FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROGRAMUL DE STUDII: CONTROLUL ȘI EXPERTIZA

PRODUSELOR ALIMENTARE

STUDIUL CONCASORULUI CU CILINDRII

COORDONATOR: MIRONEASA SILVIA

STUDENT: GINSCA SIMONA-MARIA

Nu s-au găsit intrări de cuprins.
 I. DESTINAȚIE ȘI CLASIFICARE

Concasor cu cilindri se utilizează pentru mărunțirea ca urmare a efectului forțelor de

concasare si sfărâmare, utilizat pentru prepararea probelor în minele de cărbune, centrale
electrice, metalurgie, geologie, industria alimentara, cosmetica, chimică și cercetarea
științifică. Face parte din categoria mașinilor de mărunțit prin compresiune. Principiul de lucru
al acestei mașini se caracterizează prin sfărâmarea bucăților de material între două piese robuste
de masă mare. Concasorul realizează mărunțirea ca urmare a efectului forțelor de concasare
(sfărâmare). Se folosește pentru sfărâmarea materialelor semidure, cum ar fi piatra de var în
industria zahărului [http://www.industriealimentara.ro].

Concasoarele cu cilindri sunt masini destinate maruntirii mijlocii si fine. Dimensiunea

materialului la alimentare variaza in functie de marimea masinii, intre 30 si 80 mm, iar cele ale
materialului prelucrat intre 1 si 10 mm. Datorita dimensiunii reduse a materialului prelucrat
aceste utilaje sunt folosite si ca mori, in special in industria moraritului. In principiu, partea
activa este alcatuita din doi cilindri, netezi sau striati, care se rotesc in sens contrar, comprima
bucatile de material si astfel le maruntesc (fig. 1). Vitezele periferice ale cilindrilor pot fi egale
sau diferite. In al doilea caz, cilindri striati, la efectul de compresiune se adauga si efectul de
forfecare, favorabil in cazul materialelor moi [http://www.industriealimentara.ro].

Clasificare:

1. Dupa mobilitate
1.1.Concasoare mobile
1.2.Concasoare flexibile
2. Concasoare clasificate dupa constructie
2.1.Concasoare cu fălci
2.2.Concasoare cu con
2.3. Concasoare cu impact
2.4.Concasorul cu trei cilindrii
2.5.Concasorul cu doi cilindrii cilindrii
2.5.1. Cu un singur cilindru mobil
2.5.2. Cu doi cilindrii mobili

[Gheorghe ENE. - Elemente pentru maruntirea materialeleor solide]

II. ELEMENTELE COMPONENTE ALE CONCASORULUI

 Elementele componente ale morii cu disc verticale și cuie, așa cum se observă din
figura 1, sunt următoarele [Ionescu D.
s.a2006]:

Fig 1

Carcasa, 2. Cilindru cu lagare deplasa, 3. cilindru fix, 4. arc

III. TIPURI DE ASAMBLARI

Asamblarea demontabila permite montarea și demontarea elementelor componente fără a

distruge organele de asamblare. [Mironeasa S. 2010]

În cazul Concasorului cu cilindrii asamblarea se face prin caneuri (caneurile sunt canale
practice de asamblare (pe directia longitudinala)).

Asamblările nedemontabile sunt asamblari care nu permit demontarea pieselor.

a) asamblarea prin sudare

b) asamblarea prin nituire

c) lipire

Asamblările demontabile au loc între:

- discuri,cuie,bare,capacul morii,sită. Prin asamblările demontabile se mai regăsesc

șuruburile cu cap hexagonal, șuruburi cu cap pătrat, piulițe hexagonale și piulițe cu capac.
Asamblările nedemontabile au loc între:

- turnare la carcasa concasorului cu cilindrii

- sudare la suportul morii

IV. PRINCIPIU DE FUNCTIONARE

Concasoare cu cilindri, la care mărunţirea se realizează preponderent prin compresiune

însoţită şi de efecte de forfecare

[Gheorghe ENE, Ghiorghita TOMESCU, Sandu Gabi DOBRA –Utilaje pentru maruntirea
solidelor]

V. MATERIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

-Cadrul concasorului dupa parerea mea este format din otel obisnuit.

- Cilindrii sunt confecționate din oțel aliat cu siliciu și crom sau oțel inoxidabil

- Sistem de acționare care este format din reductor cuprinde arborii și roțile dințate realizate
din oțel carbon de calitate și lagărele realizate din oțel pentru rulmenți

- Cuie sau bare confecționată din metal

- Gura de alimentare confecționată din fonta

VI. TIPURI DE SOLICITARI LA CARE SUNT SUPUSE PRINCIPALELE ORGANE DE MASINI

DIN COMPONENTA UTILAJULUI IN TIMPUL EXPLOATARII

Tipurile de solicitări la care sunt supuse principalele organe de mașini din componența morii
cu discuri verticale și cuie sunt [Mironeasa S. ș.a, 2010]:

⦁ solicitări în volum

⦁ solicitări și tensiuni datorate flambajului. Rigiditate și stabilitate.

Solicitările în volum sunt solicitări din masa de material care duc la apariția unor stări de
tensiune sau la modificarea dimensională și/sau geometrică a formei pieselor. Această
solicitare se poate găsi la piesele interioare ale morii.

Solicitările de rigiditate este proprietatea pieselor de a se opune modificării formei lor sub
acțiunea sau a momentelor exterioare. Rigiditatea pieselor unui ansamblu este una din
condițiile de bună funcționare a ansamblului. Materialul pieselor este unul din factorii care
influențează rigiditatea. Stabilitatea este o problemă oarecum legată de rigiditate, aceasta se
întâlnește în cazul pieselor cu una sau două dimensiuni mici în comparație cu celelalte piese.

Transmisia prin curea în timpul procesului de morărit este supusă solicitării de întindere și
uzură intensă.

În cazul șuruburilor și piulițelor, tipul de solicitare este de strivire și încovoiere. Exemplu

unde apare frecare si se realizeaza lubrifierea solicitari care apar la arbori, transmisia prin
curele, la asamblarea cu șurub și piuliță

VIII. DESCRIEREA PROCESULUI TRIBOLOGIC

Procesele tribologice specifice morii cu discuri verticale și cuie sunt

[Mironeasa S. ș.a, 2010] :

⦁ Frecarea

⦁ Uzarea

⦁ Lubrifierea

Frecarea reprezintă un proces de natură moleculară, mecanică și energetică, care apare între
suprafețele corpurilor cu mișcarea relativă sau cu tendința de relativă.

Frecarea limită sau onctuoasă se caracterizează direct al suprafețelor rulmenților se va

adăuga un strat subțire de lubrifiant pentru a se împiedica contactul direct între ele.

În moara cu discuri verticale și cuie, procesul de frecare ce apare este frecare uscată, care are
loc între reductor, curea și cuie.

Uzarea este procesul sau fenomenul de degradare a suprafețelor de legătură între două
elemente care au posibilitatea de frecare. Din punct de vedere al naturii uzării și al evoluției
acesteia, sunt preponderente patru tipuri fundamentale:1423

Uzura de adeziune poate fi de natură mecanică, termică sau metalurgică. Se manifestă prin
transfer de materiale, poate fi moderată sau severă. Apare la asamblări demontabile,
angrenaje

Lubrifierea reprezintă cel mai simplu mijloc de reducere a frecării care are loc între două
suprafețe, cu ajutorului lubrifiantului care reduce substanțial frecarea. La alegerea
lubrifiantului se ține seama de compatibilitatea cu metalele din care sunt construite lagărele.
În cazul nostru, vom folosi cu precădere atât lubrifianți lichizi, ( unsori ). Pentru lubrifierea
morii cu discuri verticale și cuie trebuie să ținem cont de următoarele proprietăți ale
lubrifianților: fluiditate, rezistența la oxidare, rezistența la hidrolitică. Lubrifierea are loc între
discurile verticale.

IIX. PRECIZAREA TIPULUI DE TRANSMISIE A MIȘCĂRII ,A MECANISMELOR SPECIFICE ȘI

A EVENTUALELOR ORGANE PENTRU CONDUCEREA ȘI COMANDA CIRCULAȚIEI FLUIDELOR

Transmisia alcătuită din cel puţin o pereche de roţi dinţate angrenate se numeste angrenaj. In
general, prin angrenaj se transmit puteri şi mişcări de rotaţie între doi arbori, sau în unele
cazuri, numai mişcarea de rotaţie (de exemplu:angrenajul de reglaj)
[https://biblioteca.regielive.ro] .

Roţile dinţate sunt organe de maşini care au la periferia lor dinţi dispuşi în mod regulat pe
suprafeţele teoretice numite suprafeţe de rostogolire. Dantura reprezintă o suprafaţă
profilată,constituită dintr-o succesiune de goluri şi dinţi dispusă pe suprafaţa periferică a unei
roţi de transmisie. În angrenare,dinţii unei roţi pătrund în golurile dintre dinţii celeilalte roţi.

Se numesc roţi dintate, roţile care au pe periferia lor o serie de ridicături de aceeaşi forma şi
mărime, numite dinţii sau dantura roţii. Dinţii sunt separaţi între ei prin goluri, în care intră
dinţii roţii pereche.

Asamblarea angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice presupune realizarea următoarelor operaţii

principale pregătirea roţilor, a arborilor şi a carcaselor în care se montează; asamblarea roţii
pe arbore ; verificarea angrenării Angrenajele cu roţi dinţate conice se folosesc la
transmiterea mişcării şi puterii între doi arbori concurenţi, care fac între ei un anumit unghi.

IX. MĂSURI DE IGIENIZARE

In timpul operatiunilor tehnologice de fabricare a alimentelor, produselor vin in contact cu

suprafetele si cu ustensilele de lucru care in combinatie neasigurarii igienizarii corecte
reprezinta una din principalele sursede de contact ale acestora.
[europa.eu\legislation_summaries\emploimint_and_social_policy\health_hygien_safety_at_w
ork|c111113]

În cadrul masurilor de igiena, obiectivul igienizarii este elimina-rea de pe toate suprafetele

care vin în contact cu produsele, a reziduu-rilor organice de provenienta alimentara, care de
obicei, înglobeaza numeroase microorganisme. Igienizarea se realizeaza prin mijloace
me-canice si fizice.
Igienizarea cuprinde doua operatii complementare, spalarea si dezinfectia, care urmaresc:

din punct de vedere fizic, îndepartarea tuturor depozitelor orga-nice vizibile de pe suprafete
(prezenta mâzgii da senzatia de lunecos la pipait);

din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substante chimice din solutiile de
spalare sau dezinfectie; din punct de vedere microbiologic, reducerea la maximum a
microflorei existente.
Având în vedere necesitatea obtinerii unor produse alimentare de calitate, igienizarea devine
o componenta a procesului tehnologic ca-ruia trebuie sa i se acorde aceeasi atentie ca tuturor
celorlalte operații.
Pentru stabilirea ritmului si duratei operatiilor de igienizare, a vo-lumului de munca si a
cantitatii de materiale necesare executarii aces-teia sunt necesare informatii privind viteza de
acumulare si canti-tatea reziduurilor organice care trebuie îndepartate.

Pentru a avea eficacitate maxima, actiunea de igienizare trebuie sa se desfasoare continuu, cu

o intensitate mai mare imediat dupa opri-rea productiei.

Depozitele de murdarie acumulate pe suprafetele care vin în contact cu alimentele în timpul

procesarii sunt reprezentate de resturi organice de alimente, care, datorita grasimilor, adera la
aceste su-prafete si sau de sarurile minerale insolubile de calciu si magneziu formate mai ales
în urma spalarii cu apa dura. Aceste depozite favori-zeaza multiplicarea si protectia
microorganismelor de actiunea agen-tilor de dezinfectie (fizic prin îngreunarea accesului sau
chimic prin inactiva-rea acestora) si deci contaminarea alimentelor.

Folosirea apei si a mijloacelor fizice si mecanice nu sunt sufici-ente pentru îndepartarea

tuturor depozitelor si reziduurilor care adera la suprafata. Pentru marirea eficacitatii acestor
mijloace se utilizeaza agenti chimici de spalare sau detergenti cu scopul de a slabi fortele de
atractie dintre murdarie si suprafata la care adera.

Sub actiunea apei si a agentilor chimici de spalare are loc:

umezirea, adica intrarea în contact a solutiei detergente cu su-prafetele (atât cu cea a

depozitului cât si cu cea pe care acesta adera), ca urmare a scaderii fortei de atractie si a
capacitatii de patrundere a solutiei;

dizolvarea, adica formarea de compusi solubili, ca urmare a reactiei chimice dintre particulele
de murdarie si componen-tele solutiei de spalare;
dispersia, adica desfacerea fragmentelor de murdarie în parti-cule din ce în ce mai mici, care
sa poata fi îndepartate apoi prin clatire;

suspendarea, adica mentinerea în suspensie si împiedicarea redepunerii particulelor de

murdarie desprinse de pe su-prafete, prin crearea unor forte de atractie între particule si
solutia de spalare, mai puternice decât cele dintre particule si suprafetele supuse curatirii;

saponificarea si emulsionarea grasimilor din depozitul de mur-darie.

Angajatorii trebuie să garanteze securitatea si sanatatea lucrarilor sunt toate aspectele care tin
de activitatea profesionala inclusiv atunci cand apeleaza la persoane sau servicii din
exteriorul interprinderii

Astfel amgajatul institutiei mijloace si masuri de protectie a lucrurilor. Este vorba de activitati
de preventie de informare si de formare a lucrurilor, in special pentru:

evitarea riscurilor sau gestionarea riscurilor care nu pot fi evitate

instruirea adecvata a lucrurilor, cu accent pe masurile colective de protectie

adaptarea condițiilor de munca a echipamentelor si a metodelor de lucru, tinand seama de

proceselor tehnice

Fiecare lucrator trebuie sa aiba grija de securitatea si sanatatea sa si a persoanelor care pot fi
afectate de acte sau omisiunile sal la locul de munca
BIBLIOGRAFIE:

• Gheorghe ENE. - Elemente pentru maruntirea materialeleor solide 2005*

• Gheorghe ENE, Ghiorghita TOMESCU, Sandu Gabi DOBRA –Utilaje pentru maruntirea
solidelor 2007*
• Ionescu D. A., Onofrei I., ș. a., Industrie Alimentară, Editura Niculescu 2006
• Mironeasa S., Mironeasa C., 2010. Elemente de inginerie mecanică, Editura Matrix
Rom București.
• Rășenescu I., Operații și utilaje în industria alimentară, Universitatea din Galați, 1978
• http://www.industriealimentara.ro/
• https://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-MIJLOACE-
DE-IGIENIZA185211718.php
• http://europa.eu/legislation_summaries/emploimint_and_social_policy/health_hygien
_safety_at_work/c111113_
• Asamblarea Angrenajelor cu Roți Dințate (regielive.ro)