Facultatea: Inginerie Electrica

Barbu Alexandru Anul I / 113A 25.11.2008

Procesul Tehnologic De Prelucrare Al Arborelui Unei Masini Electrice

Cuprins
1. NOTIUNI DE BAZA:.................................................................................................................................3 1.1 PRELUCRARI MECANICE LA RECE...................................................................................................................3 1.2 PRELUCRARI PRIN ASCHIERE:........................................................................................................................3 1.3 PROPRIETATILE MATERIALULUI DE EXECUTIE AL SCULEI ASCHIETOARE :...............................................................4 1.4 PRINCIPALELE MATERIALE FOLOSITE LA FABRICAREA SCULELOR ASCHIETOARE SUNT :............................................4 1.5 DEBITATREA .............................................................................................................................................4 1.6 STRUNJIREA...............................................................................................................................................5 1.7 FREZAREA.................................................................................................................................................5 1.8 GAURIREA................................................................................................................................................5 2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE AL ARBORELUI...................................................6 UNEI MASINI ELECTRICE........................................................................................................................6 TABEL............................................................................................................................................................6 1.DEBITATREA ..............................................................................................................................................7 2-3. STRUNJIREA FATA DREAPTA:.......................................................................................................................7 6.PRELUCRAREA CANALULUI DE PANA..............................................................................................................7 3.ACTIVITATE LABORATOR (CONFORM 4):......................................................................................8 4. CONCLUZII (CONFORM 3):..................................................................................................................8 5. BIBLIOGRAFIE:.......................................................................................................................................8

1. Notiuni de baza:

Pentru constructia de masini electrice, echipamente electrice, in general se folosesc piese, organe de masini care trebuie prelucrate prcis implicand procese tehnologice variate(conform 1 si 2). Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere, deformari plastice, prelucrari la rece etc. Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele. Characteristic orcarui procedeu de prelucrare este grupul piesa scula (unealta) care intereactioneaza in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii de procese tehnologice si anume: - cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.); - cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat); - cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari erosive); - cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite).

1.1 Prelucrari mecanice la rece

O mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la rece, ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide in doua grupe(conform 3): 1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre; 2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica l rece, specifica pieselor obtinute din semifabricate plate (table).

1.2 Prelucrari prin aschiere:

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea, rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea(conform 4). Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata semifabricatului sub forma de aschii, iondepartarea de achii de pe semifabricat presupune o miscare relative intre scula si piesa. Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar miscarea care asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans. Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin achiere sunt: - adancimea de aschiere; - avansul de aschiere; - viteza de avans; - turatia;

In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specuifice; sculele se fixeaza pe sanii. Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor dispozitive. Motorul de actionare . poate fi electric, hidraului sau chiar pneumatic. Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare prelucrari. Curia de avansuri care regleaza viteza miscarii de avans.

1.3 Proprietatile materialului de executie al sculei aschietoare :

-Duritatea corespunzatoare pentru a asigura sculei un tais care sa faca fata tensiunilor si temperaturilor inalte care apar in procesul -Rezistenta la incovoiere mare pentru a nu se produce deformarea sau ruperea sculei in timpul aschierii. - Stabilitatea termica ridicata pentru a mentine capacitatea de aschiere a taisului la temperaturi mari ce apar in zona de lucru. -Conductibilitate termica buna pentru a permite evocarea rapida a caduri din partea activa a sculei.

1.4 Principalele materiale folosite la fabricarea sculelor aschietoare sunt :

-oteluri carbon (ptr scule) sunt oteluri cu un continut ridicat de carbon cuprins intre 0,6 si 1,4%, fara alte elemente de aliere. -oteluri aliate au un procent de carbon cuprins intre 0,7 si 2,2%, si contin de asemenei elemente de aliere Wolfram, Crom, Molipten, Nichel, Banadium. -amestecul de carburi metalice (placute vidia ) aceste sunt materiale ce se caracterizeaza printr-o duritate foarte mare dar sunt extrem de fragile. Carburile metalice se obtin sinterizarea unor pulberi metalice foarte fine din Banadium, Crom,Molibden,Nichel, foarte intens in urma caruia aerul este evacuat din structura respective.

1.5 Debitatrea
Este procesul in urma caruia se aduce la o dimeniune aproximativ egala a unei bare (suprafete profilate cilindric) cu dimensiunea finala a arborelui masinii respective. Acesta debitare se poate face cu ajutorul unor dispozitive de taiere cum ar fi polizorul, ferastraie chiar strunguri. Realizarea taierii se obine folosind SDV-uri corespunzattoare cum ar fi: - cutite de taiat pentru strung; - panza pentru ferastraie; - discuri de diferite asperitati pentru polizoare.

1.6 Strunjirea
Este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din grupa sturungurilor. Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul executa miscarea de avans. Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu suprafere cilindrice, conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin sttrunjire plana. Cutitele de strung (conform standardului ISC 20-100.10 Cutite de strung) se aleg corespunzator operatiei trebuie sa se realizeze. Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare piesa se fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa mobile, inima de antrenaresi alte dispozitive. Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese, precum si conditia de marire a productivitatii muncii, a condus la constructia unui numar mare de masini unelte care se incadreaza in categoria strungurilor. Astfel exista: - Strung Carusel se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este pozitionat verical, ceea ce permite prelucrarea unor piese cu diametrul cuprin intre 8002700 mm si o inaltime maxima de 8000 mm. Acesta asezare verticala a piesei conduce la o mai buna rigiditate. - Strungul Revolver se caracterizeaza prin faptul ca pemite montarea unui nr mare de scule (12 16 scule) care permite o prelucrare rapida a pieselor si ceea ce conduce la cresterea productivitatii.

1.7 Frezarea
Este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze si respectiv masini de frezat. Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans de catre piesa de prelucrat. Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de: - suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate. - Sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra avansului sau in sensul avansului. - Directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala. - Dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.

1.8 Gaurirea
Prelucrarea prin aschiere a gaurilor poate fi realizata prin gaurire, largire, ad ncire, alezare, filetare, strunjire, frezare, rectificare, brosare. Daca se porneste de la un semifabricat plin, operatia se numeste gaurire si se executa cu ajutorul burghielor. O gaura obtinuta prin burghiere, turnare sau matritare poate fi prelucrata in continuare prin diverse procedee tehnologice. Procesul de aschiere la gaurire se realizeaza prin combinarea a doua miscari generatoare: miscarea principala de aschiere, care este o miscare de rotatie in jurul axei

gaurii I, si miscarea de avans II care este o miscare rectilinie in lungul axei gaurii. In figura alaturata este prezentata schema de principiu a gaurii: I - miscarea principala; II - miscarea de avans; s - avansul; sd - avansul pe dinte ; Gaurirea se poate realiza pe masini de gaurit, strunguri, masini de alezat sau pe masini agregat si linii automate. Masinile de gaurit se clasifica dupa mai multe criterii: - dupa pozitia axului principal; cu ax orizontal, cu ax vertical, cu ax inclinat; - dupa numarul de axe principale: cu unul sau mai multe axe; - dupa precizia de lucru: masini de gaurit obisnuite sau prin coordonate; - dupa operatiile pe care le executa: universale sau speciale; - dupa dimensiunile pieselor pe care le pot prelucra: mici, mijlocii sau mari

2.Procesul tehnologic de fabricatie al arborelui unei masini electrice

Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei masini electrice rotative presupene urmatoarele etape (conform 4):

Tabel
Operatia tehnologica 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Debitare material 560 mm Strunjit fata dreapta Strunjit fata dreapta 560 mm Controlul CTC Strunjit(degrosare) - degrosare la 110 mm Prelucrare canal pana Prelucrare gauri filetate Controlul CTC Tratament termic Rectificare Operatie CTC -piatra abraziva MU -fierastrau mechanic FA 500 -strung SNU 400 - strung SNU 400 SDV -panza de fierastrau, ruleta - cutit lateral STAS 359-91 - burghiu STAS 1114/2-82 - subler STAS 1373/2-73 - Subler 500x1 - Subler - cutit de strung STAS 6378-80 - subler 150x1 -micrometru STAS 1374-80 - freza pentru 14, 16 , STAS 577/1-79 - micrometru - burgiu 14 - filiera interior M16 - Subler - micrometru -masina de rectificat RU 100 Timp (min) 10` 15` 3` 3` 30` 20` 30` 5` 60` 25`

- strung SNU 400 - freza universala FUS 22 - subler - masina de gaurit - filiera

1.Debitatrea

2-3. Strunjirea fata dreapta:

6.Prelucrarea canalului de pana

7.Prelucrare gauri cu filet:

3.Activitate laborator (conform 4):

La activitatea de laborator am studiat masini electrice si tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice, urmand toate etapele acestui proces. In cadrul laboratorului TEHNO 3 de la Metode si Procedee tehnologice am consultat si cateva stasuri cum ar fi : - STAS 577/1-78 Freze(clasificarea alfanumerica) - STAS 351 80 masini de frezat cu consola - STAS 366 80 Masini de frezat roti dintate prin rostogolire

4. Concluzii (conform 3):

Dotarea si consumul de scule aschietoare in industrie constituie un element important care atesta nivelul tehnologic al acesteia. Importanta sculelor rezulta din cresterea performantelor si conduce la cresterea productivitatii si la reducerea pretului de cost al produsului.Exista si posibilitatea agregarii sculelor aschietoare prin realizarea si folosirea de scule combinate.

5. Bibliografie:
1- Alexandru Anghel, Victoria Vasiliu, Catalogul Standardelor Romane, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1999, pp. 50- 52

2- www.asro.ro, 23.11.2008, http://www.asro.ro/romana/standard/standarde %202008/DIRECTIVE%202008/DirSR%20LVD%202008.htm 3- www.regielive.ro, 24.11.2008 http://facultate.regielive.ro/search.html? s=procesul+de+fabricare+al+arborelui+unei+masini+electrice&in=all&Go.x=19& Go.y=5 4- suport curs M.P.T (Procesul de fabricare al arborelui unei masini electrice)