Matei Daniel-Alexandru Grupa 114B

Procesarea arborelui unei masini electrice

Notiuni de baza
Procesul tehnologic reprezint ansamblul de operaii mecanice, fizice, chimice, care prin aciune simultan sau succesiv transform materiile prime n bunuri sau realizeaz asamblarea, repararea ori ntreinerea unui sistem tehnic. Un proces este un ansamblu de activiti corelate sau n interaciune care transform elemente de intrare n elemente de ieire. Caracteristic oricarui procedeu tehnologic de prelucrare este grupul piesascula,care interactioneaza in diverse moduri -cu interactiune punctiforma scula-piesa; -cu interactiune liniara scula-piesa; -cu interactiune de suprafata scula-piesa(ambutisare,prelucrari erosive); -cu interactiune de volum(presare in matrite,injective,turnare).

Prelucrari mecanice la rece

O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la rece, ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide in doua grupe: 1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre; 2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica l rece, specifica pieselor obtinute din semifabricate plate (table).

Prelucrari prin aschiere

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea, rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea. Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata semifabricatului sub forma de aschii, iondepartarea de achii de pe semifabricat presupune o miscare relative intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar miscarea care asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans. Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin achiere sunt: -adancimea de aschiere;

-avansul de aschiere; -viteza de avans; -turatia; In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specuifice; sculele se fixeaza pe sanii. Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor dispozitive. Motorul de actionare . poate fi electric, hidraului sau chiar pneumatic. Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare prelucrari. Cutia de avansuri care regleaza viteza miscarii de avan Date nominale la o masina unealta

Strunjirea
Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care o au in prezent prelucrarile prin strunjire. Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale. Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei. De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare radiala efectuata dupa o anumita lege,

obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule aschietoare. Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga raspandire.In plus, precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare. Masinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrari sunt:strungurile, construite intr-o mare varietate de tip-dimensiuni si anume: - strunguri normale, caracterizate prin pozitia orizontala a axului principal si prin universalitatea prelucrarilor care se pot executa pe ele; - strunguri frontale, destinate prelucrarii pieselor cu dimensiuni mari(1000-4000 mm) si lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de curea etc); -strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a arborelui principal si destinate de asemenea prelucrarii pieselor cu diametre mari si lungimi mici; - strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8 pozitii pentru prinderea unui numar egal de port-scule necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura prindere.Acestea sunt destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici; - strunguri cu mai mute cutite,destinate prelucrarii pieselor in productia de serie si caracterizate de posibilitatea prelucrarii simultane a mai multor suprafete; - strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la care dupa reglare, prelucrarea pieselor se face complet fara interventia muncitorului; - strunguri semiautomate, la care prelucrarea se reaizeaza automatizat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt facute de muncitori; - strunguri specializate, din grupa carora fac parte: strungurile de detalonare, strungurile pt prelucrarea arborilor cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru decojirea barelor, etc; - strunguri cu comanda numerica, prevazute cu un echipament CNC, la care prelucrarea se excuta dupa un program realizat manual sau automat. Operatia de strunjire se desfasoara, ca rabotarea si mortezarea, cu scule cu o singura muchie aschietoare principala, procesul de aschiere desfasurandu-se continuu.

Frezarea
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere,a suprafetelor plane,cilindrice,sau profilate,cu ajutorul unor scule cu mai multe taiusuri

denumite freze,pe masini de frezat.Miscarea principala este executata de scula(rotatia frezei),iar miscarea de avans este executata de piesa. Dupa destinatie si constructie masinile de frezat se clasifica succint in urmatoarele grupe: -masini de frezat cu consola (orizontale,verticale,normale,universale); -masini de frezat fara consola(plan,portal); -masini de frezat specializate(de dantura,de filetat); -masini de frezat speciale(cu tambur,carusel,agregate); -masini de frezat prin copiere.

Rabotarea
Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pieselor si se executa cu scule aschietoare de tipul cutitelor,pe masini unelte numite masini de rabotat. Prin rabotare se prelucreaza suprafetele plane,orizontale,verticale,inclinate,diferite forme de canale la piesele de dimensiuni mici si mijlocii,suprafete profilate la piesele lungi si relativ inguste(ghidaje pentru batiuri,pentru sanii si mese). Masini de rabotat: -a)Masina de rabotat transversal -b)masina de rabotat longitudinal La rabotare miscarea principala de aschiere se realizeaza in plan orizontal,fiind executata de scula aschietoare la sepinguri,sau de piesa de prelucrat la raboteze. Miscarea de avans este o miscare de translatie executata de piesa de prelucrat la sepinguri sau de scula aschietoare la raboteze.

Gaurirea
In prelucrarea metalelor, gaurirea este una dintre operatiile de mare frecventa, prin aceasta operatie putndu-se obtine gauri de trecere care urmeaza sa fie

filetate, gauri care trebuie strunjite, gauri pentru obtinerea degajarilor in piese nainte de prelucrare . Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere care se executa cu ajutorul unor scule care se numesc burghie. Operatie de gaurire este rezultatul a doua miscari: una de rotatie si una de translatie, ambele fiind executate de catre scula aschietoare. Pentru diametre pana la 70 mm gaurirea se face cu burghie drepte iar pentru diametre mai mari de 70 mm gaurirea se face cu burghiul carotier datorita faptului ca este necesara scoaterea miezului ntreg pentru a fi folosit in alte scopuri.

Principalele scule folosite la gaurire sunt burghiele. Acestea pot fi : -cu canale drepte fiind folosite la executarea gaurilor scurte datorita evacuari dificile a aschiilor. Pentru materialele tenace vrful burghielor este armat cu placute din carburi metalice; -cu canale oblice folosindu-se la executarea gaurilor de dimensiuni normale si sunt prevazute cu canale pentru circulatia uleiurilor de racire; -burghiele elicoidale sunt cele mai utilizate burghie si sunt folosite datorita faptului ca au canale care evacueaza usor aschiile; -de centrare fiind folosite la executarea gaurilor de centrare ale unor piese de tip arbore ele pot fi cu con simplu sau dublu; -burghiele pentru gauri adnci sunt de diferite tipuri si au in general una sau doua gauri de circulatie a lichidului de racire. -burghiele speciale se construiesc pentru productia de serie si de masa. Dispozitive de ghidare a sculelor. Pentru mentinerea pozitiei corecte a axei sculei fata de axa gaurii de prelucrat se folosesc dispozitive de ghidare aplicate. Bucsele de ghidare sunt standardizate si pot fi :fixe sau demontabile, cu sau fara guler. Dispozitive pentru fixarea pieselor. La prelucrarea prin gaurire, piesele sunt fixate in dispozitive, pentru a-si pastra pozitia fata de scula si fata de masina. Dispozitivele de fixare pot fi universale (menghine, bride cu suruburi etc.) sau speciale care se constituie pentru o anumita piesa sau pentru grupe de piese similare, servind att la fixarea piesei cat si la ghidarea sculelor si constituind dispozitive complexe, denumite dispozitive de gaurit.

Polizarea. Operaia de polizare are ca scop ajustarea sau/i mbuntirea calitii suprafeelor prelucrate prin nlturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de metal sub forma de achii.

Caracteristici ale SDV-urilor

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic. De exemplu la Strungul Normal in fisa tehnica avem trecut:
Marime nominala Dimensiunea maxima de lucru Dimansiunea maxima de lucru intre varfuri Dimansiunea maxima de lucru deasupra gidajuluii Dimansiunea maxima gaura arbore principal Numar trepte turatie Domeniu de turatii Numar avansuri longitudinale si transversale Domeniu avansuri longitudinale Domeniu avansuri transversale Valoare nominala 320 mm 750 mm 160 mm 36 mm 18 31 1600 rot/min 36 0,03 3,52 mm/rev 0,01 1,17 mm/rev

Instrumente de masura

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului. Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul lnga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei. Sublerul este alcatuit din: -1-rigla gradata;2-surub de fixare;3-cursor;4-surub de fixare a cursorului;5,8ciocuri solidare cu cursorul;6,7-ciocuri solidare cu rigla;9-vernier;10-piulita;11-tija pentru adancime.

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se insurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se insurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa nu fie stransa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Cand cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita oricat, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rand de diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri intregi, iar cele de deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Cand suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei longitudinale. Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm; deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale, inseamna ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu o sutime de milimetru. Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe cu totul asemanatoare micrometrului obisnuit, avand insa in plus doua varfuri: unul prismatic si unul conic. Varful prismatic se introduce in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Varful conic se introduce in tija surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.

Procesarea arborelui unei masini electrice

Activitate de laborator
-am consultat manualul Masini de frezat universal; -am consultat desene cu arbori; -am studiat un subler,micrometru,cuutit de strung,burghiu si un cap de freza; -am consultat standardele STAS 577/1-78 si STAS 507/1-78; -ne-au fost prezentat urmatoarele masini electrice:masina de gaurit,polizor,freza si strungul.

Concluzii

In constructia de masini,aparate electrice si echipamente electrice intra piese,organe de masini,contruite din material metalice si electroizolante care necesita o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice de mare diversitate.Tehnologiile de fabricatie a masinilor si aparatelor electrice folosesc toata gama de prelucrari prin aschiere,prelucrari prin taiere si deformari plastic la rece.

Bibliografie
-Petre,Vasile.Tehnologie electromecanica-indrumator de laborator-UPB 2001
-www.referate.ro - www.scritube.com -www.regielive.ro - www.scribd.com -www.referatele.ro -ro.wikipedia.org