PRELUCRARI PRIN ASCHIERE.

MASINI UNELTE
In constructia de masini electrice, echipamente electrice, se folosesc, in general, piese, organe de masini care trebuie prelucrate precis implicand procese tehnologice variate. Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere, deformari plastice, prelucrari la rece etc. Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele. Caracteristic oricrui procedeu de prelucrare este grupul piesa scula (unealta) care interacioneaz in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii de procese tehnologice si anume: - cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.); - cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat); - cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari erosive); - cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite). PRELUCRAREA METALELOR SI ALIAJELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA Deformarea plastica este metoda de prelucrare aplicata metalelor si aliajelor in scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite. Deformarea materialelor este permanenta, fiind realizata in stare solida la cald sau la rece. Metoda prezinta o serie de avantaje, dintre care se amintesc: - se obtin produse cu proprietati mecanice superioare celor turnate; - se obtine o structura cu cristale fine; - consum minim de metal; - precizie mare; - posibilitatea realizarii unor piese cu forme complexe. Dintre marile dezavantaje ale metodei amintim costul ridicat al masinilor si instalatiilor si utilizarea unor forte mari de deformare. Prelucrarea prin deformare plastica are o aplicabilitate din ce in ce mai larga deoarece piesele si subansamblurile sunt tot mai solicitate din punct de vedere mecanic. Principalele procedee de prelucrare prin deformare plastica folosite la scara industriala sunt: laminarea, trefilarea, forjarea, matritarea si extrudarea. Laminarea Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la cald sau la rece cu ajutorul unor utilaje speciale numite laminoare. Principial, prelucrarea prin laminare consta in presarea semifabricatului la trecerea printre doi cilindri care se rotesc in sens

invers. Laminarea se caracterizeaza prin gradul de caroiaj sau gradul de deformare al materialului. Prin laminare se obtin doua mari grupe de produse: semifabricate si produse finite. Semifabricatele se obtin prin laminarea lingourilor de otel si cuprind blumuri, sleburi, tagle, platine. Produsele finite sunt sub forma de profile, table, benzi, srma, tevi, discuri, roti. Prelucrari prin aschiere Din categoria prelucrarilor prin achiere fac parte strunjirea, rabotarea, mortezarea, frezarea, taierea, gaurirea, taierea cu fierastraul, filetarea, brosarea , repidicarea. Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata semifabricatului sub forma de aschii, indepartarea de aschii de pe semifabricat presupune o miscare relative intre scula si piesa. Miscare principala este miscarea necesara detasarii de aschii, iar miscarea care asigura eliminarea continua de achii se numeste miscare de avans. Cei mai importanti parametrii care caracterizeaz o prelucrare prin achiere sunt: - adancimea de aschiere; - viteza de avans; - avansul de aschiere; - turatia; In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specifice; sculele se fixeaza pe sanii. Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor dispozitive. Motorul de acionare poate fi electric, hidraulic sau chiar pneumatic. Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare prelucrrii. Curia de avansuri este cea care regleaz viteza miscarii de avans. Strunjirea Este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din grupa sturungurilor. Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul executa miscarea de avans. Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu suprafere cilindrice, conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin sttrunjire plana. Cutitele de strung (conform standardului STAS 350-82 Cutite de strung, raboteza si morteza) se aleg corespunzator operatiei trebuie sa se realizeze.

Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare piesa se fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa mobile, inima de antrenare si alte dispozitive. Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese, precum si conditia de marire a productivitatii muncii, a condus la constructia unui numar mare de masini unelte care se incadreaza in categoria strungurilor. Astfel exista: - Strungul Revolver: se caracterizeaza prin faptul ca pemite montarea unui nr mare de scule (12 16 scule) care permite o prelucrare rapida a pieselor si ceea ce conduce la cresterea productivitatii. - Strung Carusel: se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este pozitionat verical, ceea ce permite prelucrarea unor piese cu diametrul cuprin intre 8002700 mm si o inaltime maxima de 8000 mm. Acesta asezare verticala a piesei conduce la o mai buna rigiditate. Rabotarea Este procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule aschietoare de tipul cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat. In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite forme de canale. La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o miscare rectilinie alternativa formata din doua cure. Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa in gol in care cutitul revine la potitia initiala. In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de raboteze: 1. Masini de rabatat longitudinale Raboteze- miscarea principala de aschiere este efectuata de piesa de prelucrat care se deplaseaza impreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans este executata de cutit. 2. Masini de rabatat transversal epinguri-micarea principala de aschiere este executata de scula in timpul cursei active; Raboteza se folosete pentru prelucrarea de materiale la care predomina lungimea. Mortezarea Este procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie). Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de pana in butucul rotilor dintate. Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de eliminare de aschii pe verticala.

Frezarea Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze si respectiv masini de frezat. Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans de catre piesa de prelucrat. Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de: - suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate. - sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra avansului sau in sensul avansului. - directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala. - dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.
TAIEREA PRIN ASCHIERE Taierea cu disc abraziv Se aplica in cazul cnd se impune o taietura pretentioasa, la care suprafetele prelucrate trebuie sa satisfaca att cerintele dimensionale c t si pe cele de calitate. Scula utilizata este un disc abraziv din corindon natural, electrocorindon sau carborund cu liant din rasini sintetice. Diametrul discului este cuprins intre 250...400 mm, iar grosimea intre 2...3,5 mm. El este actionat de un motor electric cu turatie mare (3000 rot/min). Alegerea corespunzatoare a discului abraziv asigura calitatea prelucrarii, productivitatea maxima si un consum minim de scule abrazive. Metalele dure se prelucreaza cu discuri moi, pentru ca granulele abrazive ale caror muchii taietoare s-au tocit sa se poata desprinde usor, fac nd loc altor granule cu muchii ascutite. La prelucrarea materialelor moi, granulele se tocesc mai incet, fapt pentru care discul trebuie sa fie dintr-o grupa cu duritate mare, inct desprinderea granulelor sa se faca numai dupa ce s-au tocit complet. Aschierea are loc prin combinarea a doua miscari: miscarea de rotatie a discului abraziv si miscarea de avans a piesei de prelucrat sau a discului. Procesul de aschiere este caracterizat prin viteze mari de prelucrat si prin unghiul de degajare negativ datorita conformatiei granulelor. Aschierea este insotita de deformare plastica deoarece intre disc si piesa iau nastere forte de frecare mari, iar aschiile se incalzesc p na la incandescenta sau chiar pna la topire. Retezarea prin aschiere Este o alta operatie de taiere care se executa pe strung. Semifabricatul cu sectiune circulara este fixat in universalul strungului si, cu ajutorul unui cutit de canelat, este taiat la dimensiunile prescrise

1 - semifabricat; 2 - cutit pentru canelat Taierea prin aschiere pe strung (retezarea) Miscarile care genereaza suprafata sunt de rotatie a piesei si de avans transversal a cutitului. Unghiul de asezare al cutitului scade pe masura ce se apropie de centrul de rotatie al piesei. Daca valoarea acestuia devine negativa, frecarea dintre fata de asezare si piesa devine foarte mare si poate conduce la ruperea sculei. Pentru evitarea acestei situatii, elementele regimului de aschiere se vor stabili ct mai precis. Adncimea se aschiere este egala cu avansul transversal. Retezarea pe strungul normal se executa ori de c te ori este necesara prelucrarea suprafetei frontale a piesei, c nd se prelucreaza din bara cu prindere in universal si c nd se cere scurtarea la lungime a semifabricatului. GAURIREA Prelucrarea prin aschiere a gaurilor poate fi realizata prin gaurire, largire, ad ncire, alezare, filetare, strunjire, frezare, rectificare, brosare. Daca se porneste de la un semifabricat plin, operatia se numeste gaurire si se executa cu ajutorul burghielor. O gaura obtinuta prin burghiere, turnare sau matritare poate fi prelucrata in continuare prin diverse procedee tehnologice. Procesul de aschiere la gaurire se realizeaza prin combinarea a doua miscari generatoare: miscarea principala de aschiere, care este o miscare de rotatie in jurul axei gaurii I, si miscarea de avans II care este o miscare rectilinie in lungul axei gaurii. In figura alaturata este prezentata schema de principiu a gaurii: I - miscarea principala; II - miscarea de avans; s - avansul; sd - avansul pe dinte ; Gaurirea se poate realiza pe masini de gaurit, strunguri, masini de alezat sau pe masini agregat si linii automate. Masinile de gaurit se clasifica dupa mai multe criterii: - dupa pozitia axului principal; cu ax orizontal, cu ax vertical, cu ax inclinat; - dupa numarul de axe principale: cu unul sau mai multe axe; - dupa precizia de lucru: masini de gaurit obisnuite sau prin coordonate; - dupa operatiile pe care le executa: universale sau speciale; - dupa dimensiunile pieselor pe care le pot prelucra: mici, mijlocii sau mari. TAIEREA CU FIERASTRAUL Operatia de taiere prin aschiere cu p nza de fierastrau se numeste ferastruire si se poate executa manual sau mecanic. Taierea manuala se foloseste la debitarea semifabricatelor (bare, tevi, platbande, profiluri), precum si la crestarea anumitor suprafete ale pieselor. Acest procedeu de taiere este utilizat rational numai in ateliere mici la lacatuserie, pentru lucrari de reparatii si intretinere. P nza de fierastrau este o lama din otel aliat de scule, caracterizata printr-un numar de dinti

aschietori marunti. Pnzele de ferastrau se fabrica in doua tipuri: tip S, cu dantura pe o singura parte si tip D, cu dantura pe ambele parti. Partea activa a p nzei este ondulata in scopul micsorarii frecarii cu materialul de taiat si evitarii intepenirii in timpul lucrului. Se alge in functie de calitatea materialului de taiat. La taierea metalelor moi se recomanda p nze cu pasul (distanta dintre doi dinti consecutivi) mai mare, iar la taierea metalelor dure, p nze cu pasul mai mic. P nzele noi se folosesc mai inti la taierea materialelor moi si apoi la prelucrarea celor dure. P nza se monteaza in rama astfel inct dintii sa fie orientati spre piulita fluture, deoarece taierea are loc numai la miscarea de inaintare. Taierea cu fierastraul manual se executa de obicei, la menghina, dupa trasare. Materialul trebuie sa fie fixat, iar zona de taiere sa fie c t mai aproape de falcile menghinei. In tevile cu peretii subtiri, pentru a se evita ovalizarea lor, se introduc dopuri de lemn. Tablele foarte subtiri se fixeaza intre doua bucati de scndura si se taie impreuna cu acestea. Ferastraul se prinde cu m na dreapta de mner si cu mna stnga de partea din fata a ramei. Miscarea sculei trebuie sa fie uniforma, fara balansari sau devieri laterale. Viteza de lucru este de 30...60 curse duble/minut. Pnza se unge cu seu, cu o unsoare simpla sau grafitata. Teava se taie dupa cum urmeaza: la inceput ferastraul se mentine in pozitie orizontala, iar c nd pnza a ajuns la peretele interior al tevii, ferastraul devine incomod, teava se roteste cu 45...90 grade spre partea opusa lucratorului si se continua taierea la fel ca inainte. Taierea mecanizata se foloseste la debitarea metalelor cu dimensiuni mari. Ferastraul alternative este utilizat pentru debitarea barelor rotunde, patrate, dreptunghiulare sau a diverselor profile. Numarul curselor duble pe minut este variabil, fiind cuprins intre 75...118. Principiul de lucru este acelasi cu cel al ferastraielor manuale.

Date nomiale ale masinilor unelte

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt caracteristice fiecrui tip de maina de prelucrat mecanic. Cu platou Diametrul maxim de prelucrat, d Diametrul nominal al platoului, d1 Inaltimea maxima a piesei de prelucrat Masa maxima a piesei de prelucrat Cursa maxima a curbei laterale, directie orizontala Cursa maxima a curbei laterale, directie verticala 1400 1400 6300 1200 3150 1000 2500 6.3 100 650 1000 1000 2280 nedeplasabil Cu montaj mobil si platou nedeplasabil 1700 Depl. 8000 1450 5000 1100 4000 8 160 700 1600 1100 3450 10000 4770 3200 100 1600 2675

Scule , dispozitive si verificatoare

Conform STAS 2214-86 Freze disc detalonate pentru canale Prezentul standard stabileste dimensiunile frezelor disc detalonate, de tip N, M si D, pentru canale. Standardul se aplica frezelor executate dupa intrarea in vigour a prezentrului standard. Notarea unei freze disc detalonate pentru canale, cuprinde: denumirea prescurtata (freza), diametrul nominal x latimea , tipul frezei (numai pentru frezele tip M si D), STAS 2214-86 si, separat printr-o linie oblica, marca otelului rapid. Conform STAS 350-82 Cutite de strung, raboteza si morteza Prezentul standard stabileste tehnologia referitoare la elementele constructive si geometria partii aschietoare a cutitelor de strung, raboteza si morteza,folosite in constructiilor de masini. Cutitele de strung, raboteza si morteza prelucreaza prin aschiere dintre diferite suprafete so se compun din doua parti principale: partea aschietoare, coada. Clasificare: Dupa sens, cutitele de strung, raboteza si morteza se clasifica in: - cutit pe dreapta - cutit de stanga Pentru a defini sensul unui cutit, se presupune ca acest cutit este asezat cu partea de fixare pe o suprafata verticala, fata de degajare fiind spre observatory si in jos. In aceste conditii, cutitul este pe dreapta, daca taisul principal este indreptat spre dreapta observatorului, in caz contrar, cutitul este pe stanga. Dupa forma capului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele de strung, raboteza, si morteza se clasifica in: - cutite drepte (pe stanga sau pe dreapta) la care axa de simetrie a corpului este dreapta, atat in plan cat si vedere laterala - cutite incovoiate (pe stanga sau pe dreapta), la care axa de simetrie a corpului cutitului este incovoiata in plan - cutite cotite (inainte sau inapoi) la care axa de simetrie a corpului cutitului este cotita in vedere laterala - cutite ingustate (pe stanga, simetrice, sau pe dreapta) la care capul este mai ingust decat corpul; aceste cutite pot fi incovoiate sau cotite

Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice

Operatia tehnologica MU 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Debitare Indreptarea Controlul Tehnic al Calitatii (CTC) Prelucrarea unei fete laterale Centruirea Degrosarea treptelor Strunjirea finala a diametrelor Santrenarea cotelor CTC Prelucrarea canului de pana Rectificarea cotelor Tratament termic CTC final Polizor, fierastrau, strung Presa hidaulica strung strung strung strung strung Masina de frezare Masina de rectificat Masini de incalzire prin inductie Control LP Control US (verificare fisuri) SDV Cutite de taiat pt strung, panza pt fierastrau, discuri de diferite asperitati pt polizoare Piesa de fixare Subler Cutit de fata laterala Burghiu de centruire Cutit de strung Cutit de strung Cutit de strung Micrometru, subler Freza deget Piatra de rectificat Bobina de inductie micrometru Timp (min) 12 18 5 21 15 35 45 12 45 32 25 25

1. Debitatrea Este procesul in urma caruia se aduce la o dimeniune aproximativ egala a unei bare (suprafete profilate cilindric) cu dimensiunea finala a arborelui masinii respective.

2. Indreptarea

Este procesul prin care se obtine o cilindricitate corespunzatore fara denivelri prea evidente. Piesa se aduce la o forma cat mai corespunzatoare.

3. Controlul tehnic de calitate (CTC)

Este procesul prin care se face controlul dimensiunilor. Acesta verificare este necesara pentru a putea continua procesul de fabricaie. 4. Prelucrarea unei fete laterale Este procesul prin care se obtine o fata laterala dreapta, la alegere.

5. Centruire
Este procesul prin care se obtine o centrare prerfecta o cilindrului in momentul in care se fixeaza pe masina de prelucrat. Se obtine prin folosirea unor burgie de centrare.

6. Degrosare Este procesul prin care se obtine o dimensiune mai si mai apropiata de cea inscrisa in desenul tehnic al arborelui (70 si lungimea de 410 mm) .

7. Strunjirea finala a diametrelor

Este procesul prin care se obtine diferitele diametre prevazute in desenul de executie. Se folosesc cutite de strung.

8. Tesirea cotelor
Este procesul tehnologic prin care se obtine o tesire a marginilor diferitelor diametre.

9. Controlul tehnic de calitate

Este procesul prin care se face controlul dimensiunilor.

10.Prelucrarea canului de pana

Este procesul tehnologic prin care se obtine un canal in care se introduce o pana si care asigura o functionare corecta atuci cand se asambleaza cu alte piese.

11.Rectificare

Este procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie dimensionala mare si o netezire buna a suparefetelor. 12. Tratament termic Este procesul tehnologic prin care se obtine o tratare a suprafetei finale si care asigura o mai buna rezistenta in timp la diferite solicitari, fie ele de natura electrica, mecanica sau chimica. 13. Control final

Activitate de laborator
In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale: plansa arbore 3/446.323-310-1/1,4 kg/1:1/ OLC 45 imb; plansa ax rola/435.282-210-1/27,8 kg/1:2/ 35 Mo Cr 165 STAS 7251-80 (C51) strunguri carusel STAS 7351-80/1987 Masini de frezat cu consola STAS 9323-80/1981 Strunguri automate monoax cu cap revolver orizontal STAS 6378-80 cutit drept pentru finisat STAS 2215/2-80 Freza disc cu 3 taisuri, cu dinti drepti; STAS 7351-80 masini de frezat cu consola cutit de retezat am vizionat un motor in sectiune si am realizat ca este format dintr-un stativ si un rotor am intrat in laborator unde ni s-a descris amanuntit din ce este formata o freza, din ce este format un strung si un bormasina, precum si modul de functionare

Bibliografie
Catalogul Standardelor Romane Cursul de tehnologie Laboratorul de tehnologie

Laborator Metode si Procedee Tehnologice

PRELUCRARI PRIN ASCHIERE. MASINI UNELTE