Mecanisme şi Organe de

Maşini
Elemente de asamblare
arbore-butuc
 4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc

Într-un ansamblu mecanic, asamblările arbore-butuc se tratează

asociat, dacă se ţine cont de diversitatea mare a acestor tipuri de
asamblări.
Exemple de piese tip butuc sau bucşă sunt: roţi dinţate, roţi de
curea, roţi de lanţ, cuplaje, rulmenţi.

• Asamblarea este utilizată în următoarele scopuri:

- transmiterea forţei axiale sau a momentului de torsiune de la piesa
tip arbore la piesa tip bucşă sau butuc.;
- rigidizarea elementului tip butuc pe arbore;
- fixarea împotriva deplasării axiale a pieselor tip butuc sau bucşă
pe arbore.

Dacă se ia în considerare scopul transmiterii momentului de torsiune

şi referindu-ne la cele mai des utilizate modalitaţi de transmitere,
intabelul di slide-ul urmator sunt prezentate tipurile de elemente
de asamblare arbore- butuc.
 4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc
Elemente de asamblare arbore-butuc- prin forma

Transmiterea Tipul elementului de asamblare Recomandări de utilizare

momentului

Pene transversale Forţe axiale

Pene longitudinale montate cu Momente de torsiune mici şi mijlocii.

strângere
Pene longitudinale montate fără strângere:

pene paralele Momente de torsiune mici şi medii, butuci deplasabili axial.

pene disc Momente de torsiune mici

Caneluri:
Prin formă
-profil Momente de torsiune mari, cu schimbare de sens,
dreptunghiular butuci mobili.
-cu profil evolventic
- cu profil Momente de torsiune mici, asamblări cu arbori tubulari.
triunghiular
Ştifturi şi bolţuri Momente de torsiune, forţe axiale

Arbori profilaţi: Momente de torsiune mici şi medii, arbori scurţi,

- transmisii reversibile, funcţionare cu şocuri.
triunghiular
- pătrat
-
pentagonal
-
 4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc

Elemente de asamblare arbore-butuc- prin suprafete de frecare

Modul de transmitere a Tipul elementului de Recomandări de utilizare

momentului asamblare
Strângere pe con Momente de torsiune mari,
transmisii reversibile cu
şocuri, centrare precisă
Strângere cu inele Momente de torsiune mari,
Prin suprefeţe de frecare tronconice centrare precisă.
Strângere cu inele elastice
cilindrice

Strângere elastică proprie: Momente de torsiune mari,

- presate transmisii reversibile cu
- fretate şocuri, centrare precisă.
 4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc
Criteriile de alegere sunt următoarele:
- mărimea forţei axiale sau a momentului de torsiune;
- sensurile de rotaţie;
- viteza de rotaţie;
- modul de centrare;
- precizia impusă asamblării
- limitele tehnologice ale fabricii care realizează utilajul;
- preţul produsului.

● Forte si Momentele de torsiune sunt mici şi medii, din punct de vedere

teoretic se poate alege orice tip de soluţie prezentat, de exemplu
asamblări prin pene, caneluri sau ştifturi. Alegerea depinde de tehnologia
de care se dispune şi de costul piesei finite, în raport cu preţul întregului
produs.
Dacă prin temă momentele sunt mari, alegerea se va face între arbori
canelaţi, arbori profilaţi şi asamblări prin forţe de frecare.
● Sensul de rotaţie se disting următoarele situaţii:
- în cazul în care mişcarea are loc într-un singur sens, se pot utiliza toate
tipurile de asamblări;
- în cazul în care mişcarea se realizează în ambele sensuri se impune
utilizarea canelurilor, a asamblărilor prin formă sau acelor prin strângere.
 4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc

● Viteza de rotaţie impune ca la viteze mari să se utilizeze caneluri sau

asamblări prin strângere. Acestea permit o centrare mai bună şi
diminuarea la minim a excentricităţilor generatoare de vibraţii.
● Modul de centrare este dependent de viteza de rotaţie alegerea soluţiei
realizându-se ca în cazul criterului vitezei.
● Precizia impusă asamblării este dependentă de precizia cerută ansamblului
mecanic din care aceasta face parte. Pentru sisteme mecanice care
necesită o precizie ridicară se impune utilizarea canelurilor cu centrare pe
diametrul interior sau evolventice şi în anumite situaţii asamblările cu
strângere pe con.
● Limitele tehnologice într-o economie de piaţă nu mai sunt definitorii întrucât
cooperarea între diferite firme producătoare este un atribut a acestui tip
de economie.
● Preţul este factorul determinant în alegerea soluţiei, acesta repercutându-se
direct asupra preţului întrgului produs. Din acest punct de vedere teoria
preţului minim mu mai poate fi luată în considerare, întrucât legea
competiţiei impune ca la un preţ redus, produsul trebuie să fie de calitate
şi competitiv cu alte produse similare de pe piaţă.
Din punct de vedere al scopului de rigidizare, aceasta se realizează prin
aceleaşi metode ca şi în cazul transmiterii momentului de torsiune.
Diferenţele apar la ajustajele care se aleg în cele două situaţii.
In cazul fixării împotriva deplasării axiale, aceasta se realizează printr-o
asigurare prin presare, sau utilizând un element suplimentar de tip
siguranţă, ştift filetat sau alte modalităţi de asigurare care urmează să fie
analizate într-unul din paragrafele următoare.
 4.2. Pene
4.2.1 Pene transversale
Penele transversale sunt utilizate la ansamblurile care preiau forţe axiale, la
care nu este necesară reglarea axială elementelor unei piese tip tijă cu o
piesă de tip manşon.
Pana este înclinată de obicei pe o singură faţă laterală, panta fiind de 2-5%,
ceea ce împiedică în general autodesfacerea. Există situaţii în care se
folosesc două pene montate în opoziţie. Pentru asigurare suplimentară
penele pot să aibă elemente suplimentare împotriva autodesfacerii: ştifturi
spintecate sau asamblări şurub piuliţă care permit strângerea în sensul de
batere al penei.
Din punct de vedere tehnologic pana se execută prin prelucrări mecanice din
semifabricate laminate, iar canalul se realizează prin gaurire la
extremităţile locaşului penei, urmat de mortezare a canalului.
Asamblarea se realizează prin batere, sau strângere a şurubului, în cazul
penelor transversare prevăzute cu şurub de strângere.
 4.2. Pene
8.1.2. Pene longitudinale
Asamblările cu pene longitudinale sunt asamblări demontabile de tip arbore
butuc care au ca scop transmiterea momentului de torsiune între
elementul motor şi cel de lucru.
Din punct de vedere al modului de montare acestea se împart în două
categorii:
- pene longitudinale cu strângere;
- pene longitudinale fără strângere
• Materialele din care se execută penele sunt oţeluri carbon de uz general
OL50, OL60, şi oţeluri carbon de calitate OLC35, OLC45.
• Prelucrarea penelor şi canalele de pană se execură astfel:
- penele se execută în genereral prin frezare din semifabricate laminate;
- canalul în butuc se execută prin mortezare, sau printr-un procedeu superior
ca precizie, broşarea.
- canalele în arbore se execută prin frezare cu
freză deget sau cu freză disc, în funcţie de tipul
penei şi forma canalului care trebuie să se
realizeze.
 4.2. Pene
• Pene longitudinale montate cu strângere
Penele longitudinale cu strângere permit transmiterea momentului de torsiune
de la arbore la butuc prin intermediul uneia sau mai multor pene înclinate.
În cazul penelor montate cu strângere, penele înclinate pot să aibă
următoarele forme constructive:

Penele au o înclinare de 1%, iar canalul corespunzător din butuc are aceeaşi
înclinare. Contactul se realizează pe suprafeţele inferioară şi superioară ale
penei, iar pe feţele laterale pana se montează cu joc.
• În cazul penele înclinate pot să aibă următoarele forme constructive:
- pană îngropată în canal;
- pană care are contact cu arborele pe suprafaţă plană sau concavă.
Se remarcă faptul că din cauza penei există o dezechilibrare dată de masa excentrică
care s-a creat prin montarea penei. Din acest motiv asamblarea se poate utiliza
numai la viteze şi precizii mijlocii. În cazul vitezelor mari este necesară rectificarea şi
echilibrarea ansamblului după montarea penei.
 4.2. Pene
• Pene longitudinale montate fără strângere
Penele longitudinale montate fără strângere sunt de următoarele tipuri, a, b -
pene paralele, c- pene disc şi d- pene cilindrice
♦ Pene paralele
Penele paralele sunt cele mai utilizate tipuri de pene pentru asamblare.
Acestea se montează longitudinal în canale executate în butuc şi arbore
şi pot să funcţioneze ca asamblări fixe, figura 8.6, a, sau ca asamblari
mobile, b. În cel de al doilea caz, din cauză că în timpul funcţionării
pana are tendinţa de a se roti în locaş şi a ieşi din acesta, se fixează cu
şuruburi, f.
Din punct de vedere al formei constructive penele paralele se realizează în trei forme :
- cu capete rotunjite;
- cu capete drepte;
- cu un capăt rotunjit
şi un capăt drept, e, f şi g.
 4.2. Pene
Calculul penelor paralele

Se consideră o asamblare cu pană paralelă supusă la un moment de torsiune

Mt. Diametrul arborelui este d iar pana are în secţiune dimensiunile b h.
Canalele au adâncimea t1 în arbore şi t2 în butuc. În partea superioară şi
inferioară pana este montată cu joc, iar pe feţele laterale cu strângere.
Transmiterea momentului de torsiune se face prin intermediul feţelor laterale
ale penei. Acesta este solicitată la strivire sau presiune de contact, în
funcţie de mobilitatea asamblării şi forfecare.
 4.2. Pene
Tensiunea de strivire se consideră că este repartizată uniform pe suprafeţele
de contact ale feţelor laterale ale penei şi este data de relaţia
- pentru asamblări fixe F
s as
As
- pentru asamblări mobile p F Ap pa
În relaţiile forta este 2M t şi aria As h unde
F Ap lc
d 2
lc este lungimea de calcul a penei.
Lungimea de calcul a penei este lc
4M t
dh as
Lungimea reală a penei se determină în funcţie de tipul capetelor pe care le are
pana: l = lc – pentru capete drepte şi l = lc +b – pentru capete rotunde.
Lungimea reală se normalizează conform standardelor.
Forfecarea penei apare în planul
de separaţie dintre arbore şi butuc.
Efortul la forfecare este dat de relaţia
2M t
f af
dblc
 4.2. Pene
♦ Pene disc.
Din punct de vedere al solicitărilor şi stării de tensiune penele disc au un comportanent
similar cu penele paralele, figura 8.8.
Particularităţile penelor disc sunt:
- penele disc permit numai asamblari fixe;
- din cauza formei constructive acestea sunt îngropate la o adâncime mai mare în
arbore decât în butuc, pentru a se realiza o portanţă comparabilă pe cele două
elemente care se asamblează; din acest motiv penele disc sunt utilizate frecvent la
cuplarea arborilor de dimensiuni mici, de exemplu arborii motoarelor electrice de
acţionare a maşinilor manuale de găurit sau polizat;
- canalul de pană are un profil identic cu pana care se montează în acesta;
Din punct de vedere tehnologic, canalul de pană se realizează extrem de uşor şi cu
productivitate mare, prin frezare.
Modul de calcul este identic cu cel al penelor paralele. Întrucât partea montată în butuc
este circa 40% din suprafaţa laterală de contact a penei, dimensionarea din condiţia
de strivire se realizează în raport cu înălţimea penei montată în acesta.
2M t 2M t
s as
d As dlc h h1
unde lc se consideră lungimea de contact a
penei cu butucul. Uzual acesta se ia
aproximativ egală cu diametrul arborelui.
Verificarea la forfecare
2M t
f af
dblc
 4.3. Caneluri
4.3.1. Caracterizare şi utilizare
Canelurile sunt echivalente mai multor forme tip pană care sunt solidare cu
arborele şi sunt uniform distribuite pe circumferinţa acestuia.
• Avantajele trasmisiilor prin caneluri sunt urmatoarele:
- datorită suprafeţelor de contact mari şi a repartiţiei uniforme a tensiunilor
pe flacurile canelurilor capacitatea de încărcare este superioară şi permit
transmiterea momentelor mari de torsiune la gabarite mici în comparaţie
cu transmisiile prin pene;
- centrarea şi ghidarea pieselor asamblate este precisă, permiţându-se viteze
mari de rotaţie.
- asamblarea nu este generatoare de vibraţii semnificative datorită centrării
precise şi a repartiţiei uniforme a maselor
- - posibilitatea de a se realiza deplasări axiale.
• Dezavantajele acestor tipuri de transmisii sunt definite de tehnologia
pretenţioasă şi costul mai ridicat în raport cu asamblările prin pene.
Asamblările canelate se utilizează când este
necesară o deplasare axială a piesei tip butuc,
roată dinţată sau semicuplaj.
Exemple: cutiile de viteze ale maşinilor- unelte
şi autovehiculelor, cuplaje electromagnetice,
ambreaje cu friciţiune, arborii cardanici,
axe planetare, etc..
 4.3. Caneluri
4.3.2. Clasificare şi elemente Canelurile triunghiulare sunt utilizate în
tehnologice general pentru solidarizarea pârghiilor, a
manivelelor, sau a braţelor de la barele de
♦ Clasificarea canelurilor (criterii) torsiune. Acestea mai sunt utilizate în
● Mobilitatea defineşte asamblarea din punct de situaţia în care gabaritul impune dimensiuni
vedere al deplasării relative între arbore şi radiale relativ mici, fiind caracterizate printr-
butuc, aceasta putând fi fixă sau mobilă. Pe un număr mare de caneluri şi o înălţime
baza acesteia şi a condiţiilor de rezistenţă se mică.
aleg restul parametrilor unei asamblări canelate. Caneluri zimţate sunt caracterizate printr-un
● Forma canelurilor defineşte forma geometrică număr mare de caneluri, dar o înălţime mult
a canelurilor. mai mică decât a celor triunghiulare.
Canelurile dreptunghiulare cu flancuri rectilinii şi Acestea sunt utilizate în cazul asamblările
paralele sunt cele mai des utilizate. Există la care, în timpul reglării poziţiei unui
situaţii în care sunt preferate alte tipuri de element, acesta poate fi poziţionat cu
caneluri, deşi acestea prezintă un grad mare de precizie în diferite pozitii.
utilizare,. Un exemplu ar putea fi canelurile
triunghiulare utilizate în cazul arborilor tubulari
cu pereţi subţiri.
Canelurile cu flancurile în evolventă, şi sculele
pentru prelucrarea roţilor dinţate. prezintă
avantajele unui autocentraj pe flancuri, având o
funcţionare silenţioasă la viteze mari. Un alt
avantaj al acestor tipuri de caneluri este faptul
că prelucrarea se face uşor, precis si economic
folosind maşinile
Canelurile triunghiulare sunt utilizate în general
pentru solidarizarea pârghiilor, a manivelelor,
sau a braţelor de la barele de torsiune. Acestea
mai sunt utilizate în situaţia în care gabaritul
impune dimensiuni radiale relativ mici, fiind
caracterizate printr-un număr mare de caneluri
şi o înălţime mică.
 4.3. Caneluri
● Modul de centrare al asamblarilor canelate se poate realiza astfel: centrare interioară,
exterioară sau pe flancuri.
În cazul canelurilor dreptunghiulare, teoretic pot să fie realizate toate cele trei moduri de
centrare.
- centrarea pe diametrul interior este cea mai precisă;
- centrarea pe diametrul exterior se recomandă în cazul canelurilor greu încărcate;
- centrarea pe flancuri permite transmiterea momentelor de torsiune cu schimbarea
frecventă a sensului de rotaţie, sau transmiterea cu şocuri a momentului de torsiune.
• În cazul canelurilor în evolventă, triunghiulare şi striate centrarea se realizează pe
flancuri. Canelurile în evolventă, din cauza centrării bune şi a metodelor precise de
prelucrare, identice cu cele ale roţilor dinţate, permit viteze mari de rotaţie.
● Dimensiunile canelurii definesc înălţimea canelurii în raport cu diametrul interior. După
acest criteriu canelurile dreptunghiulare sunt împărţite în trei serii: uşoară, mijlocie şi
grea.
 4.3. Caneluri
Calculul asamblărilor canelate
♦ Asamblări prin caneluri dreptunghiulare
Se consideră asamblarea din figura. Solicitarile care apar în caneluri sunt strivirea şi forfecarea
Date de intare: Momentul de torsiune Mt şi tipul de caneluri.
Calculul diametrului arborelui solicitat la torsiune. 16 M t
da 3
at

Pentru tensiunea admisibilă la torsiune se poate folosii valoarea indicată la calculul penelor paralele.
Alegerea din STAS, în funcţie de da a parametrilor asamblării: d, D, b, g, z, unde b este laţimea
canelurii şi z- nr. de caneluri.
Determinarea suprafeţei portante necesare S’ pentru transmiterea momentului.
2M t
s as
În relaţie dm este diametrul mediu . dmS '
4M t
Suprafaţa portantă necesară este egală cu S'
(D d ) as
D d
Calculul suprafeţei portante unitare corespunzătoare celor z caneluri. s ' k 2g z
2
unde k este coeficient de reducere a suprafeţei portante care ţine cont că asamblarea canelată este
neuniform încărcată pe lungimea canelurilor. Uzual k=0.75.
Determinarea lungimii minime a asamblarii canelate.
S'
Lmin
s'
Dacă asamblarea este mobilă tensinea
de strivire se înlocuieşte cu presiunea de contact.
 4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri
Ştifturile sunt organe de maşini constituite dintr-o tija metalică plină sau
tubulară cu diametru mic, care la montare se introduce în două găuri
executate în două piese în contact care urmeaza să fie asamblate.
Asamblarea poate fi domentabilă sau nedemontabilă.
Asamblările prin ştifuri se utilizează în următoarele scopuri:
- centrarea a două elemente care se montează repetat, în vederea
restabilirii poziţiei iniţiale (semicarcasele unui reductor) -ştifturi de centrare;
- asamblarea demontabilă a două elemente care în funcţionare trebuie
rigidizate, ştiftul funcţionand ca o pană transversală sau longitudinală
(asamblarea unui butuc pe arbore)- ştifturi de fixare;
- ca element de siguranţă împotriva suprasarcinilor;
- fixarea a două piese care formează o articulaţie cilindrică ( articulaţia de
tip furcă)- ştift de articulaţie.
• Bolţurile pot fi considerate ştifturi cu diametru mare, de exemplu bolţul de la
asamblarea cilindru motor- bielă.
 4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri
• Ştifturi de centrare
Ştifturile de centrare se montează în cele două piese în contact într-un alezaj cilindric sau
conic.
În cazul ştifturilor cilindrice acestea sunt rectificate pentru a se realiza o suprafaţă netedă
şi precizie ridicată, iar găurile sunt alezate. Ajustajul indicat este H7/m6.
Ştifturile conice pot fi cu sau fără cap filetat. Din punct de vedere al demontării este mai
simplu ca acesta să aibă cap filetat şi puliţă pentru tragerea acestuia. Ştifturile de
centrare se execută în general din oţeluri carbon de uz general OL 50, OL 60 şi în
cazuri speciale din oţeluri carbon de calitate. Acestea nu sunt solicitate şi nu se
dimensionează din punct de vedere al rezistenţei.
Ştifturile conice pot fi cu sau fără cap filetat. Din punct de vedere al demontării este mai simplu ca
acesta să aibă cap filetat şi puliţă pentru tragerea acestuia. Ştifturile de centrare se execută în
general din oţeluri carbon de uz general OL 50, OL 60 şi în cazuri speciale din oţeluri carbon de
calitate. Acestea nu sunt solicitate şi nu se dimensionează din punct de vedere al rezistenţei.
 4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri
• Ştifturi de fixare şi asigurare
♦ Ştifturile de fixare
Acestea sunt utilizate pentru solidarizarea a două sau mai multe piese, în vederea
transmiterii unei forţe sau a momentului de torsiune. Acestea se montează în două
moduri: transversal faţă de axa pieselor şi longitudinal. În general ştifturile de fixare
se execută din aceleaşi materiale ca şi cele de centrare, ţinându-se cont de
materialele din care sunt confecţionate cele două piese care se asamblează.
 4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri
♦ Ştifturi de asigurare
Aceste tipuri de stifturi nu preiau solicitarea principală, forţă sau moment, dar sunt
montate pentru a preântâmpina desfacerea altor elemente asamblate. Acestea sunt
de două tipuri:
● Cuie spintecate care se montează pentru a împiedică deşurubarea piuliţelor sau să
împiedice deplasarea axială a bolţurilor, figura 8.16; În figură sunt prezentate şi trei
soluţii constructive: cuiul spintecat trece prin piuliţă, este plasat în spatele piuliţei şi
cui spintecat plasat pe piesă cilindrică netedă.
● ştifturi inelare elastice care se utilizează ca element de blocare contra deplasărilor
axiale, dar poate fi utilizat şi ca element de fixare pentru transmiterea momentului de
torsiune. Acestea se utilizează singure, sau în montaj “compound” (două ştifturi
elastice introduce unul în celălalt). Ştifturile sunt confecţionate din oţel arc OLC55A,
OLC65A, tratate termic.
Ştifturile elastice sunt de unică folosinţă.
 4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri
Bolţuri şi ştifturi de articulaţie
• Ştifturile de îmbinare sunt utilizate cu
precădere la asamblări care realizeaza
articulaţii cilindrice. Se disting două
cazuri: rotaţia piesei montată pe bolţ
acoperă un unghi de 360o, şi rotaţie
limitată (unghiul de rotire este mai mic
decât 360º.
• În aceste situaţii, în funcţie de
încărcările la care sunt supuse
asamblările, ştifturile pot fi înlocuite cu
bolţuri. Acestea se confecţionează din
oţeluri carbon de uz general OL 42,
OL 50 sau oţeluri carbon de calitate
OLC 15, OLC 20, OLC45, tratate
termic, după caz şi în funcţie de starea
de încărcare şi vitezele periferice la
care funcţionează asamblarea.
♦ Asamblări cu ştift sau bolţ în consolă
Aceste asamblări sunt utilizate la
mecanismele bielă- manivelă, în cazul
fixării arcurilor elicoidale de tracţiune,
sau a cârligelor de remorcare.
 4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri
♦ Asamblări cu bolţuri şi ştifturi în furcă
Se consideră asamblarea tip furcă din figura 8.20. Aceasta permite o
incărcare uniformă a bolţului, acesta fiind solicitat la forfecare,
strivire şi încovoiere.
2P
t af
d2
Tensiunea de contact dintre bolţ şi furcă este
P
sf as
2bd
iar între bolţ şi tijă
P
st as
da
Considerându-se bolţul plin şi sarcina uniform distribuită, tensiunea de
încovoiere este
Mi
i a
Wz
unde
P a b P a 2b
Mi
2 4 2 8
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblari cu strangere pe suprafate cilindrice sau conice
Asamblările prin forţe de frecare sunt
folosite pentru solidarizarea
cuplurilor de piese.
Exemple: butuc - arbore, fus -
manivelă, inel de rulment – lagăr,
sau alte forme asamblate de tip
arbore – bucşă.
Forţele de frecare apar pe întreaga
suprafaţă în contact, la acţiunea
presiunilor de contact care se
crează între suprafeţele în
contact. În funcţie de modul de
generare a presiunilor de contact,
asamblările se pot împarţi în
următoarele moduri:
 asamblări prin forţe de frecare cu
forţa de strângere axială, figurile
a şi b;
 asamblări prin forţe de frecare cu
forţa de strângere radială, figura
c;
 asamblări prin forţe de frecare cu
forţa de strângere tangenţială,
figura d.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblari cu strangere pe suprafate cilindrice sau conice
• Asamblări prin forţe de frecare cu forţa de strângere axială
Forţele de frecare, respectiv forţele de apăsare pe suprafeţe sunt produse de forţele
axiale de strângere a şuruburilor care solidarizează cele două corpuri în contact,
respectiv momentele de torsiune de strângere a acestor şuruburi.
Tipuri:
Asamblare cilindrică cu suprafeţe de frecare frontală
Asamblare cu strângere pe con
Asamblările cu strângere cu inele conice.

• Asamblările prin forţe de frecare cu forţa de strângere radială

În cazul acestor tipuri de asamblări forţele de frecare sunt rezultatul existenţei forţelor de
apăsare normală, obţinute datorită strângerii care se realizează între arbore şi butuc.
Tipuri:
Asamblări prin presare longitudinală
Asamblări prin contracţie (fretate)
Asamblări montate cu fluid sub presiune

• Asamblările prin forţe de frecare cu forţa de strângere tangenţială

În acest caz forţele de apăsare sunt realizate prin strângerea tangenţială a unei piese tip
brăţară sau manşon.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblari cu strangere pe suprafate cilindrice

Indiferent de modul cum se realizează forţele de frecare, un rol determinant îl are

calitatea suprafeţelor în contact.

Din punct de vedere al microgeometriei, întrucât la transmiterea momentului de

torsiune sau forţei axiale participă asperităţile care sunt situate deasupra liniei de
portanţă, numărul acestor asperitaţi trebuie sa fie cât mai mare.
Acestă cerinţă se poate realiza în următoarele condiţii:
 rugozitarea este mică, existând un numar mare de asperităti pe suprafaţele pieselor
în contact;
 gradul de uniformitate să fie cât mai mare, astfel încât numărul asperităţilor care
participă la transmiterea momentului sau forţei axiale să fie apropiat sau comparabil
cu cel al asperităţilor care depăşesc linia de portanţă.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblari cu strangere pe suprafate cilindrice
• Calculul asamblarii
Se consideră o asamblare prin forţe de frecare,
formată din două suprafeţe cilindrice, cu
diametrul d şi lungimea l.
Asupra acestora acţionează presiunea uniform
distribuită p. Rezultatul apasării p,
uniform distribuită pe suprafaţă, este
apariţia forţelor de frecare, forţa totală
fiind Întrucât condiţiile reale de funcţionare sunt
mai grele decât cele ideale, luându-se în
este forţa concentrată de apăsare normală şi considerare un coeficient de siguranţă ,
coeficientul de frecare. condiţia de transmitere a momentului de
torsiune este
Forţa de apăsare normală este:

aria infinitesimală este:

Sa = 1,2…1,5 dacă asamblarea funcţionează

Pentru
fără şocuri
Sa = 2…4 dacă există forţe dinamice
suplimentare sau şocuri.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială

Asamblările prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială sunt

caracterizate printr-o forţă de strângere cu direcţia identică sau paralelă
cu axa de rotaţie a piesei tip arbore.
Forţa de strângere produce deformaţii ale pieselor în contact, realizându-se
solidarizarea piesei tip bucşă de cea tip arbore.

Se vor analiza următoarele tipuri de asamblări:

Asamblare cu strângere frontală

Asamblare cu strângere pe con
Asamblare cu inele conice.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială

 Asamblare cilindrică cu
suprafeţe de frecare frontală
Se consideră o asamblare dintre o piesă tip
arbore şi o bucşă cilindrică, figura a.
Momentul de tosiune se transmite datorită
forţelor de frecare care apar între
suprafeţele frontale inelare (umărul
arborelui şi şaiba plată) şi feţele laterale
ale piesei tip bucşă, la apariţia forţei axiale
rezultată în urma strângerii piuliţei. unde i se alege pentru umărul din drepta şi din
Pentru calculul momentului de frecare stânga.
rezultant dintre suprafeţe, se consideră un Presiunea este rezultatul forţei de strângere
element de suprafaţă frontală a unei
suprafeţe de frecare, figura b.
Considerându-se la limită că momentele de torsiune Momentul total pe cele două suprafeţe este
şi momentele de frecare sunt egale, pe elementul
de suprafaţă, momentele infinitesimale sunt de
asemenea egale.
Considerându-se că suprafeţele de contact sunt egale
Forţa de frecare infinitesimală se calculează Forţa axială de strângere este dată de relaţia
cu relaţia
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială

 Asamblare cu strângere pe suprafeţe conic

Această categorie de asamblări folosesc strângerea, care se realizează in urma
deplasării axiale relative a componentelor (conul şi bucşa conică).
Strângerea se realizează prin deformarea elastică a pieselor asamblate.
Suprafeţele conice în contact se obţin prin prelucrările conice, interioară şi exterioară a
alezajului butucului şi a capătului arborelui.
.

Asamblări prin forte de frecare

Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială

• Calculul asamblarii pe con

Transmiterea momentului de torsiune se
realizează datorită forţelor de frecare care
apar între suprafeţele conice în contact, la
strângerea piuliţei pentru a se crea forţa
axială.
Calculul presiunii de contact
Se consideră un element infinitesimal dA de pe
suprafaţa conică, asupra căruia acţionează
momentul infinitesimal . Strângerea din Forţa de apăsare normală, exprimată în funcţie
asamblare crează momentul de frecare de presiunea dintre suprafeţele conice, este
infinitesimal , produs forţa de frecare
tangenţială şi forţa de apăsare normală Momentul de torsiune este
Condiţia de transmitere a momentului de
torsiune este Integrând pe întreaga suprafaţă de frecare
.
Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială

Uzual, pentru dimensionarea unei transmisii de uz general care foloseşte

asamblarea pe con, se face aproximarea următoare: se transformă
asamblarea conică într-o asamblare cilindrică care are raza egală cu raza
medie a asamblării pe con.

Presiunea minimă este

 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială
 Asamblări cu strângere cu inele tronconice
Asamblările cu strângere pe con, cunoscute şi sub numele de asamblări cu pene
inelare, sunt asamblări utilizate pentru solidarizarea burucilor pe arbori.
Asamblarea se realizează folosindu-se una sau mai multe perechi de inele.
Acestea se află în contact astfel: un inel pe diametrul exterior; inelul conjugat
pe diametrul interior; cele două în contact pe suprafaţa conică.
• În urma strângerii realizate inelele se deformează elastic, realizând o forţă de apăsare pe
suprafeţele, exterioară a arborelui şi interioară a butucului.
• Asamblarea transmite momentul de torsiune prin intermediul forţelor de frecare care
apar între elementele în contact. Pentru ca montajul să se facă cu uşurinţă, în stare
netensionată, între inele şi cele două suprafeţe ale arborelui si butucului există un anumit
joc. Strângerea impune anularea jocurilor şi realizarea unei presiuni între elemente,
necesară pentru transmiterea momentului de torsiune.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială

• Forme constructive
de asamblări cu inele
Exemple de soluţii de asamblare:
• fixare roţi dinţate pe arbore,
figura a, d;
• fixare roţi de curea, figura b;
• fixare tambur de coveior, figura
c.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţe de frecare cu forţă de strângere axială
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială
• Asamblările prin forţe de frecare cu forţă de strângere radială sunt numite şi
asamblări cu strângere proprie.
• Acestea permit rigidizarea reciprocă a două piese, prin strângerea unei piese
cuprinse (piesă tip arbore) de către o piesă cuprinzătoare (piesa tip bucşă).
• Fixarea se realizează datorită forţelor de frecare care apar între suprafeţe.
• Aceste forţe apar ca urmare a presiunii uniforme p care se crează pe circumferinţa

pieselor în contact .
• Dimensiunea piesei cuprinzătoare este mai mică decât piesa cuprinsă asfel încât
între cele două se realizează un ajustaj cu strângere.
• În urma montării, între cele două suprafeţe apar deformaţii elastice, asperitaţile unei
suprafeţe interferând cu asperităţile celeilalte. Deformaţiile elastice produc în zonele
de contact presiuni normale, apărând forţe de frecare care împiedică deplasarea
relativă între piese.
• În urma asamblării, asperităţile celor două suprafeţe se întrepătrund. Din cauza
diferenţelor de diametre apar deformaţii elasto-plasice. Cele două fenomene,
întrepătrunderea asperităţilor şi apariţia deformaţiilor, împiedică rotirea relativă a
pieselor.
• Asamblările sunt în general nedemontabile şi după fixare nu mai este posibilă
repoziţionarea pieselor. În ultima vreme au apărut şi asamblări demontabile, de
exemplu fixarea prin fretare a unei scule în alezajul portsculei.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

Scopuri

 Rigidizarea pentru transmiterea de forţe şi momente

Aplicaţii:
• elice de vapor pe arbore;
• roată de curea sau dinţată, volant sau cuplaj pe arbore;
• coroane dinţate pe butuc.
 Fixarea împotriva rotirii şi deplasării axiale a pieselor tip bucşă.
Aplicaţii:
• inelelor rulmenţile pe fus sau în carcasă;
• bucşe în lagăre
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

Avantajele acestor tipuri de asamblări sunt:

•capacitatea de a se transmite forţe sau momente mari;

• centrare foarte bună a pieselor asamblate;
• comportament bun la solicitari variabile, execuţie relativ simplă;
• preţ de cost redus;
• realizare uşoară.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială
Asamblări prin presare longitudinală
• Montate prin presare la rece, cu ajutorul unei forţe axiale.
• Pentru ca la montare să existe o centrare a celor două piese şi să se prevină răzuirea
unui strat de material de pe suprafeţele în contact, modificând dimensiunile
geometrice ale asamblării, muchiile care intră în contact se netezesc.
• Există următoarele modalităti:
o racordarea capătului de arbore, figura a;
o teşirea capătului de arbore, figura b şi c;
o terminarea arborelui cu un cilindru calibrat, care formează cu diametrul interior al
alezajului un ajustaj alunecător şi centrează piesele, figura d;

o teşirea piesei tip bucşă, figura e .

 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

Parametri de presare – depresare

Pentru evitarea blocării în timpul presării sau apariţiei fenomenului de stick-slip:

 Viteza de presare şi respectiv de depresare este de 50 mm/sec.

 Forţa de presare este
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială
Asamblări prin contracţie (fretate)
• În cazul asamblărilor de contracţie, acestea se montează prin dilatarea piesei tip
bucşă sau contracţia piesei tip arbore (fretare sau presare transversală).
• Pentru dilatare, încălzirea piesei tip bucşă se realizează în ulei sau sobe încălzite
electric sau cu haz, sau prin inducţie. Pentru contracţia arborelui, acesta este subrăcit
în aer sau azot lichid.

• Avantajele sunt următoarele:

o în urma montajului asperităţile celor două suprafeţe nu se distrug, acestea având
o stare de rugozitate similară cu cea iniţială. După realizarea strângerii, numai o
parte din asperităţi îşi modifică forma din cauza deformaţiilor elastoplastice.
o la montaj suprafeţel nu trebuiesc lubrifiate.

• Rezultatul este că, o asamblare care foloseşte o astfel de tehnologie, are o

capacitate portantă mai mare decât cea care foloseşte tehnologia de montare
longitudinal.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

Asamblări montate cu fluid sub presiune

• În cazul aceastei tehnologii, dilatarea piesei cuprinzătoare tip
bucşă se face prin introducerea de fluid sub presiune în cavitatea
alezajului bucşei. Cavitatea este obturată într-o parte de piesa tip
arbore. În urma dilatării bucşei piesa arborele alunecă în alezajul
dilatat al bucşei. După atingerea cotei de asamblare, presiunea
de ulei scade şi bucşa, tinzând să revină la dimensiunile iniţiale,
produce strângerea. După montaj, asamblarea poate fi utilizată
după un interval de timp, după expulzarea filmului de lubrifiant
din asamblare.
• Forma pieselor (capătului de arbore şi bucşei) sunt cilindrice sau
uşor conice.
• Sistemul este utilizat pentru asamblarea lagărelor cu rulmenţi
grele sau elcelor navale pe arbori.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

• Elemente de calcul
• Asamblarile prin presare sunt solicitate cu
precădere la torsiune şi de multe ori la
încovoiere rotativă. Ciclurile de
funcţionare sunt pulsator sau alternant.
• Relaţia dintre cele două diametre este

• În urma presării, se produce o creştere a

diametrului dB cu o valoare Δb, şi o
reducere a diametrului arborelui dA cu
valoarea Δa. Diametrul final d comun al
celor două suprafeţe respectă legea
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială
Etapele de calcul

1. Calculul tensiunilor de contact

Presiunea necesară care să compenseze forţa axială este
este coeficientul de frecare şi A aria laterală a asamblării.
Presiunea necesară care să compenseze momentul de torsiune este
Presiunea rezultantă este

Valoarea maximă a acestei tensiuni nu depăseşte valoarea admisibilă pentru materialul

cel mai slab
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

2. Tensiunile din asamblarea cu strângere

• Semnificaţiile notaţiilor din figură sunt următoarele:
Tensiunea radială din arbore
Tensiunea radială din bucşă
Tensiunea tangenţială din arbore
Tensiunea tangenţială din bucşă
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

3. Strângerea teoretică necesară S [

• Dacă se consideră presiunea minimă dintre arbore şi bucşă, strângerea teoretică este

unde
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

4. Strângerea necesară corectată

Sn- Factor de rugozitate

St- Factor de temperatură
Sd- Factor de deformare
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

5. Alegerea ajustajului

• Tipul ajustajului; Pentru transmiterea forţei sau momentului se alege un ajustaj cu stângere. În
cazul ajustajului cu strângere dimensiunea minimă a arborelui este egală sau mai mare decât
dimensiunea maximă a alezajului, figura 5.7.
• Toleranţele de execuţie. Toleranţele de execuţie sunt exprimate prin abaterile inferioară şi
superioară corespunzătoare Câmpului de toleranţă şi preciziei selectate.
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblări prin forţă de strângere radială

6. Deformaţiile radiale
7. Tensiunea maximă de contact
8. Forţa necesară de presare
9. Temperatura de asamblare transversală prin încălzire
 Asamblări prin forte de frecare
Asamblările prin forţe de strângere tangenţială

• Asamblările cu brăţară (clemă)

 Asamblări prin forte de frecare
Asamblările prin forţe de strângere tangenţială

• Sistemele de cuplare tip

manşon