Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica Laboratorul de metode si procedee tehnologice

Alexe Mihai Grupa:115B 12/12/2013

Tehno 3 Procesarea arborelui unei masini electrice

1. Notiuni de baza In constructia de masini electrice, echipamente electrice, se folosesc, in general, piese, organe de masini care trebuie prelucrate precis implicand procese tehnologice variate. Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere, deformari plastice, prelucrari la rece etc. Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele. Caracteristic oricrui procedeu de prelucrare este grupul piesa scula (unealta) care interacioneaz in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii de procese tehnologice si anume: - cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.); - cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat); - cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari erosive); - cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite). Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n micare de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor. Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini montate pe acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu alunecare). Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui (a); poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui. Fig. 5.1 Prile componente ale unui arbore Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de prelucrat. Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au loc montri i demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore (roi de schimb etc.) i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora. Poriunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele cu rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice. Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte n cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rnd, sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avnd corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe rnduri. Diametrele acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice

avnd conicitatea egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi, rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc. Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al treptei alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu deformaii de ncovoiere foarte mari. Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire). Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar n cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n cazul cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu arborele, la turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitai i cu restricii de gabarit, la osiile autovehiculelor etc. Pentru arborii drepi i osii, se recomand: oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru arborii care nu necesit tratament termic; oeluri carbon de caliate de mbuntire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oeluri aliate de mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i/sau durat mare de funcionare impus lagrelor sau canelurilor; oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitai i pentru arbori care funcioneaz la turaii ridicate. Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare ulterioar, n cazul produciei de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor i osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor din bare laminate cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui semifabricat apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de material, manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care urmrete forma arborelui, cu efect direct asupra mririi rezistenei acestuia. Tehnologia de fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic. Tratamentele termice sau

termochimice aplicate depind de materialul din care se execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire superficial a fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat de clire a fusurilor, poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc. 2. Date nominale la o MU Strung universal SPF-1500PH Tip produs: Strung universal | strung universal SPF-1500PH | strung universal Proma Producator: Proma Prezentare Strung universal SPF-1500PH Lungimea strunjirii 1500 mm Diametrul strunjirii deasupra batiului 460 mm Diametrul strunjirii deasupra bazei fantei 690 mm Diametrul strunjirii deasupra suportului 275 mm Conul axului Mk VII Conul pinolei Mk V Alezajul axului 80 mm Viteza axului 25-1800/min (12 trepte) Filet metric 0,5 - 20 mm (24 tr) Filet in inci 1,5/8- 72 filete/'' (61 tr.) Avans automat longitudinal 0,04- 2,456 mm/rot. (122 tr) Avans automat transversal 0,016- 0,982 mm/rot. (122 tr) Puterea folosita de motorul cu doua viteze 5,5 kW Tensiunea 3/N PE curent initial/400V 50Hz Dimensiuni (l x lat x h) 2630 x 1000 x 1200 mm Greutatea 2835 kg

3. Caracteristici ale SDV-urilor Conform STAS 2214-86 Freze disc detalonate pentru canale Prezentul standard stabileste dimensiunile frezelor disc detalonate, de tip N, M si D, pentru canale. Standardul se aplica frezelor executate dupa intrarea in vigour a prezentrului standard. Notarea unei freze disc detalonate pentru canale, cuprinde: denumirea prescurtata (freza), diametrul nominal x latimea , tipul frezei (numai

pentru frezele tip M si D), STAS 2214-86 si, separat printr-o linie oblica, marca otelului rapid. Conform STAS 350-82 Cutite de strung, raboteza si morteza Prezentul standard stabileste tehnologia referitoare la elementele constructive si geometria partii aschietoare a cutitelor de strung, raboteza si morteza,folosite in constructiilor de masini. Cutitele de strung, raboteza si morteza prelucreaza prin aschiere dintre diferite suprafete so se compun din doua parti principale: partea aschietoare, coada. Clasificare: Dupa sens, cutitele de strung, raboteza si morteza se clasifica in: - cutit pe dreapta - cutit de stanga Pentru a defini sensul unui cutit, se presupune ca acest cutit este asezat cu partea de fixare pe o suprafata verticala, fata de degajare fiind spre observatory si in jos. In aceste conditii, cutitul este pe dreapta, daca taisul principal este indreptat spre dreapta observatorului, in caz contrar, cutitul este pe stanga. Dupa forma capului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele de strung, raboteza, si morteza se clasifica in: - cutite drepte (pe stanga sau pe dreapta) la care axa de simetrie a corpului este dreapta, atat in plan cat si vedere laterala - cutite incovoiate (pe stanga sau pe dreapta), la care axa de simetrie a corpului cutitului este incovoiata in plan - cutite cotite (inainte sau inapoi) la care axa de simetrie a corpului cutitului este cotita in vedere laterala - cutite ingustate (pe stanga, simetrice, sau pe dreapta) la care capul este mai ingust decat corpul; aceste cutite pot fi incovoiate sau cotite 4. Instrumente de masura Sublerul si Micrometrul In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm. Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului. Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului

nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei. Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile axelor, precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel nct cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei masurate. 5. Activitate de laborator In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale: - plansa arbore 3/446.323-310-1/1,4 kg/1:1/ OLC 45 imb; - plansa ax rola/435.282-210-1/27,8 kg/1:2/ 35 Mo Cr 165 - STAS 7251-80 (C51) strunguri carusel - STAS 735180/1987 Masini de frezat cu consola - STAS 9323-80/1981 Strunguri automate monoax cu cap revolver orizontal - STAS 6378-80 cutit drept pentru finisat STAS 2215/2-80 Freza disc cu 3 taisuri, cu dinti drepti; - STAS 7351-80 masini de frezat cu consola - cutit de retezat - am vizionat un motor in sectiune si am realizat ca este format dintr-un stativ si un rotor - am intrat in laborator unde ni s-a descris amanuntit din ce este formata o freza, din ce este format un strung si un bormasina, precum si modul de functionare

6. Bibliografie:
http://www.ece.concordia.ca/~lalopes/ELEC-331_F2k4/Lec_5_electriqueo.pdf http://www.physique-appliquee.net/phyapp/transformateur/cours_transformateur.pdf http://www.ee.lsu.edu/mendrela/fisique.pdf http://www.ferroxcube.com/appl/info/HB2005.htm http://www.paytongroup.com/Catalogue/ArticleMarch2002.pdf http://www.paytongroup.com/ http://www.ferroxcube.com/appl/info/plandesi.pdf