Facultatea de Inginerie Elevctrică CAIN Cristina-Ștefana

Laborator Metode și Procedee tehnologice AN I Grupa 113 A

MPT 3
Procesarea arborelui unei mașini electrice

1. Noțiuni de bază

Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de maşini
(roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.) în mişcare de rotaţie şi să transmită
momente de torsiune în lungul axei lor. Arborii şi osiile au şi rolul de a prelua forţele de la
organele de maşini montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau
cualunecare).
Părţile componente ale unui arbore sunt : corpul arborelui (a); porţiunile de calare (b); porţiunile
de reazem (c) numite şi fusurile arborelui.

Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini susţinute de arbore.
Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau conice. Cele mai utilizate sunt porţiunile de
calare cu suprafaţă cilindrică, mai uşor de prelucrat. Suprafeţele conice se utilizează pentru
porţiunile de calare pe care au loc montări şi demontări frecvente ale organelor de maşini
susţinute de arbore (roţi de schimb etc.) şi când se impune o centrare foarte precisă a acestora.
Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau
cu alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în apropierea capetelor arborilor şi pot fi
executate cu suprafeţe cilindrice, conice sau sferice. Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se
execută cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de
rostogolire dispuse pe un rând, sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui
rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe două sau mai multe rânduri. Diametrele
acestor fusuri se aleg după diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se
execută conice având conicitatea egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu
role butoi, rulmenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc. Pentru lagărele cu alunecare,
 fusurile se execută cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au
diametrul mai mic decât al treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea
de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. Fusurile conice se folosesc pentru a avea
posibilitatea reglării jocului din lagăr prin deplasarea axială a arborelui iar cele sferice doar în
cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de încovoiere foarte mari.
Materialele din care se execută arborii drepţi şi osiile se aleg în funcţie de condiţiile de rezistenţă
şi rigiditate impuse, de natura organelor de maşini susţinute şi de tipul lagărelor (cu alunecare
sau cu rostogolire). Arborii drepţi şi osiile se execută, de regulă, din oţeluri carbon sau aliate, iar
în cazul unor dimensiuni foarte mari din fontă. Semifabricatele pentru arbori şi osii pot fi: bare
laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioară; bare laminate cu
matriţare ulterioară, în cazul producţiei de serie mare; semifabricate turnate, în cazul arborilor şi
osiilor de dimensiuni foarte mari. Tehnologia de fabricaţie a arborilor şi osiilor constă în:
strunjirea suprafeţelor cilindrice sau conice şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a
canelurilor –operaţii executate înainte de tratamentul termic – rectificarea fusurilor, a
porţiunilor de calare, a suprafeţelor canelurilor – operaţii executate după tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se execută
arborii, putând fi: îmbunătăţire sau îmbunătăţire şi călire superficială a fusurilor, canelurilor,
porţiunilor de calare etc.; cementare urmată de călire a fusurilor, porţiunilor de calare şi a
canelurilor; nitrurare etc.

2. Date nominale la o MU

În construcția de mașini, aparate electrice și echipamente electrice intra piese, organe de

mașini, construite din materiale metalice care necesita o prelucrare precisă implicând procedee
tehnologice diverse.
Prelucrările prin așchiere cuprind:
 strunjirea,
 găurirea,
 filetarea,
 rabotarea,
 mortezarea,
 brosarea,
 rectificarea,
 polizarea.
Prelucrarea prin așchiere este îndepărtarea de pe suprafața semifabricatului a adaosului de
material sub forma de așchii. Desprinderea așchiei de pe semifabricat presupune o mișcare
relativă între sculă și piesă. Mișcarea necesara detasarii așchiilor se numește mișcarea
principală iar mișcarea care asigură eliberarea de așchii se numește mișcare de avans.
Cei mai importanți parametrii care caracterizează o prelucrare prin așchiere sunt: adâncimea de
așchiere, avansul, viteza de așchiere, turația.
 Strunjirea este operația de prelucrare prin așchiere a suprafeței exterioare sau
interioare, a pieselor ce reprezintă corpuri de rotație, cu ajutorul cuțitelor pe mașini
unelte din grupa strungurilor. Piesa de prelucrat execută o mișcare de rotație, iar scula
execută mișcarea de avans. Strunjirea se poate realiza în una sau mai multe treceri, în
 decursul cărora se realizează degrosarea, semifinisarea și finisarea. Formele cuțitelor de
strung corespund operației pe care trebuie să o realizaze, fixarea cuțitelor se realizează
cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare, piesa se prinde în diferite dispozitive:
universal cu trei bancuri, vârfuri, inima de antrenare. Strungurile utilizate pot fi de
diverse tipuri, pornind de la strungul normal până la strunguri cu comandă cu program
( strunguri carusel, strunguri revolver, strungul frontal, strunguri de copiat, strunguri
automate și semiautomate). Caracteristicile principale care definesc mărimea strungului
și posibiltatile de utilizare ale acestuia sunt: diametrul maxim de strunjire deasupra
patului, distanța maximă între vârfuri și diametrul maxim de strunjire deasupra
căruciorului.
 Frezarea este procedeul de prelucrare prin așchiere, a suprafețelor plane, cilindrice sau
profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe tăișuri numite freze, pe mașini de frezat.
Miscarea principală este realizată de sculă, iar mișcarea de avans este executată de
piesă. Frezele se clasifica în freze cu coada și freze cu alezaj (STAS577/1-78). Acestea la
rândul lor pot fi freze cilindro-frontale, unghiulare, cilindrice, conice, pentru filetat. De
asemenea frezele pot fi clasificate dupa natura dinților (elicoidală, în zigzag) dupa forma
dinților (triunghiular, rotund, trapezoidal), pasul danturii ( egal, inegal).
 Rabotarea este procedeul de prelucrare prin așchiere a suprafețelor plane. Mișcarea
principală de avans este o mișcare de translație și poate fi executată fie de scula (la
seping) fie de piesa. Această mișcare este rectilinie-alternativă și este formată din 2
curse: cursa activă în care cuțitul execută prelucrarea materialului și o cursă în gol în
care cuțitul revine la poziția inițială. Cuțitele de strung, raboteză și morteză cu care se
prelucrează prin așchiere diferite suprafețe sunt standardizate (STAS 350-82 – Cuțite de
strung raboteză și morteză); ele se compun din doua părți principale: partea așchietoare
și coada. Aceste cuțite se clasifică dupa sens, în cuțit de dreapta și cuțit de stanga, dupa
forma canalului și poziția lui în raport cu corpul, cuțitele se clasifică în cuțite drepte,
înconvoiate, cotite și îngustate.
 Găurirea este una dintre operațiile de mare frecvență, prin această operație putându-se
obține găuri de trecere care urmează sa fie filetate, găuri care trebuie strunjite, găuri
pentru obținerea degajărilor în piese înainte de prelucrare. Gaurirea este operația de
prelucrare prin așchiere care se execută cu ajutorul unor scule care se numesc burghie.
Operație de găurire este rezultatul a doua mișcări: una de rotație și una de translație,
ambele fiind executate de către scula așchietoare. Pentru diametre pana la 70 mm
găurirea se face cu burghie drepte iar pentru diametre mai mari de 70 mm găurirea se
face cu burghiul carotier datorită faptului că este necesară scoaterea miezului întreg
pentru a fi folosit în alte scopuri. Principalele scule folosite la găurire sunt burghiele.
Acestea pot fi :
-cu canale drepte fiind folosite la executarea găurilor scurte datorită evacuări dificile a
așchiilor. Pentru materialele tenace vârful burghielor este armat cu plăcuțe din carburi
metalice;
-cu canale oblice folosindu-se la executarea găurilor de dimensiuni normale și sunt
prevazute cu canale pentru circulația uleiurilor de răcire;
-burghiele elicoidale sunt cele mai utilizate burghie și sunt folosite datorită faptului că
au canale care evacuează usor așchiile;
 -de centrare fiind folosite la executarea găurilor de centrare ale unor piese de tip arbore
ele pot fi cu con simplu sau dublu;
-burghiele pentru găuri adânci sunt de diferite tipuri și au în general una sau doua găuri
de circulație a lichidului de răcire.
-burghiele speciale se construiesc pentru producția de serie și de masa.
 Polizarea polizare are ca scop ajustarea sau/și îmbunătățirea calității suprafețelor
prelucrate prin înlăturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de metal sub
forma de așchii.

3. Caracteristici ale SDV-ului

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt carcteristice fiecarui tip
de masina de prelucrat mecanic. De exemplu la Strungul Normal in fisa tehnica avem trecut:

4. Instrumente de măsură

Șublerul este instrumentul de măsura cel mai des folosit de strungari. El este alcătuit dintr-o
riglă, gradată în milimetri, în lungul căreia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cât și cursorul au
câte un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are
și o fereastră, unde se află vernierul, pe care se citește distanța dintre suprafețele de măsurare
ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul șurubului.
Șublerele obișnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul căruia se pot citii dimensiuni cu
precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanța dintre doua repere alăturate este de 0,9 mm, adică
cu 0,1 mm mai mică decât distanța dintre doua repere alăturate de pe riglă. Aducându-se
ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al
riglei. În acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale
vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Această situație se va repeta de cate ori
reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei. Șublerul este alcătuit
din:
 1-rigla gradata; 2-surub de fixare; 3-cursor; 4-surub de fixare a cursorului; 5,8-ciocuri solidare cu
cursorul; 6,7-ciocuri solidare cu rigla; 9-vernier; 10-piulita; 11-tija pentru adancime.
Micrometrul este alcătuit dint-o potcoavă care are la un capăt o nicovală fixă. La celălalt capăt
al potcoavei se află fixată bucșa cilindrică filetată în interior. În filetul bucșei cilindrice se
înșurubează, prin intermediul rozetei capătul filetat al tijei. Tija este solidară cu tamburul și se
înșurubează în bucșa cilindrică, iar capătul celalalt al ei se apropie sau se depărtează de nicovală.
Piesa de masurat se introduce suprafețele de măsurare ale micrometrului: suprafața frontală a
nicovalei și cea a tijei. Pentru ca piesa să nu fie strânsă prea tare între suprafețele de măsurare,
tamburul se rotește prin intermediul unui dispozitiv de protecție poate cu clinchet. Când cele
doua suprafețe de măsurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protecție poate fi rotită
oricât, ea nu mai antrenează tija. Pe o generatoare a bucșei cilindrice este trasată o linie, iar sub
aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rand de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint
milimetri întregi, iar cele de deasupra jumătăți de milimetri. Partea conică a tamburului este
divizată în 50 de părți. Când suprafețele de măsurare sunt în contact una cu cealaltă, tamburul
gradat este în poziția 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucșei cilindrice, afară de reperul 0
(zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se află în dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avansează cu 0,5 mm; deoarece partea
conică a tamburului este divizată în 50 de părți egale, înseamnă că, rotindu-se tamburul cu o
diviziune, tija va avansa cu o sutime de milimetru. Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o
construcție cu totul asemănătoare micrometrului obișnuit, având însă în plus doua vârfuri: unul
prismatic și unul conic. Vârful prismatic se introduce în nicovala micrometrului și are profilul
corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat în secțiunea axială. Vârful conic se
introduce în tija șurubului micrometric și are forma corespunzatoare golului filetului.

5. Tehnologia de fabricație a arborelui unei mașini electrice

6. Activitate de laborator

La activitatea de laborator am studiat mașini electrice și tehnologia de fabricație a arborelui

unei mașini electrice, urmând toate etapele acestui proces. Am consultat desene de arbori, am
studiat un șubler, micrometru, cuțit de strung, cap de freză, burghiu, am consultat manual
“Mașini de frezat universale”. În cadrul laboratorului de la Metode și Procedee tehnologice am
consultat de asemenea și câteva stasuri cum ar fi :
- STAS 577/1-78 – Freze (clasificarea alfanumerica)
- STAS 351 – 80 – mașini de frezat cu consola
- STAS 366 – 80 – Mașini de frezat roti dintate prin rostogolire

7. Concluzii

Dotarea și consumul de scule așchietoare în industrie constituie un element important care

atestă nivelul tehnologic al acesteia. Importanța sculelor rezultă din creșterea performanțelor și
conduce la creșterea productivității și la reducerea prețului de cost al produsului. Exista și
posibilitatea agregării sculelor așchietoare prin realizarea și folosirea de scule combinate.
În construcția de mașini, aparate electrice și echipamente electrice intră piese, organe de
mașini, contruite din materiale metalice și electroizolante care necesită o prelucrare precisă
implicând procedee tehnologice de mare diversitate.Tehnologiile de fabricație a mașinilor și
aparatelor electrice folosesc toată gama de prelucrări prin așchiere, prelucrări prin tăiere și
deformări plastice la rece.

8. Bibliografie

-Tehnologie Electromecanica (1998) - Vasile Petre

-Metode și procedee tehnologice VOLUMUL I – Felicia Spânceană Anghel și Dragoș Anghel
-Alexandru Anghel, Victoria Vasiliu, Catalogul Standardelor Romane, Editura Tehnica, Bucuresti,
1999, pp. 50- 52
-www.asro.ro, 23.11.2008,
http://www.asro.ro/romana/standard/standarde%202008/DIRECTIVE%202008/DirSR%20LVD
%202008.htm
 -www.regielive.ro, 24.11.2008 http://facultate.regielive.ro/search.html?
s=procesul+de+fabricare+al+arborelui+unei+masini+electrice&in=all&Go.x=19&Go.y=5
-suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)