UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

VALȚUL DE MOARĂ

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:

ș.l.dr.ing. Stefan Mădălina MARCHIDAN Adina-Marinela

 CUPRINS

CERINȚA TEMEI..............................................................................3
CONSTRUCȚIA MORII......................................................................4
MECANISMELE MORILOR CU VALȚURI.....................................8
TIPURI DE VALȚURI......................................................................12
A. Valțul dublu din seria Magheru-Topleț....................................12
B. Valțul de porumb Magheru-Topleț............................................13
C. Valțul semiautomat V.D.I..........................................................13
D. Valțul automat de construcție românească tip V.D.A..............14
E. Valțul Semensect........................................................................16
F. Valțul pentru porumb V.P.825..................................................16
G. Valțul universal V.U..................................................................16
H. Valțul dublu tip Ay-Ayrtronic....................................................17
I. Valțul tip V.M.P.........................................................................17
J. Valțul simplu laminator de fulgi...............................................17
BIBLIOGRAFIE...............................................................................18
 CERINȚA TEMEI

Să se prezinte în circa 10-15 pagini tema

VALȚUL DE MOARĂ specific industriei
morăritului cu descrierea caracteristicilor
materiilor prime și materialelor, prezentarea
schemelor proceselor tehnologice, prezentarea
operațiilor fluxului tehnologic, schemă a fluxului
tehnologic.
 CONSTRUCȚIA MORII
Moara cu valțuri este principala mașină de mărunțit, utilizată în
industria morăritului, este moara cu cilindri (valțul de moară).

Funcția de măcinare realizată de morile cu valțuri constă fie în

sfărâmarea semințelor și particulelor de endosperm separate de înveliș, până la
granulația corespunzătoare făinii.

Moara cu cilindri este formată din două părți identice, fiecare având
câte o pereche de cilindri de măcinare, așezate spate în spate în aceeași carcasă
(FIG.1).

Materialul de mărunțit introdus în mașină prin racordul de

alimentare (1) din sticlă sau plastic transparent, este sesizat de mecanismul de
sesizare a materialului (2), ajungând deasupra cilindrilor de alimentare (5) care
se rotesc în același sens. Alimentarea morii cu material se poate regla cu ajutorul
clapetei (9), prin intermediul pârghiilor (3 și 4). Cilindrul de alimentare superior,
care are o turație mai mica, se numește cilindru de dozare, iar cilindrul de
alimentare inferior, cu turație mai mare, se numește cilindru de distribuție.
Aceștia au rolul de a realiza o pânză de material uniformă pe care o dirijează în
zona de lucru a cilindrilor de măcinare (6 și 6’), cât mai aproape de cilindrul lent
(6’). Cilindrii se rotesc în sensuri contrare, cu viteze unghiulare diferite, cilindrul
rapid (6) fiind dispus deasupra. Acționarea cilindrilor se face de la o roată
montată pe cilindrul rapid.

Pentru curățirea cilindrilor de măcinare se folosește un sistem de

perii (7), atunci când cilindrii sunt rifluiți și cu cuțite răzuitoare în cazul în care
cilindrii de măcinare sunt netezi. Materialul ieșit din spațiul de lucru al valțurilor
cade în tremia de colectare (8) și este evacuat din mașină, fiind transportat la
mașinile de cernut. Moara este prevăzută cu uși transparente de observație și
control (11) și cu uși de control și aspirație (12) din materialul textil. Carcasa
monobloc (1) a mașinii cu două perechi de cilindri se realizează din fontă.
 Suprafața cilindrilor de măcinare este rifluită pentru ca acțiunea lor
asupra materialului să fie cât mai complexă: forfecare, strivire, frecare.

Intensitatea de măcinare reprezintă gradul de sfărâmare a

particulelor care ajung în zona de acțiune a cilindrilor. Zona efectivă de lucru a
cilindrilor de măcinare este constituită de zona de cea mai mare apropiere a
acestora, fiind exprimată prin distanța dintre ei. Această distanță influențează
direct asupra intensității de măcinare și asupra capacității de producție a valțului,
putând fi reglată cu ajutorul a diferite mecanisme.

După felul cum se întâlnesc riflurile celor doi cilindri de măcinare

pot exista patru poziții relative ale acestora (FIG.2)

Poziția T/T (tăiș pe tăiș/muchie pe muchie) – efectul preponderent

este cel de forfecare, datorită faptului că cele două rifluri pătrund în particulă pe
măsură ce riflul cilindrului rapid taie o parte din ea, restul este reținut de riflul
cilindrului lent.

Poziția S/S (spate pe spate) – efectul maxim este cel de strivire,

cantitatea de produse intermediare rezultată în proces fiind minimă.
 Poziția T/S (tăiș pe spate) – muchia cilindrului rapid intră în
particulă și o transportă în sensul de rotire, în timp ce spatele riflului lent, prin
forfecare și strivire, desface straturile de înveliș.

Poziția S/T (spate pe tăiș) – spatele riflului cilindrului rapid

presează particula care avansează, iar tăișul riflului de pe cilindrul lent caută să o
rețină.

Mărunțirea materialului se produce la interacția riflurilor de pe

cilindrul rapid cu cele de pe cilindrul lent.

La montajul cilindrilor trebuie să se țină seama de sensul înclinării

riflurilor (stânga sau dreapta) deoarece aceștia se rotesc în sensuri contrare.

Poziția relativă a cilindrilor de măcinare este diferită de la o

variantă constructivă la alta și poate arăta ca în FIG.3.
 MECANISMELE MORILOR CU VALȚURI
Pentru acționarea morilor cu valțuri se folosesc mai multe sisteme de
acționare:

Acționare centrală de la o transmisie principală acționată de un motor de

mare putere (termic sau electric), prin intermediul unei transmisii
secundare la fiecare mașină în parte
Acționare pe grupuri de mașini care permite acționarea unui număr de 2-4
mori cu valțuri de la aceeași sursă de energie
Acționare monobloc care permite folosirea unui spațiu de montaj mic,
folosind cuplaje cu discuri sau manșon între două mașini apropiate
Acționare individuală care folosește pentru acționarea unei mașini unul
sau două motoare așezate la același nivel cu mașina sau sub planșeu. De la
un cilindru la altul transmiterea mișcării se poate face prin angrenaje cu
roți dințate, prin transmisii cu lanț sau cu curele late sau direct de la
motoare.
Pentru cuplarea și decuplarea cilindrilor de măcinare ai morilor se pot
folosi trei mecanisme de cuplare-decuplare:

 Un mecanism mecanic manual

 Un mecanism hidraulic automat
 Un mecanism electro-hidraulic.
Un mecanism de cuplare-decuplare trebuie să asigure:

o Așezarea în paralel a cilindrilor de măcinare

o Modificarea distanței dintre cilindrii de măcinare
o Cuplarea și decuplarea cilindrilor de măcinare (micșorarea,
respectiv mărirea bruscă a distanței dintre aceștia)
o Cuplarea și decuplarea acționării cilindrilor de alimentare, la
cuplarea și decuplarea cilindrilor de măcinare
o Permiterea trecerii unor corpuri mai mari și mai dure prin spațiul
dintre cilindrii de măcinare.
 În FIG.4 este prezentată schema mecanismului de cuplare-decuplare
semi-automat al morii cu valțuri VDI. Mecanismul de cuplare-decuplare al morii
VDI permite: reglarea paralelismului axelor celor două valțuri în plan vertical cu
ajutorul piulițelor, reglarea paralelismului axelor valțurilor în plan orizontal cu
ajutorul manșoanelor de reglare, reglarea distanței între valțuri cu păstrarea
paralelismului acestora de la manșon , reglarea debitului de alimentare prin
poziționarea corectă a clapetei cu ajutorul șuruburilor, cuplarea și decuplarea
automată a alimentării prin intermediul talerelor și a pârghiilor acționându-se
asupra clapetei de alimentare, decuplarea manuală a valțurilor prin intermediul
manetei și automată de la cutia de comandă, cuplarea manuală a valțurilor de la
manetă.

Pentru reglarea fină a distanței dintre tăvălugi și a paralelismului

dintre aceștia se acționează maneta (10) prevăzută cu filet dreapta-stânga, în care
se înșurubează capetele tiranților (6) și (11). Tirantul (11) are cel de-al doilea
cap fixat în axul cu excentric (12). Când se execută manevra de apropiere a
tăvălugilor prin intermediul manetei (10), capetele tiranților (6) și (11) se
apropie prin înșurubare în piulița tubulară (13), trăgând în sus prin intermediul
piesei (5) și a tirantului (4), capul lagărului mobil (2). Când se execută manevra
de depărtare a tăvălugilor are loc deșurubarea capetelor tiranților (6) și (11), în
piulița circulară (13) cu ajutorul manetei (10).

Cuplarea și decuplarea tăvălugilor măcinători se poate realiza și

manual cu ajutorul manetei (14), care se ridică pentru cuplare și se coboară
pentru decuplare. Manevrarea manetei este posibilă prin intermediul
mecanismului cu clanță (15), care se comandă prin apăsare pe butonul (16)
plasat deasupra manetei în afara carcasei (17). Cuplarea și decuplarea
tăvălugilor prin acționarea manetei (14) se face prin capul acesteia care
acționează asupra piesei (18), fixată pe axul excentric (12) și care acționează
prin tiranții (6) și (11) asupra piesei cu articulație (5), a tirantului (4) și în final
asupra lagărului mobil (2).
 TIPURI DE VALȚURI
A. Valțul dublu din seria Magheru-Topleț

Valțul Magheru-Topleț este un valț dublu diagonal, fiecare jumătate

având câte o pereche de tăvălugi măcinători, ce lucrează independent.

Alimentarea cu produs a valțului se face prin conducta de alimentare (4),

transparentă, din sticlă sau material plastic. Produsul ajunge deasupra tăvălugilor
de alimentare (9) și (10), care se rotesc în același sens, asigurând trecerea în
zona de lucru a tăvălugilor măcinători (7) și (7’), a produsului sub forma unei
pânze uniforme, a cărei grosime se poate regla cu ajutorul clapetei (11).
Tăvălugul superior are o turație mai mare și se numește tăvălug rapid (7), iar
tăvălugul inferior are o turație mai mică și se numește tăvălug lent (7’).
Acționarea se face prin intermediul șaibei (12), fixată pe axul tăvălugului rapid.
Curățirea tăvălugilor rifluiți se face cu ajutorul periilor (6) și (6’), iar a celor de
la suprafață netedă cu ajutorul cuțitelor (6) și (6’). Evacuarea produsului măcinat
se face prin tremia de colectare (5). Valțul este dotat cu o ușă de observație și
control (3), din sticlă sau material plastic transparent și o ușă de control și
aspirație (2) prevăzută cu material textil.
 B. Valțul de porumb Magheru-Topleț

Valțul are o construcție specifică și este destinat măcinării porumbului

pentru obținerea mălaiului. Valțul de porumb este un valț simplu, cu patru
tăvălugi măcinători, care realizează 3 măcinișuri.

Poziționarea tăvălugilor asigură acționarea tăvălugilor măcinători, cu

viteze periferice corespunzătoare, dar în sens contrar. La partea inferioară a
utilajului se găsește un ventilator care asigură răcirea produsului la ieșirea din
zona de lucru. Debitul de alimentare este reglabil, prin intermediul unei clapete
de alimentare și a unui cilindru de alimentare. Dirijarea produsului de la un
spațiu de lucru la altul se realizează cu ajutorul unor praguri.

C. Valțul semiautomat V.D.I

Valțul semiautomat de tip V.D.I (FIG.1.) are dimensiuni reduse, se poate

acționa unul de altul prin intermediul cuplajului elastic. Se folosește la unitățile
de morărit de mică capacitate.
 D. Valțul automat de construcție românească tip V.D.A

Deosebirea principală față de valțul tip V.D.I constă în faptul că acest tip
de valț este dotat cu mai multe elemente de automatizare, atât la decuplarea
automată, la cuplarea automată cât și la semnalizările vizuale.

Valțul este prevăzut cu variator de viteze în alimentare. Valțul se

întâlnește în dotarea morilor de mare capacitate. Ca măsuri deosebite de
protecție, toate organele în mișcare sunt complet acoperite, având în exteriorul
carcasei doar roțile de acționare.
 Valțul este alimentat într-un debit reglabil cu ajutorul elementului de
comandă (1), care se află în legătură cu dispozitivul de comandă prin contact (2)
și pârghia de înregistrare (3).

Produsul antrenat de distribuitorii (4) cade pe primul tăvălug de

alimentare, deasupra căruia acționează clapeta (5), care distribuie uniform
materialul pe toată lungimea tăvălugului. Sub tăvălugul de alimentare (6) se află
tăvălugul accelerator (8), care are o turație mai mare, comparativ cu tăvălugul de
alimentare și care asigură crearea unei pânze de produs uniformă, către zona de
lucru a tăvălugilor măcinători (9).

Pentru a preîntâmpina împrăștierea produsului în momentul căderii pe

tăvălug și pentru dirijarea lui în zona de lucru, se montează panta de alunecare
(7).

Apropierea și depărtarea tăvălugului inferior de tăvălugul superior, fix se

face printr-un sistem de tije de reglare fixate pe axul cu excentricitate (10).

Produsul măcinat este colectat de transportorul elicoidal (11) și dirijat spre

punctul de evacuare convenabil, funcție de schema tehnologică, respectiv
dreapta, stânga sau mijloc.

Curățirea suprafeței tăvălugilor se realizează cu ajutorul cuțitelor de

raclare (12) pentru tăvălugi netezi și cu ajutorul periilor (13), pentru tăvălugii
prevăzuți cu rifluri.

Viteza de rotație a tăvălugului de alimentare se reglează fin cu

mecanismul de reglare micrometrică (5).

Transmiterea mișcării de la un tăvălug la altul se face prin roți dințate. De

la axul tăvălugului rapid, se acționează roata mică dințată. Axul tăvălugului
rapid este acționat din exterior prin cureaua de transmisie și roata de curea și
pune în rotație tăvălugul lent prin roata mare dințată.
 E. Valțul Semensect

Valțul Semensect se producție ungurească, realizează mărunțirea boabelor

de cereale numai prin forfecare.

Organul de lucru principal este constituit dintr-un cilindru metalic

prevăzut cu o serie de alveole în care intră câte un bob de grâu, ce este tăiat cu
ajutorul unor lame, cuțite din oțel, în patru fracșiuni.

Valțul are o capacitate de 1200 kg/h și se poate folosi pentru primul pasaj
de șrotare.

Costul ridicat, consumul mare de energie, a făcut ca utilajul respetiv să nu

fie extins.

F. Valțul pentru porumb V.P.825

Valțul pentru porumb se construiește în două variante: cu acționare

individuală cu motor electric și cu acționare centralizată.

G. Valțul universal V.U

Valțul universal se folosește la zdrobirea boabelor de grâu, desfacerea și

măcinarea particulelor de endosperm curat până la granulația dorită.
 H. Valțul dublu tip Ay-Ayrtronic

Valțul dublu tip Ay-Ayrtronic este un utilaj modern, care intră în dotarea
unităților de morărit din țară, ce se retehnologizează. Tăvălugii măcinători au
diametrul de 250 mm și lungimea de 1000 mm.

I. Valțul tip V.M.P

Acest tip de valț asigură prelucrarea produsului măcinat imediat la ieșirea

din zona tăvălugilor măcinători și transportul pneumatic cu ajutorul conductelor
prin corpul valțului, paralel cu tubul din sticlă, de alimentare.

Valțul este acționat individual prin intermediul electromotoarelor.

J. Valțul simplu laminator de fulgi

Valțul simplu laminator este folosit pentru presarea crupelor fierte pentru
transformarea lor în fulgi de cereale.

Pentru a asigura răcirea produsului laminat, prin interiorul cilindrului

tăvălugului circulă apă rece.
 BIBLIOGRAFIE

Cărti
1) Gheorghe Voicu, Utilaje pentru morărit și panificație,
București, 1995
2) Gheorghe Voicu, Tehnologii de prelucrare a produselor
agricole, Editura “Terra Nostra”, Iași, 2013
3) Mihai Leonte, Tehnologii și utilaje în industria
morăritului. Măcinișul cerealelor., Editura
MILLENIUM, Piatra-Neamț, 2002