, M.U.P.M. – lab.

Strunguri normale, strunguri semiautomate şi automate

Strungurile convenţionale se împart din punct de vedere constructiv după cum urmează:

- Strunguri normale
- Strunguri frontale
- Strunguri carusel
- Cu un montant (două capate de prelucrare)
- Cu doi montanţi (trei capete de prelucrare)
- Strunguri revolver
- Cu disc revolver
- Cu turelă

Strungurile Normale

Aceste tipuri de strunguri (fig.1) se caracterizează printr-un înalt grad de universalitate, pe ele prelucrându-se
piese de revoliţie având forme şi dimensiuni variate. Piesa execută mişcarea principală de rotaţie iar cuţitul, fixat în
suportul 10, mişcările de avans longitudinal sau transversal prin intermediul saniei longitudinale 7 respectiv saniei
transversale 8.

În direcţie longitudinală sau transversală se poate realiza atât mişcări de generare cât şi deplasări rapide.
Mişcările de generare se obţin mecanic, prin intermediul lanţurilor cinematice de avans şi de filetare sau manual de la
roţile de mână.

Fig.1 Strung normal

Deplasările de poziţionare se obţin manual prin roţile de mână sau la unele strunguri, prin lanţurile cinematice
auxiliare acţionate de la un motor electric separat, mişcarea transmiţându-se prin intermediul unui cuplaj de depăşire.

Suportul 9 se poate înclina pe sania transversală 8 cu un unghi de până la maximum 90o, putând fi deplasat pe
sania transversală după o mişcare unghiulară.

Păpuşa mobilă 11, care se poate deplasa manual împreună cu sania acesteia pe ghidajele longitudinale ale
strungului, serveşte pentru sprijinirea pieselor lungi pe vârful rotativ.

Strungurile normale au următoarele lanţuri cinematice:

- L.C. principal,
- L.C. de avans longitudinal, transversal,
- L.C. de filetare.

1
 L.C.P-ul are un capăt la motorul electric ME1 şi celălalt capăt la arborele principal. Reglarea lanţului se
efectuează prin cutia de viteze CV, construită in general cu roţi baladoare. În acest mod se obţine un numărde trepte de
turaţie dispuse in serie geometrică. La unele strunguri mai mici se utilizează şi variatoare mecanice continue de turaţie
sau comnibaţii ale acestora cu cutii de viteze mai simple. Cutia de viteze se dispune in cutia păpuşii fixe PF, sau în batiu.
Prima soluţie este folosită la strungurile la care înălţimea de la ghidaje la axa arborelui principal fiind mare, dimensiunile
păpuşii fixe permit montarea competă a mecanismelor pentru realizarea mişcărilor principale. Cea de-a doua soluţie este
folosită la strungurile de finisare cu scopul de a proteja arborele principal de vibrafiile şi căldura produsă de angrenaje.

L.C. de avans primesc mişcarea de la arborele principal al strungului şi prin intermediul unei cutii de avansuri
CAF o transmit saniei longitudinale sau transversale. Avansurile se reglează prin cutie de avansuri şi filete, construită cu
mecanisme Norton şi roţi baladoare sau numai cu roţi baladoare. Reglarea avansului dorit se efectuează prin intermediul
manetelor de comutare existente la cutia de avansuri şi filete.

L.C. de filetare este un lanţ cinematic complex care se închide prin mecanismul fictiv sculă-piesă şi corelează
turaţia surubului conducător nsc1 cu turaţia piesei np în funţie de pasul elicei piesei pep şi de pasul şurubului conducător
psc1. Condiţia de închidere se exprimă prin relaţia:

nsc1 = np (pep / psc1)

O variantă constructivă a strungurilor normale utilizate în cazul prelucrărilor pieselor lungi şi foarte lungi, este
reprezentată de strungurile longitudinale (fig.2), a căror caracteristică este faptul că prezintă un batiu cu ghidaje foarte
lungi.

Fig.2 Strung longitudinal

Strunguri frontale

Strungurile frontale sunt destinate prelucrării pieselor scurte cu diametrul mare (fig.3). Aceste strunguri nu au
păpuşă mobilă, iar platoul are diametrul intre 1000 şi 4000 mm, în funcţie de tipul constructiv.

După forma constructivă, strungurile frontale pot fi :

- Cu sănii port scule aşezate direct pe batiul strungului (a),
- Cu sănii port scule montate separat pe păpuşa fixă, pe un alt batiu (b). Acestea sunt destinate pieselor foarte
grele, al căror diametru depăşesc diametrul platoului.

Motorul principal este de curent continuu cu turaţie reglabilă şi se montează în batiu sau pe păpuşa fixă,
mişcarea transmiţându-se la arborele principal prin curbele trapezoidale.

2
 Fig.3 Strunguri frontale

Strunguri carusel

Aceste strunguri se caracterizează prin faptul că au arborele principal vertical iar semifabricatele se fixează pe
platou având suprafaţa frontală în plan orizontal (fig.4). Stungurile carusel au o serie de avantaje faţă de strungurile
frontale şi anume:

- Precizie şi comoditate la centrarea şi aşezarea semifabricatelor;

- Măsurarea în condiţii mai avantajoase a suprafeţei prelucrate;
- Asigură o productivitate mai mare prin utilizarea mai multor suporturi portscule, din care unele de tipul cap
revolver;
- Ocupă suparfeţe mai reduse.

Strungurile carusel cu un montant şi cu traversă mobilă sunt echipate cu unul sau două suporturi. În ambele
cazuri, unul dintre suporturi este amplasat pe traversă, iar celălalt, atunci când există, pe montant.

Strungurile carusel cu doi montanţi au în general trei suporturi port scule, două pe traversă şi unul pe montantul
din dreapta sub traversă. Suporturile port sculă de pe traversă pot avea ambele o construcţie normală sau unul dintre ele
poate avea o construcţie tip cap revolver pentagonal. La unele strunguri foarte grele în locul unuia dintre suporturile
verticale se poate monta capete de frezat sau de rectificat.

3
 Fig.4 Strunguri carusel

Pe strungurile carusel se pot efectua diferite operaţii de prelucrare ca:

- Strunjire cilindrică sau conică
- Exterioară,
- Interioară,
- Strunjire plană,
- Strunjire profilată,
- Strunjirea suprafeţelor elicoidale,
- Găurire, alezare, frezare, rectificare (pentru aceste operaţii sunt necesare capate speciale aşezate pe unul din
suporţii verticali)

Strunguri revolver

Strungurile revolver se utilizează pentru prelucrarea pieselor cu suprafeţe de revoluţie, prin executarea mai
multor operaţii la o singură prindere a piesei.

Prelucrarea se efectuiază cu diferite scule fizate ,în ordinea operaţiilor de prelucrare, intr-un organ de lucru
special, denumit cap revolver. Unele strunguri revolver mai au şi o sanie transversală pe care se fixează, de obicei, cule
pentru debitare sau pentru prelucrarea canalelor circulare.

Dintre avantajele strungurilor revolver, faţă de strungurile normale se menţionează:

- Posibilitatea reducerii timpului de lucru prin prelucrarea simultană cu mai multe scule;
- Prelucrarea pieselor sub formă de corpuri de revoluţie având forme relativ complicate;
- Timpul auxiliar redus datorită faptului că sculele se reglează la începutul prelucrării unui lot de piese (
înlocuirea acestora efectuându-se numai atunci când se uzează sau se schimbă configuraţia piesei);
- Deservirea strungurilor de către muncitori cu calificare mai redusă.

Strungurile cu cap revolver ce au axa orizontală paralelă cu axa arborelui principal sunt strunguri revolver cu
cap disc şi cele care au axa capului revolver, verticală sunt strunguri revolver cu turelă.

Strungurile cu disc revolver se construiesc având diametrul alezajului arborelui principal până la maximum 60
mm (fig.5). Acestea permit atât prelucrarea pieselor din bară cât şi a semifabricatelor turnate sau forjate. Strungul are
următoarele lanţuri cinematice: L.C.P, L.C. de avans longitudinal, L.C. de avans circular, L.C. de filetare.

Strungurile cu turelă au capul revolver cu axa verticală (fig.6). Turela se montează direct pe sania longitudinală.
Strungul este prevăzut cu un cărucior suplimentar pe care se fixează sculele folosite pentru canelări şi debitări, întrucât
sculele din turelă nu pot să se deplaseză transversal.

4
 Lanţurile cinematice generatoare din cadrul strungului revolver cu turelă cuprind: L.C.P, L.C. de avans
longitudinal al saniei capului revolver, L.C. de avans longitudinal şi transversal al căruciorului transversal, L.C. de
filetare. Aceste lanţuri cinematice au în principiu aceleaşi elemente componente ca la strungurile revolver cu disc.

Fig.5 Strung paralel cu cap revolver disc (CNC)

Fig.6 Strunguri revolver cu turelă (clasic)

Strungurile semiautomate / automate

Varietatea formelor şi dimensiunilor pieselor, ce necesită prelucrări prin strunjire, la producţia în serie sau masă,
în condiţii de productivitate ridicată, a determinat apariţia unei mari diversităţi de strunguri semiautomate şi automate.

Ciclul de lucru al unei maşini-unelte semiautomate sau automate, pentru o piesă dată, constă intr-un număr de
operaţii, care au rolul de a asigura:alimentarea acesteia cu semifabricate, prelucrarea propriuzisă a piesei, evacuarea
acesteia din postul de lucru.

În funcţie de productivitate, maşinile-unelte semiautomate şi automate au fost împărţite în trei grupe, pe baza
prezenţei arborelui de comandă, a turaţiei acestuia şi a existenţei arborelui auxiliar.

În grupa I se consideră strungurile monoax, care au o singură turaţie lentă la arborele de comandă AC (fig.7.a).
Pe acest arbore se montează camele Ki (disc sau cilindrice), care comandă şi acţionează pe timpul ciclului de lucru
diferite elemente şi subansambluri ale maşinii.

5
 Fig.7 Schema cinematica a strungurilor semiautomate

Strungurile din grupa a II-a se caracterizează prin aceea că arborelede comandă are două turaţii (fig.7.b):
- lentă (reglabilă prin roţi de schimb AS, BS), pe durata fazelor de lucru,
- rapidă (nereglabilă), pe durata fazelor în gol.

În grupa a III-a sunt cuprinse strungurile automate prevăzute şi cu arbore auxiliar AA de la care arborele de
comandă primeşte mişcări de rotaţie cu turaţie lentă (reglabilă prin roţile de schimb), pentru fazele de lucru şi cu turaţie
rapidă (nereglabilă), pentru unele faze in gol (fig.9).

Fig.9 Scema cinematica generala a strungurilor automate

Strunguri semiautomate

Maşinile-unelte semiautomate se caracterizează prin eceea că întreg ciclul de lucru pentru prelucrarea unei piese
precum şi oprirea maşinii la terminarea acesteia se face automat, fără intervenţia operatorului uman. Acesta efectuează
doar operaţiile de evacuare a piesei finite, de alimentare cu un nou semifabricat şi dă comanda de reluare a ciclului de
lucru.
Clasificarea strungurilor semiautomate se face pe baza următoarelor criterii:

- Caracterul operaţiilor de prelucrare:

- Numărul arborilor principali: - degroşare,
- monoax, - finisare.
- multiax. - Felul semifabricatului:
- Poziţia arborelui principal: - bară calibrată
- orizontal, - semifabricate individuale.
- vertical. - Sistemul de comandă şi acţionare folosit
- Felul prelucrării: pentru automatizare:
- multicuţit, - mecanic,
- de copiere. - hidraulic,
- electric,
- combinat.

Strunguri automate

La maşinile-unelte automate toate mişcările necesare efectuării fazelor ciclului de lucru, evacuarea piesei finite,
alimentarea cu un nou semifabricat, oprirea şi pornirea maşinii, se realizează automat fără intervenţia operatorului uman.
Acesta efectuează periodic reglarea şi verificarea maşinii, a dimensiunilor şi calităţii suprafeţelor prelucrate, umplerea
depozitului sau magaziei din sistemul de alimentare cu semifabricate.

6
 Fig.10 Schema cinematică a strungului automat.

Pentru funcţionarea automată a strungurilor, acestea sunt prevăzute cu sisteme de comandă mecanice. Unele
strunguri de construcţie recentă sunt prevăzute cu mecanisme de comandă automată hidraulice, electrice sau combinate.
Clasificarea strungurilor automate se face pe baza următoarelor criterii:

- Felul semifabricatului:
- Numărul arborilor principali:
- Sârmă din colaci,
- Monoax,
- Bară calibrată
- Multiax.
- Semifabricate individuale.
- Gradul de automatizare:
- Caracterul operaţiilor efectuate:
- Grupa I,
- De profilat şi retezat,
- Grupa a II-a,
- De strunjit longitudinal,
- Grupa a III-a
- Strunguri revolver

Strungurile automate de strunjit longitudinal

Aceste strunguri sunt destinate prelucrării din bară a pieselor de precizie cu raport mare între lungime şi
diametru. Particularitatea funcţională şi de prelucrare a acestor strunguri constă în aceea că piesa P execută mişcarea
principală A (fig.11) şi mişcarea de avans longitudinal B împreună cu păpuşa 1 a arborelui principal.

fig.11

7
 Cuţitele, în număr de 2-6, dispuse radial, execută mişcarea de avans radial C sau de poziţionare. Combinând cele
două mişcări B şi C se pot genera cinematic suprafeţe conice sau profilate. Suprafeţele profilate se pot genera folosindu-
se şi scule ce generatoare materializată.
Strunguri automate revolver

Din categoria strungurilor automate monoax, acestea sunt cele mai răspândite, întrucât ai posibilitatea de a
prelua piese cu un număr mare de suprafeţe care necesită operaţii de strunjire, filetare, găurire, frezare, lărgire.

Sculele sunt montate în cele 3-5 sănii cu mişcare de translaţie radială B (fig.12) şi în discul 1 cu 6-8 locaşuri,
pentru prinderea suporturilor port scula. Sania 2, montată pe ghidajul 3, ce aparţine batiului 4, poate realiza mişcarea de
avans C şi de retragere rapidă C’.

fig.12
Discul portsculă are diferite forme: circulară, pătrată, hexagonală şi se poate roti intermitent în direcţia E cu câte
un pas unghiular.

Strungurile automate de profilat şi retezat

Acestea sunt destinate prelucrării pieselor simple de diametre şi lungimi mici (bolţuri, ştifturi, bucşe, etc.) dacă
sunt echipate cu dispozitive speciale de găurit şi filetat este posibilă şi prelucrarea unor piese mai complicate (fig.13).
În figura 8 se prezintă modul în care se prelucrează o piesă simplă în cadrul a două operaţii de profilare şi
retezare folosindu-se sculele S1 şi S2 care au mişcările A şi B.

fig.13

În general, strungurile de profilat şi retezat cuprind două lanţuri cinematice generatoare: principal (reglat printr-
o roată de curea schimbabilă) de avans (reglat prin două roţi de curea) şi se cunoaşte faptul că la o rotaţie completă a
arborelui de comandă, se execută complet o piesă.