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic pentru curatatorie Dupa ce a fost recoltat graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau vagoanelor la mori.3. precuratire si depozitare in celule. trioare. a instalatiilor si a cerealelor. In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice: ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ evacuarea cerealelor din sorb. l=2m. ventilatia utilajelor. cantarire. separatoare de pietre.44 m (lungimea totala de magneti) Calculul celulelor de rezerva si de odihna: Dimensiunile unei celule de odihna: L=2m.06≌ 2 celule de rezerva si odihna 4.04= 0. Greutatea hectolitrica =75 kg/hl =760 kg/ =48 . Cantitatea de grau dintr-o celula =V Numar de celule = = =1.dozarea pentru amestec si trimiterea la curatatorie. recircularea cerealelor pentru a impiedica incingerea.Calculul aparatului de umectat: = 5t/h= 5000 de kg Numar aparate de umectat= = =1 aparat de umectat Calculul aparatelor magentice: magnet potcoava =150-180 kg/h Numarul de magneti= = =11 magneti Magnetii au urmatoarele dimensiuni: l = 40 mm = 11 0. evacuarea din celule . Fluxul tehnologic din curatatorie cuprinde urmatoarele utilaje: Pentru eliminarea impuritatilor libere din masa de cereale: separatoare-aspiratoare de moara.

acesta separa impuritatile mai mari. curatirea propriu-zisa urmand a se realiza in sectia de curatire si conditinoare. . care retin impuritatile feroase. pentru eliminarea impuritatilor feroase.masini de descojit.aparate de procentaj. Pentru masurarea cerealelor in curatatorie: . Separarea corpurilor straine. Inainte de evacuarea din tararul aspirator cerealele trec pe suprafata unui magnet. praf mineral – vegatal si boabe sparte. Precuratirea cerealelor in siloz se realizeaza cu tararul aspirator. . In timpul operatiilor de cernere masa de cereale este strabatuta de un curent de aer ascendent.cantare automate. Separarea corpurilor straine-usoare pe baza proprietatilor aerodinamice se realizeaza cu separatorul cascada si cu separatorul pneumatic. Pentru transport: . se face cu ajutorul separatorului aspirator. produs de un ventilator. Separarea corpurilor straine dupa marime se realizeaza printr-o cernere succesiva cu ciururi. .aparate de udat. Pentru eliminarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor: Pentru conditionarea cerealelor: . corpuri straine grosiere si corpuri straine fine. Dupa punerea in functiune a separatorului de pietre si a coloanei de aspiratie. Cerealele odata ajunse in siloz sunt supuse unei operatii preliminare de curatire numita precuratire. Separarea cerealelor se face in trei fractiuni: grau curatat. care se deosebesc de masa de cereale dupa marime si insusiri aerodinamice.pe orizontala: cu snecuri. Produsele curatate de impuritati trec mai departe pe suprafata separatoarelor magnetice. Separatorul de pietre elimina pietrele cu dimensiuni asemanatoare bobului de grau. . Transportul graului in interiorul unitatii se reazlizeaza cu ajutorul unor utilaje : elevatoare. egale sau mai mici decat bobul de cereale prin combinarea actiunii ciururilor si a curenilor de aer. . graul este introdus .pe verticala de sus in jos: prin conducte cu cadere libera.de jos in sus: cu elevatoare sau pneumatic.- masini de spalat si magneti.coloane de conditionare. cu dimensiunile orificiilor alese corespunzator. conducte cu cadere libera sau tansportoare cu banda. care separa impuratatile usoare ca : pleava.

Graul intrat in interiorul cilindrului cu alveole. care se face cu masinile de periat. fiind distribuit in strat subtire si uniform pe suprafata sitei. fie cu apa si caldura (tratament hidro termic). Apoi se trece la indepartarea prafului aderent pe suprafata. Pentru separarea impuritatilor metalice de natura feroasa se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. care nu ua fost separati pana la aceasta faza. praful si partea superficiala a invelisului se desprind. Separarea boabelor de grau si a sparturilor. care trec in masa de corpuri straine. in vederea indepartarii partilor de coaja desprinse de bob dar care mai sunt aderente bobului.la curatat. precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec. Norme Orientative pentru diagrame de macinare. . impuritatile feroase sunt atrase si retinute. cand graul vine in contact cu suprafata aspra. Graul intrat in utilaj este aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete. Aceasta se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica). sfaramarea si indepartarea bulgarilor de pamant. se face cu ajutorul triorului spiral. cu ajutorul masinilor de descojit si periat. indepartarea smocului de perisori. cu ajutorul clapetei de reglaj si datorita miscarii oscilatorii. In continuare are loc perierea. a celui depus in santuletul bobului. Conditionarea are rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate. Prin trecerea graului in strat subtire peste polii coloanei magnetice. inainteaza datorita miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita produsul nou intrat (triorul cilindric).

5-1. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.6-0.65 5-6 10-15 1.7-0. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.Numar de Felul Macinisului pasaje Sroturi Macinis cu trei sortimente de faina 10+ 60% 45+33% 25+55% 35 35+45% 6-7 Macinatoare 16-17 1. Tavalugii rifluiti .2 1-1.se folosesc la maruntirea particulelor de endosperm si transformarea lor in faina. .2 S-cernere pentru controlul fainii 10-14 10-12 10-12 10-12 10-12 Macinis cu doua sortimente-mai mult extractii 7-8 16-18 1.diametrul care poate fi intre 220-300mm. constituind principalul utilaj tehnologic folosit in operatiile de maruntire.se folosesc la sfaramarea boabelor de grau si la separarea particulelor de endosperm de invelis. Notatia valturilor: VDA-valt dublu automat ex: VDA-1025.825 Caracteristicile geometrice ale tavalugilor sunt : .7-1.9 10-14 12-15 -lungimea linei macinatoare.3-1. Suprafata tavalugilor poate fi rifulita sau neteda.3 1-1.3 0. 5.8 1-1.0-1.1. Tavalugii netezi.8 6-7 12-15 1.3 1-1. Dimensionarea si alegerea valturilor Valtul de moara este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat.2 1-1.2-1.625.2-1. -lungimea linei de srotuire.6 6-7 12-15 1. -suprafata macinatoare.3-1. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR DIN SECTIA DE MACINIS 5. -suprafata srot.6 0.75 1.5 Extractii directe cu 1 sortiment de faina 72% 87% 6-7 5-6 13-16 6-8 1.

Daca tavalugii se folosesc pentru sfarmarea boabelor si separarea endospermului de invelis. gradul de incarcare a valtului. desfacator si macinator. Pozitia riflurilor tavalugilor pereche are un rol deosebit de important in procesul de maruntire. actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee. Simbol Denumirea Dimensiunile. Profilul riflului se caracterizeaza prin unghiul taisului α si unghiul spatelui riflului β. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda. Riflurile pot avea inclinare stanga sau dreapta. iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina. numarul si pozitia acestora pe tavalugii pereche. iar la tavalugii pereche trebuie sa aiba acelasi sens de inclinare. Dimensiunile tavalugilor pentru valturi. deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare. starea suprafetelor de lucru a tavalugilor. . La anumite viteze unghiulare si datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru. Caracteristicile tehnologice ale tavalugilor rifluiti sunt profilul riflurilor. suprafata va fi neteda. Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele in timpul solicitarii este foarte mica. tipul de produse. Functia pe care o poate avea un valt este de: srotuire. suprafata va fi rifluita. umiditatea produselor.lungimea generatoarei suprafetei de lucru 600-1000 mm. (mm) D L A 220 250 300 1000 1000 1000 1550 1656 1790 Masa.. uniformitatea granulatiei produselor supuse macinarii. alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic. ventilatia valturilor cu aer sau racirea tavalugilor. (kg) fara fusuri cu fusuri 225 305 448 256 348 495 G Valturi pentru grau Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:        gradul de maruntire (sau de macinare).

faina neagra . Calculul valturilor Pentru o moara cu =35 t/24h.5≌ 438 cm =438 ∙0.6+1= 1.2.6 = 437. 800.6=262 cm Pentru morile cu capacitate mica se folosesc VDA cu L=600 sau L=800 cm . Calculul lungimii totale de tavalug pentru linia sroturilor si macinatoarelor: =6 =8 = + = = =700cm Alegem raportul dintre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi (tabel1) = + =0. Lungimea Pasajul fata de total srotori 14 Lungimea rezultata in cifre absolute 61 Lungimea reala in care se poate incadra 60 Numarul de variatii (bucati) 1/2x600 Srotul I . =40-60 kg/cm. 85%. Alegem Qs = 50kg/cm Valturile pot avea lungimea de 600. Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare.5. 1000 mm.

4. iar produsul care aluneca pe suprafata pana la evacuare se numeste refuz. Dimensionarea si alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaza sortarea produselor macinate poarta denumirea de site plane.3. Numarul ramelor = 12 Excentricitatea. Fractiunea care trece prin ochiurile sitei se numeste cernut. Calculul sitelor plane Alegem sita plana SP 812 (8 comportimente si 12 rame). formeaza pasajul tehnologic ( canalul de cernere). miscare care poate fi rectilinie. 5. Caracteristici tehnice ale sitei plane SP-812: Suprafata neta de cernere .Srotul II Srotul III Srotul IV Srotul V Srotul VI Total Sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Total macinatoare Total general 22 22 17 14 11 100 11 18 17 15 10 8 9 12 100 - 97 97 74 61 48 438 29 48 45 40 26 21 24 32 262 700 80 80 60 60 60 420 60 60 60 60 60 60 60 60 480 900 1/2x800 1/2x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 2x600 1x800 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 1/2x600 4x600 6x600 1x800 5. rot/min = 200 = 20 . material plastic sau matase naturala. mm = 45 Turatia. In componenta unei site plane intra ramele care pot fi grupate in pachete si care. la randul lor. Sita este o suprafata formata din tesatura de sarma. iar suprafata de cernere se numeste sita. Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare. alternativa sau circulara.

8 Suma ambelor suprafete.8 S3=7.5 . kg/m2∙24h = 900 Suprafata totala de cernere : = = = 64 Raportul dintre suprafata de cernere de la macinatoare si suprafata de cernere de la sroturi: = 0.8 2 Suprafata de cernere macinatoare : SP 812: St =20 S5=12. mm .5 S8= 20 S4=10 : 1+0.lungime = 3650 .Dimensiuni de gabarit.8 = 1. va fi: Suprafata de cernere sroturi: = =36∙0.5 S6=15 S2=5 S7=17.inaltime = 3223 Puterea necesara.5 S1=20:8=2. KW = 2 Incarcarea specifica.latime = 1111 .

In functie de dimensiunile particulelor.5 10 2.5 2. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris In procesul de macinis se obtine o gama larga de produse intermediare.Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje.5 2.96 0.4 5.5 2.8 3.5 Numar de site plane (buc) 2/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1. 630-400 µm grisuri mici.8 1.4 4.5 2.84 28 Suprafata in care se poate incadra real (m2) 5 5 5 2.48 4.16 1.5 2.5 2. acestea se clasifica:    grisuri mari.5 2.88 2.24 2.6 1.32 5.8 2. 5/8 1/8 2/8 2/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1/8 1. Suprafata fata Pasaj de total cernere % Srort I Srort II Srort III Srort IV Srort V Srort VI So l So 2 So 3 Sistem perie Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5 Sistem perie Recernere filtru Total macinatoare Control faina Total general 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 8 16 16 14 10 8 8 10 7 3 100 Suprafata rezultata in cifre absolute (m2) 4.5 2.32 2.52 2.5 2.24 2.8 1.92 2.8 36 2.5 10 2. 430-310 µm .5. 1200-630µm grisuri mijlocii.5 5 5 2.24 4. la care predomina endospermul si care se numesc grisuri si dunsturi.48 3.5 2. 3/8 1 4 5.

in mod frecvent. Calculul masinilor de gris . 245-160 µm Operatia tehnologica prin care se realizeaza separarea. la masinile de curatat gris se prevad site cu unul sau doua numere de sita mai mica (site mai rare). utilizand sitele cu numerele IX. Indicele de incarcare mediu al masinilor de gris. Urmeaza apoi operatia de cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a dunsturilor. unele fractiuni de grisuri mari si mijlocii contin. Diferenta dintre numerele sitelor din masina de gris si numerele sitelor din sitele plane de la care sun recoltate grisurile si dunsturile trebuie sa fie cu atat mai mare. productivitatea masinii si calitatea grisurilor care urmeaza a fi obtinute in urma curatirii. In cazul macinisului semiinalt si inalt. 310-245 µm dunsturi moi. Denuirea produsului Incarcarea sitei. X si XI. kg/ Grau fainos ∙h Grau sticlos 650 550 450 325 550 Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dunsturi aspre Capete 550 450 400 280 450 Dupa curatirea la masinile de gris. dupa care acestea sunt separate la masina de gris pentru eliminarea completa a partilor fara valoare si recuperarea particulelor provenite din endosperm.  dunsturi tari. Pentru curatirea grisurilor mari si mijlocii. 5. primele macinatoare servesc pentru macinarea grisurilor si dunsturilor de calitate. avand la baza proprietatile aerodinamice si de cernere a amestecului de particule se efectueaza cu masinile de gris. parti de invelis aderente. cu cat grisurile sunt mai fine. Macinare grisurilor si a dunsturilor este ultima faza a procesului de obtinere a diferitelor calitati de faina. cu ajutorul valturilor netede sau rifluite. din care se obtine faina de cea mai buna calitate. Procedeul se numeste desfacerea grisurilor iar pasajul care indeplineste aceasta operatie.6. iar la curatirea grisurilor mici si a dunsturilor se folosesc site si mai rare. Alegerea numerelor sitelor pentru curatirea grisurilor si dunsturilor la masinile de gris se face in functie de: marimea clasei de grisuri si de dunsturi suspuse prelucrarii si de cantitatea acestora. desfacator.

inaltime: 1373 . site= 16.dimensiuni de gabarit.40.numar randuri site suprapuse: 2 .50. l = 400 mm.numarul sitelor) Alegem masina de gris MG 40x16.8 .lungimea: 590 . m3/min: 40-55 .dimensiunile sitelor. mm: . mm: . rot/min: 450 .puterea. = 200-250 kg/cm∙24h Latimea totala = = = 140cm = 2 masini de gris Numarul masinilor de gris= Alegem masina de gris dubla GD-35x16. . kg: 950 6.latime: 950 .masa.lungime: 3130 .Masinile de gris pot avea urmatoarele dimensiuni:    MG 35x16 MG 40x16 MG 50x16 ( 35.latimea. kw: 0. nr.consum de aer.numar de site: 2x4x2 . cu caracteristicile tehnice: .diametrul: 350 . STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHOLOGIC PENTRU SECTIA DE MACINIS Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt : Procesul de srotare se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis. 16.turatia.

unde sub actiunea tavalugilor rifluiti se sfarama in grisuri mari.Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. mici. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea I. Grisurile mari se trimit la masina de gris 1 pentru a fi . Graul curatat intra in srotul I. particulele se desfac in mai multe bucati. Curatirea grisurilor si a dunsturilor. Grisurile mari raman ca refuz pe urmatoarele 2 site si sunt trimise la masina de gris I pentru a fi curatate. De la primul srot se separa o cantitate de faina alba de pe sitele XI si XII.III. mijlocii.II. Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti. Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masnile de gris. Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea a II a. Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora. Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezentate in amestecul de granule de endosperm. Grisurile mici si mijlocii se trimit la primul sortir . Prelucrarea acestor produse se face atat la valturi cu tavalugi rifluiti cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi. La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I. Se realizeaza cu masinile de gris. Sortarea grisurilor. dunsturi si o cantitate mica de faina. In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrari speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor. iar grisurile mici si dunsturile care se separa pe ultimele doua site se trimit la sortirul al IIlea. Pe primele 6 site se separa particulele mari si acestea sunt dirijate spre srotul II. La srotul II pe primele 6 site raman ca refuz particule mari care se trimit la srotul III pentru a fi maruntite in continuare. Desfacerea grisurilor. Pe langa grisurile mici si mijlocii la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina. Operatia se incheie cu controlul faini inainte ca acesta sa fie ambalata.

Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Grisurile mari si mijlocii sunt trimise la desfacator pentru a indeparta partile de invelis de pe particule. De aici obtinem faina neagra. Rezulta o cantitate de faina neagra. iar refuzul la desfacatorul 1. La srotul V refuzul de la primele 6 site se trimite la srotul VI. Tot de la acest srot rezulta si o cantitate de faina alba. Dunstul fiind cernut pe ultimele doua site merge la sortirul 2. De la srotul IV obtinem faina neagra. Refuzurile de la sortirul 2 se trimit la masina de gris 2 de la primele trei site. Dunstul se trimite la primul macinator. De la srotul III rezulta tot o cantitate de faina alba. Sortirurile au rolul de a separa grisurile mici si dunsturile rezultate de la srotare . De la grisurile de pe primele doua site trec la macinatorul 3 si de la urmatoarele doua la macinatorul 4. La srotul III refuzul de pe primele 6 site se trimite la srotul IV. Masinile de gris realizeaza sortarea grisurilor si dunsturilor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm. iar de pe ultimele doua site la macinatorul 4 si cernutul la macinatorul 5. Rezulta faina neagra. iar grisurile mari se trimit la masina de gris . Primul refuz de la macinatorul 1 se trimite la macinatorul 2 de .Refuzul de la primele doua site ale macanatorului 3 trec la macinatorul 4. se realizeaza cu tavalugi netezi. Primul refuz. Cernutul de la prima masina de gris este directionata la primul macinator si la al 2-lea. La macinatorul 4 primele doua site trec la macinatorul 5. Grisurile mijlocii si mici sunt directionate la sortirul 1. Grisurile mari se separa pe urmatoarele doua site si se trimit la masina de gris2. iar grisurile mijlocii se trimit la sortirul 1. iar dunsturile la sortirul 2. De pe sitele VII si VIII se obtine faina neagra. La masina de gris 2 primul cernut se trimite la macinatorul 3 iar al 2-lea cernut la macinatorul 4. Refuzul de la primele site ale macinatorului 5 se . Macinarea grisurilor si dunsturilor se face in scopul obtinerii fainii. iar cernutul urmatoarelor doua site se trimite la sortirul 3. iar refuzul ultimelor doua site intra in masina de gris 2. Grisurile mici si mijlocii sunt trimise la sortirul 1. Grisurile mici si dunsturile trec la macinatorul 4 si refuzul la macinatorul 5. iar de la ultimele doua trec la macinatorul 5 si cernutul la macinatorul 5. Grisurile mici si dunsturile se trimit la sortirul 2. Refuzul se trimite tot la desfacatorul 1.Grisurile mici se trimit la macinatorul 2.iar refuzul la macinatorul 3. iar de pe ultimele doua la macinatorul 3 si cernutul se trimite la macinatorul 3. retinut de primele 4 site se trimite la masina de gris 1. iar grisurile mici si dunsturile sunt trimise la sortirul 2. Rezulta tot faina neagra.separate in functie de dimensiuni. Primele refuzuri de la srotul IV sunt grisuri mari si se trimit la srotul V . Grisurile mici intra in masina de gris 6.

Macinarea cuprinde toate operatiile la care sunt supuse cerealele pentru a fi transformate in faina.trimit la finisorul de tarate. Costin I.In functie de caracterul regimului tehnologic adoptat in cadrul operatiilor care se desfasoara in sectia de macinis se pot obtine produse finite de o anumita calitate. Operatiile de baza care intervin in procesul de macinis sunt: . Tehnologia şi utilajul industriei morăritului.insusirile fizice ale invelisului . BIBLIOGRAFIE 1. Sibiu.cernerea sau sortarea. corespunzator anumitor regimuri tehnologice. care se trimite la control la fel ca si faina alba. Bucureşti.Operatiile tehnologice principale pot fi realizate cu utilaje din cele mai diverse tipuri constructive. . iar de pe ultimele doua site se trimit tot la finisorul de tarate. Bucureşti. iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. 2.. Factorii care influenteaza macinarea sunt: . Aceste operatii pot fi considerate ca formeaza un ciclu care se repeta pana cand intregul endosperm este transformat in faina. Utilajele folosite la macinare sunt valturile. Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului. . Editura tehnică. Danciu I.maruntirea propriu-zisa. iar invelisul in tarata.Cernutul este o insemnata cantitate de faina neagra . Vol I. Costin I. Editura Tehnică. 1983. 3. 1997. Cartea morarului. 1988..insusirile mecanico-structurale ale bobului . Editura Universităţii “Lucian Blaga”.curatirea produselor intermediare.calitatea si sortimentul fainurilor obtinute Macinarea sau maruntirea este operatia de baza din moara. .Sectia de macinis poate fi dezvoltata in functie de capacitatea unitatii respective si de regimul tehnologic adoptat..

Moldoveanu Gh. Colecţie de standarde pentru industria de morărit şi panificaţie. Îndrumator de proiectare în industria alimentară. Leonte M.ro/index.4.Teodorescu R.Ţibulcă D. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morărit şi panificaţie. 2001.. Centrul de organizare şi calcul. 5. Cluj-Napoca.htp_act_text?idt=38586 .ro/catalog/grau. Bucureşti.naturalia. Nicolaescu M.Piatra Neamţ... 6. Ministerul Industriei Alimentare-Centrala industriei de morărit si panificaţie. Surse de pe internet : http://www. Vol II.rompan.. 7.Modoran Constanţa.php?pag=alimentatie http://www. Tehnologii şi utilaje în industria morăritului.php?page=fainaneagra http://www. 1989. Editura Millenium.. Bucureşti. Modoran D.cdep. Editura Academic Pres. Editura Tehnică.ro/pls/legis/legis_pck. 2003. 1973.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful