Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonator: Student:
Prof. dr. ing. Mironeasa Silvia Drăgoi Eusebiu
Anul II, sg. 1a
0
CUPRINS
I. Destinație și clasificare………………………………………….………………..2
Bibliografie…….………………………………………………...…………..........10
1
I. Destinație și clasificare
3
Fig. 1. Malaxorul cu cuvă transportabilă
1 - cuvă transportabilă; 2 – cărucior;
3 – roată dințată; 4 – picior;
5 – transmisie cu curele; 6 – carcasă
7 – ax oblic cu palete; 8 – braț de răzuire;
9 – piesă de fixare.
4
III. Tipuri de solicitări
Principalele tipuri de solicitări la care sunt supuse organele de mașini pot fi [Mironeasa
S., 2012]:
Solicitări în volum
Solicitări de suprafață
Solicitările în volum sunt solicitările din masa de material care duc la apariția unor stări
de tensiune sau la modificarea dimensională și geometrică a formei piesei.
Solicitările de bază (tracțiune) datorate flambajului, temperaturii și fluajului, la oboseală.
Principalele solicitări de suprafață sunt [Mironeasa S., 2012]:
Solicitări termice prin iradiere;
Solicitări tribologice (prin frecare);
Solicitări electrochimice;
Solicitări datorate curgerii fluidelor.
Principalele solicitări din cadrul malaxorului cu cuvă
transportabilă[https://pdfcoffee.com/malaxor-cu-cuva-transportabila-pdf-free.html]:
roțile dințate sunt supuse la frecare care poate fi regăsită atât în cazul cuvei rabatabile
cât și în al dispozitivului de amestecare. Ruperea dinților este cauza principală a
scoaterii din uz a roților dințate.
brațul malaxorului este supus unor tensiuni de forfecare în secțiunea de legatură cu
arborele de antrenare.
arborii din regăsiți în malaxor transmit momente de torsiune motiv pentru care sunt
solicitați la torsiune, iar sub efectul greutății proprii precum și a brațelor montate pe ei
sunt solicitați la incovoiere.
cureaua este supusă unei forțe de frecare pe rolele pe care se deplasează și o forță de
întindere la care este supusă inițial, amplificându-se în momentul mișcării.
5
IV. Descrierea proceselor tribologice specifice
În structura mașinilor și utilajelor piesele nu funcționează singure ci formează cu alte
piese cuple cinematice sau îmbinări. Prin zona de contact se transmit forțe normale importante,
între piese existând mișcări relative. Ca urmare, pe zonele de contact se dezvoltă forțe de frecare
care combinate cu viteza relativă de deplasare, generează o putere de frecare, respectiv lucrul
mecanic consumat în timp prin frecare. Acest lucru mecanic preluat de la sursa de energie
mecanică și se cnsumă sub două forme [Mironeasa S., 2010]:
prin transformare în căldură;
prin modificări dimensionale sau de formă ale suprafețelor în contact(uzură).
La malaxorul cu cuvă transportabilă acestea apar în principal la roțile dințate, lagăre și
transmisia prin curea.
Lubrifiantul din lagăr [Mironeasa S., 2010], pe lângă faptul că reduce pierderile prin
frecare și prelungește durata de funționare datorită ungerii, mai are și proprietatea de protector
împotriva coroziunii. Pentru ungerea lagărelor al malaxorului se folosesc uleiuri minerale.
6
VI. Precizarea tipului de transmisie a mișcării, a mecanismelor specifice și a
eventualelor organe pentru conducerea și comanda circulației fluidelor
Malaxorul cu cuvă rabatabilă prezintă o transmisie prin intermediul roților dințate conice
care formează un angrenaj conic și a unei perechi de roti dințate cilindrice care formează un
angrenaj cilindric.
Ele se utilizează la transmiterea mișcării de rotație și a momentului de torsiune, prin
contactul direct al dinților realizându-se astfel un raport de transmitere (raportul dintre turația
roții conducătoare și a celei conduse) constant sau variabil.
Transmisia prin curea cuprinde [Mironeasa S., 2010] un ansamblu de organe de mașini
care au rolul de a transmite mișcarea de rotație și puterea de la arborele motor la unul sau mai
mulți arbori antrenați, necoaxiali. Pentru a realiza forţa de frecare, se asigura o tensionare iniţiala
a curelei pe roțile de curea.
7
să aiba putere de patrundere și umezire;
să poată saponifica și emulsiona grăsimile și să dizolve particulele solide organice
sau anorganice;
să poată fi ușor de îndepartat prin clătire și să mențină în suspensie particulele de
murdărie;
să nu aiba mirosuri puternice și persistente pe care să le transmită produselor
alimentare.
Deoarece nici una dintre substanțele chimice cunoscute nu posedă toate aceste proprietăți
se folosesc amestecuri de substanțe, având fiecare una sau o parte din calitățile cerute. Dintre
acestea menționăm: substanțele alcaline, acizii, agenții tensio-activi, polifosfatii etc.
8
Este intezis cu desăvârșire a se efectua reparații sau intervenții la instalațiile electrice,
ca: intrerupatoare, prize, siguranțe, automate de pornire, panouri de automatizare,
tablouri de forță, etc, deoarece aceste pot provoca accidente mortale. Orice defecțiune
electrică va fi remediată de către personalul de specialitate.
9
Bibliografie
Banu C., 2002. Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnica din București.
Rășenescu I., 1982. Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universitatea din Galați.
Mironeasa S., 2012. Elemente de inginerie mecanică, Suceava.
Mironeasa S., Mironeasa C., 2010. Elemente de inginerie mecanică, Editura Matrix Rom,
București.
[https://www.scrigroup.com/legislatie/MASURI-DE-PROTECTIA-MUNCII-SI-15614.php].
[https://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-MIJLOACE-DE-
IGIENIZA185211718.php].
[https://pdfcoffee.com/malaxor-cu-cuva-transportabila-pdf-free.html].
10