CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………….……...2
CAPITOLUL 1
GENERALITATI. PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE……………….3

CAPITOLUL 2
MASINI UNELTE PENTRU PRELUCRARI MECANICE.......6

CAPITOLUL 3
SCULE FOLOSITE LA STRUNJIRE..........................8

CAPITOLUL 4
SCULE NECESARE PENTRU FREZARE......................10

CAPITOLUL 5
SCULE NECESARE PENTRU RABOTARE....................14

CAPITOLUL 6
SCULE UTILIZATE PENTRU BROSARE.....................15

CAPITOULUL7
NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN
ASCHIERE.............................16

BIBIOGRAFIE ................................................17
ANEXE ........................................................18

ARGUMENT
 Operatiile de prelucrare mecanica servesc la prelucrarea suprafetelor de rotatie si ale
suprafetelor plane ale semifabricatelor.
Alegerea metodelor de prelucrare este o problema complexa din cauza varietatii mari de forme
pe care le au aceste suprafete, multiplelor procedee de prelucrare si tipurilor diferite de masini -
unelte.
Prelucrarea mecanica a suprafetelor se poate executa prin: 
 strunjire
 brosare
 rectificare
 etc
Fiecare dintre masinile unelte pot utiliza o serie de scule si dispozitive. Prezentul proiect ofera
informatii grupate mai multe capitole, privind diferite scule care lucreaza pe masini unelte:
cutite, freze, scule pentru prelucarea filetelor, scule abrazive. Sunt prezentate clasificari si
elementele constructive ale sculelor pentru o buna cunoastere si pentru a alege intodeauna
sculele potrivite operatiei pe care dorim sa o realizam.

CAPITOLUL 1

GENERALITATI. PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE

Procesul de aschiere
Desprinderea aschiilor de pe suprafata semifabricatelor in vederea departarii adaosului de
prelucare se realizeaza cu ajutorul unor scule aschietoare.
O scula aschietoare este prevazuta cu una sau mai multe muchii ascutite, denumite taisuri.
O scula aschietoare nu poate desprinde aschii de pe suprafata piesei decat in cazul in care
ea:
- este mai dura decat materialul de prelucrat
- are o anumita forma
- ocupa o anumita pozitie fata de suprafata prelucrata

Prima cerinta se realizeaza practic prin alegerea corespunzatoare a materialului din care
este confectionata scula aschietoare .

2
 A doua cerinta este satisfacuta prin ascutirea corecta a sculei, iar a treia, prin pozitionarea
corespunzatoare a sculei fata de suprafata prelucrata.

Aschii
Aschiile formate in timpul prelucrarii prin aschiere a diferitelor materiale metalice difera
intre ele in functie de proprietatile acestor materiale.
In functie de aspectul lor, aschiile pot fi :
- discontinue ;
- continue.
Aschiile discontinue pot fi de rupere sau in trepte.
Aschiile de rupere se formeaza la prelucrarea unor materiale metalice fragile, cum sint, de
exemplu, bronzul si fonta. Ele se desprind sunb forma unor mici fragmente cu contur neregulat si
dimensiuni de la cativa milimetri, la fractiuni de milimetru.
Aschiile in trepte, denumite si aschii fragmentale, rezulta in timpul prelucrarii materialelor
metalice dure si tenace , cum sunt unele oteluri carbon bisnuite (OL 60, OL 70) sau unele oteluri
aliate. Suprafata cu care aschierea se freaca de fata de degajare a sculei este neteda si lucioasa.
Aschiile continue denumite si aschii de curgere, rezulta in urma prelucrarii materialelor
moi si maleabile, cum sunt unele oteluri carbon obisnuite (OL 37) sau slab aliate, si mai multe
materiale metalice neferoase(alama, cupru, aliaje de aluminiu).

Fig. 1.1. Tipuri de aşchii:

a) aşchii continui; b) aşchii de forfecare; c)aşchii de rupere.

Aschiile lungi care se deplaseaza spre locul in care sta muncitorul il incomodeaza in timpul
lucrarii sau chiar il pot accidenta. Din aceasta cauza, se iau masuri care au ca scop protectia
muncitorului prin folosirea unor scule speciale.
Aschiile rezultate in urma prelucarii prin aschiere constitue un deseu. Ele nu se arunca ci
se colecteaza in vederea retopirii in cuptoare, pentru turnarea de semifabricate noi.

3
 Colectarea aschiilor se face in asa fel incat diferitele materiale sa nu se amestece intre ele,
ceea ce le-ar face inutilizabile.

Miscari executate in procesul de aschiere

Prelucarea prin aschiere se poate realiza prin foarte multe procedee. Acestea se deosebesc
prin sechema de prelucare, scule folosite si masinile unelte utilizate. Ceea ce se caracterizeaza insa
cel mai bine procedeele de prelucare prin aschiere sunt miscari executate de catre scula si piesa
prelucrata.
Pentru prelucrarea prin aschiere se folosesc urmatoarele categorii de miscari :
- miscari principale, avand drept scop desprinderea aschiilor ;
- miscari de avans, in vederea de aducerea noi straturi de materiale in fata taisului sculei ;
- miscari de pozitionare, care au drept scop aducerea sculei in aproprierea piesei.

Miscarea principala poate fi executata – de la caz la caz – de catre piesa sau de catre scula
aschietoare. Ea poate fi o miscare de rotatie continua sau o miscare rectilinie.
Miscarile de avans pot fi si miscari de rotatie, continue sau discontinue sau miscari rectilinii,
continue sau intermitente.

Generarea suprafetelor
Scopul final al unei prelucrari prin aschiere il constitue obtinerea unei suprafete cu o
anumita configuratie , cu anumite dimensiuni si o anumita netezime, conform cerintelor impuse
piesei.
Pentru generarea unei suprafete plane se pot utiliza urmatoarele conbinatii de miscari :
- miscare de rotatie a piesei + miscare rectilinie a taisului sculei (cazul strunjirii plane) ;
- miscarea rectilinie a piesei + miscarea de rotatie a taisului (cazul frecarii) ;
- miscare de rotatie a piesei + miscarea de roatie a taisului sculei (cazul rectificarii sau
frecarii pe masini pe masa rotunda) ;
- miscarea rectilinie a piesei + miscarea rectilinie a taisului (cazul rabotarii).
Generarea unei suprafete plane poate fi insa realizata cu ajutorul unei singure miscari,
folosindu-se o scula cu muchie rectilinie (cazul brosarii).

4
 CAPITOLUL 2

MASINI UNELTE PENTRU PRELUCRAREA MECANICA

a) Conditii impuse masinilor – unelte

Se numeste masina – unealta acea masina de lucu, echipata cu scule necesare efectuarii
unor operatii tehnologice de obtinere a unor piese din materiale metalice sau nemetalice.
Principalele conditii impuse unei masini – unelte sunt :
- se realizeaza miscari relative dintre scule si piese conform schemei de principiu a
prelucarii respective ;
- sa aiba posibilitati de reglare a parametrilor regimului de aschiere, astfel incat sa se
adapteze oricarui caz concret de prelucare a unei piese ;
- sa dezvolte o putere suficienta pentru invingerea rezistentei la aschiere a materialului
prelucrat si frdcarilor care apar in timpul fuctionarii ;
- sa fie suficient de rigida a asigura precizia ceruta prelucarii ;
- sa consume cat mai putina energie ;
- sa se manevreze si sa se comande usor solicitand din partea muncitorului un consum minim
de energie ;
- sa aiba o durata de viata si fiabilitate cat mai mare (singuranta in functionare) cat mai buna.

b) Elementele componente ale masinilor unelte

Principalele elemente care se gasesc in componenta majoritatii masinilor – unelte pentru

prelucarea prin aschiere sunt urmatoarele :
- Batiul masinii. Acest element, nelipsit din componenta oricarei masini – unelte, are rolul de a
sustine toate celelalte parti ale masinii. Principala conditie pe care trebuie sa o indeplineasca un
batiu este ca suprafata de baza,pe care se monteaza subasamblurile fixe sau mobile ale masinii, sa
ramana neschimbate in raport in timp si la toate regimurile de aschiere.

5
 Pentru indeplinirea acestei conditii, batiul trebuie sa aiba o constructie speciala, astfel incat
sa nu se deformeze sau sa vibreze in timpul lucrului si sa reziste timp indelungat solicitarilor ce tind
sa-l uzeze.
- Ghidajele. Aceste elemente, fixate pe batiu sunt elementele atasate acestuia, asigura
deplasarea usoara a elementelor mobile ale masinilor – unelte (sanii, tranverse mobile, etc.) in
scopul executarii diferitelor miscari necesare in procesul de reglare a masinii si in timpul
prelucrarii pieselor.
- Saniile. Acestea sunt elemente mobile ale masinii - unelte care se deplaseaza in lungul
ghidajelor. De obicei, masinile unelte au mai multe sanii, fiecare dintre acestea avand o anumita
posibilitate de deplasare; prin combinatia miscarilor diferitelor sanii se pot imprima sculei sau
piesei deplasari pe traiectorii foarte complicate.
- Mesele. Existente la un mare numar de masini – unelte (masini de frezat, masini de gaurit,
masini de rabotat s.a.); aceste elemente au drept scop sustinerea piesei sau dispozitivului portpiesa
in timpul prelucrarii.
Fig. 2.1. Strungul normal

Legendă

1 - batiu
2 - cărucior
3 - păpuşa fixă
4 - platou
5 - portcuţit
6 - sania transversală
7 - păpuşa mobilă;
8 - axul avansurilor
9 - şurub conducător
10 - pinolă

6
 CAPITOLUL 3

SCULE FOLOSITE LA OPERATIA DE STRUNJIRE

Cutitele folosite la strunjirea suprafetelor plane pot fi speciale (pentru strunjit plan) sau
obisnuite, folosite si la alte prelucrari.
Cutitele folosite la prelucarea pe strunguri frontale sau carusel se deosebesc de cele
utilizate la strungurile normale prin robustetea lor ridicata, necesara pentru a face fata prelucrarii
cu sectiuni mari de aschii.
Dispozitivele pentru prinderea pieselor pot avea caracter universal sau special.
La prelucrarea prin strunjire a suprafetelor exterioare, sculele cu cea mai larga
intrebuintare sunt cutitele simple, cu un singur tais principal care, in timpul aschierii, se afla
permanent in contact cu materialul piesei daca configuratia acesteia nu permite intreruperea
temporara a aschierii.

Fig. 3.1.Cuţite pentru Fig 3.2. Cuţit pentru strunjire

strunjire plană exterioară

Corespunzator varietatii fazelor de prelucrare a suprafetelor de rotatie exterioare a cutitelor

de strung sunt intalnite sub diverse forme constructive. O clasificare completa a cutitelor de strung
este dificila. Totusi, la alegerea lor ca forma si dimensiuni se folosesc o serie de criterii, cum ar fi:
sensul avansului, felul si forma suprafetei de prelucrat, materialul piesei, durabilitatea sculei,
7
economicitatea sculei, economicitatea prelucrarii. Pentru prelucrari curente cutitele sunt
standardizate si tipizate.
La strunjirea alejazelor se folosesc doua grupe principale de scule :
- cutite normale pentru strunjit interior

- cutite de constructie speciala.

Cutitele normale de strunjit interior se executa din oteluri aliate pentru scule sau sunt
prevazute cu placute din carburi metalice sau placute mineralo – ceramice.
Forma constructiva a cutitelor este determinata de forma suprafetei ce se prelucreaza.
Cutitele pentru strunjit interior pot fi de degrosare sau de finisare. Cutitele folosite au forma
determinata de forma de tipul alezajului deci si o geometrie corespunzatoare, iar cele pentru
finisare auceasi forma, indiferent de forma alesajului.

Fig. 3.3. Cuţite pentru strunjire interioară

In cazul prelucrarii cu cutite fixate in bara portcutit acestea se pot regla la dimensiuni cu
ajutorul calibrelor, micrometrelor sau a dispozitivelor cu ceas comparator.
Prinderea si fixarea pieselor in vederea prelucarii se fac in universal, platou sau in
dispozitive speciale.
In cazul pieselor cu pereti subtiri (bucse, camasi de cilindri, cuzineti) se va acorda o mare
atentie la alegerea sistemului de fixare, pentru a nu produce deformatii care determina aparitia
erorilor de forma si pozitie a suprafetelor prelucrate.

CAPITOLUL 4

SCULE UTILIZATE PENTRU FREZARE

8
 1) Freze. Sculele folosite la frezare poarta denumirea generala de freze. Frezele sunt scule
aschietoare prevazute cu unul sau mai multi dinti amplasati simetric pe suprafetele laterala,
frontala sau laterala si frontala ale unui corp de rotatie (disc, cilindru). In timpul prelucrarii,
freza are o miscare de rotatie, fapt care face ca dintii sa intre succesiv in actiune si, pentru un
timp foarte scurt, sa desprinda aschii.

Fig. 4.1. Freze cilindrice

a) Elemente constructive ale frezelor. Constructiv, frezele se pot executa cu dinti dintr-o bucata
cu corpul sau cu dinti aplicati din otel rapid sau carburi metalice.
Partile componente ale unei freze sunt :
- corpul, care care cuprinde partea utila si partea de fixare ;
- partea utila, prevazuta cu dinti aschietori ;
- coada, necesara fixarii directe sau indirecte in arborele principal ;
- gatul, facand trecerea intre partea utila si coada.
Principalele caracteristici ale unei freze sunt :
- diametrul frezei, D in mm,care este o marime normalizata pentru frezele uzuale ;
- numarul de dinti z.

b) Elementele geometrice ale partii aschietoare a frezelor.

Principalul element a unei freze este dintele. Fiecare dinte al frezei lucreaza ca o scula
aschietoare de tipul cutitului de strung sau de rabotat. Ca si aceste scule, dintele va aveqa o fata de
degajare si una de asezare. Intersectia acestor suprafete formeaza taisul dintelui.
Principalele elemente geometrice ale dintilor frezelor sunt aceleasi ca si la alte scule aschietoare:
unghiurile de degajare, de asezare, de ascutire si unghiurile de atac.

9
 c) Clasificarea frezelor.

Frezele folosite la prelucarea suprafetelor plane se impart dupa mai multe criterii, astfel :
Dupa constructie:
- freze monobloc (dintr-o singura bucata);
- freze cu dinti demontabili.
Dupa suprafata pe care sunt asezate dintii:
- freze cilindrice
- freze disc
- freze frontale
- freze cilindro-frontale.
Dupa orientarea dintilor:
- cu dinti drepti
- cu dinti elicoidali
- cu dinti inclinati in directii diferite.
Canalale elicidale pot fi orientate pe dreapta sau pe stanga.
2) Dispozitive. La frezarea suprafetelor plane se folosesc dispozitive pentru prinderea frezelor si
antrenarea lor in miscare de rotatie si dispozitive pentru prinderea si fixarea pieselor.
a) Prinderea sculelor pe masina de frezat. Pentru executarea frezarii sculele trebuie antrenate
in miscare de catre arborele principal al masinii.
Prinderea frezelor se poate face direct, pe alezajul conic, sau indirect prin intermediul unui
dorn portfreza.

La prinderea frezelor pe masina de frezat, indiferent de tipul lor, se fac urmatoarele

verificari :
- daca exista coincidenta intre sensul de lucru al frezei si sensul de rotatie al arborelui principal ;
- daca freza are dinti inclinati sau elcoidali, componenta auxiliara a fortei de aschiere F trebuie sa
ajute la fixarea dornului in arborele principal
- daca freza nu are bataie radiala, verificare ce se poate face cu ajutorul unui ceas comparator.
b) Prinderea pieselor pe masini de frezat. La frezare, piesele se pot fixa direct pe masa
masinii de frezat, folosindu-se elemente de fixare universale, aflate in dotarea masinii sau a
dispozitivelor speciale.
Prinderea piesei pe masa masinii este intalnita de obicei in cazul productiei de unicate sau
de serie mica sau atunci cand se prelucreaza piese mari.
10
 In functie de configuratia pieselor, fixarea lor se mai poate face cu o serie de dispozitive cu
caracter universal cum sunt: menghinele, coltarele , universalele, etc.

In figura 4.2. sunt reprezentate:

- freze frontale (fig. 4.2. a),
- freze cilindrice, cu dinţi drepţi sau înclinaţi (fig. 4.2., b)
- capete de frezat (fig. 4.2., c)
- freze-disc (fig. 4.2., d şi e)
- freze-deget (fig. 4.2., f şi g)
- freze unghiulare (fig. 4.2., h şi i).
- freze cilindro-frontale cu trei tăişuri (fig. 4.2., j)
- freze profilate monobloc (fig. 4.2., k şi m)
- freze montate din mai multe bucăţi (fig. 4.2., l).

11
Fig. 4.2. Diferite tipuri de freze

12
 CAPITOLUL 5

SCULE UTILIZATE PENTRU RABOTARE

Sculele folosite la prelucrarea prin rabotare se numesc cutite. Pentru rabotarea pe raboteze
si rabotarea pe sepinguri se folosesc aceleasi cutite; in cazul mortezarii se utilizeaza cutite speciale.
Cutitele de rabotat se confectioneaza din materiale obisnuite (oteluri pentru scule, carbon
sau aliate) sau se armeaza cu placute din carburi metalice.
Constructia unui cutit de rabotat depinde si de operatia la care el este folosit ; vor exista
deci cutite pentru degrosat si cutite pentru finisat deosebite intre ele in special prin parametrii
geometrici.
Parametrii geometrici ai cutitelor de rabotat se aleg in functie de materialul prelucrat :
unghiul are valori intre 4 si 8º, iar unghiul de degajare y ,valori intre 7 si 30º .
Cutitele de mortezat difera constructiv de cutitele de rabotat. Ele au o geometrie speciala ,
datorita modului in care desprind aschiile.
Ca si in cazul cutitelor de rabotat, si in acest caz vor exista cutite speciale pentru degrosat si
pentru finisat.
Dispozitivele folosite la prelucrarea prin rabotare sunt in general simple si au caracter
universal.
Pentru prinderea pieselor pe masa masinii se pot folosi :
- prinderea directa cu suruburi cu cap T si brinde, masa fiind prevazuta in acest scop cu
canale T ;
- prinderea in dispozitive cu caracter universal sau special.

Fig. 5. Raboteza 

CAPITOLUL 6
13
 SCULE UTILIZATE PENTRU BROSARE

Brosele pentru prelucrarea suprafetelor plane au forma prismatica, prevazute cu dinti

aschietori pe una din fete.
Elementele geometrice ale dintilor broselor sunt aceleasi ca la cutitul de rabotat.
Marimile caracteristice ale dintilor brosei sunt: inaltimea h si diferenta de inaltime dintre
doi dinti consecutivi numita suprainaltare pe dinte Sz .
Pentru prelucrarea completa a unei suprafete este necesar sase parcurga trei etape:
degrosarea, finisarea, calibrare. Aceste trei etape se pot realiza in doua moduri :
- construind cate o brosa pentru fiecare etapa ;
- folosind o singura brosa prevazuta cu trei grupe de dinti, cate o grupa pentru fiecare etapa.
Cea de a doua solutie este raspandita in practica deoarece asigura o productivitate mai
mare si mai prezinta un avantaj : pe masura ce unii dinti aschietori se uzeaza, ei sunt inlocuiti cu
dinti din portiune de calibrare, care se ascut astfel incat sa desprinda aschii.
Scule folosite la prelucrarea suprafatelor cilindrice interioare sunt brosele de interior.
O asemenea brosa se compune din urmatoarele parti principale :
- coada brosei, compusa din partea de prindere L, gatul L2, servind la fixarea brosei. Forma
cozii depinde de dispozivul de prindere existent la masina care poate fi cu pana sau gen cleste ;
- partea de ghidare din fata care serveste la centrarea si conducerea brosei fata de
semifabricat ;
- partea de aschiere care cuprinde dinti pentru degrosare si 3 – 4 dinti de finisare ;
- partea de conducere din spate care serveste la ghidarea brosei cand aschiaza ultimii dinti.
La prelucrarea prin brosare se folosesc in general dispozitive de constructie simpla care au
rol de sustinere si fixare a piesei.
CAPITOLUL 7

NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

In timpul exploatarii masinilor – unelte se pot produce usor accidente. Pentru prevenirea
unor asemenea situatii, se vor respecta urmatoarele reguli :
- nu se va incepe lucrul la o masina pana cand cel ce trebuie sa o deserveasca nu o
cunoaste perfect ;
- se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare si de deservire ale masinii-unelte
elaborate de catre de catre fabricantul ei ;
14
 - inaintea inceperii prelucrarii se va verifica atent daca piesele si sculele sunt bine fixate
in dispozitivele lor de prindere ;
- nu se va porni motorul electric al masinii pana cand manetele de comanda nu au fost
decuplate ;
- pentru prevenirea accidentelor produse de aschii se vor folosi ochelari sau paravane de
protectie. Aschiile nu se apuca cu mana ci se indeparteaza cu ajutorul uni carlig
special ;
- in timpul lucrului se vor purta haine largi ; manecile bluzei trebuie sa fie stranse la
incheietura mainii, iar parul lung se acopera cu o sapca sau o basma ;
- nu se executa masurari ale pieselor in timpul prelucrarii ;

- nu se vor demonta dispozitivele de protectie prevazute de catre fabricantul masinii

pentru a se face deservirea ei mai comoda.
In afara acestor recomandari si a altora pe care muncitorul le primeste in decursul
instructajelor de protectie a muncii, mai trebuie cunoscute o serie de masuri privind
evitarea producerii de incendii.
Printre cauzele ce pot provoca incendii si care depind direct de muncitori sunt :
- nerespectarea indicatiilor de functionare a masinilor si instalatiilor ;

- fumatul in locuri nepermise si aruncatul tigarilor aprinse la intamplare ;

- spalatul hainelor de lucru cu lichide inflamabile ;

- lipsa ordinei la locul de munca

BIBLIOGRAFIE

1) M. Voicu, V. Gheorghe, A. Priboescu – Utilajul si tehnologia prelucrarilor prin aschiere,

Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica, CLASA a XI-a SI SCOLI
PROFESIONALE

2) ing. Francisc Gerbert ; ing. Vasile Caisăn - Îndrumător pentru ridicarea calificării
strungarilor vol. I - Editura Tehnică

3) ing. Francisc Gerbert ; ing. Vasile Caisăn - Îndrumător pentru ridicarea calificării
strungarilor vol. II - Editura Tehnică

15
4) Ion Moraru, Carmen Aculai, Elena Olărică, Tania Oghină, Elena Bălăceanu -
Tehnologia elaborării şi prelucrării semifabricatelor, Manual Pentru Clasa a -XII-a-
Editura Sigma 2002

5) Vasile Mărginean Ion Moraru Dumitru Teodorescu - Utilajul şi tehnologia meseriei.

constructii de maşini, Manual Pentru Clasele IX Şi X Liceu Şi Şcoli Profesionale –
Editura Didactică Şi Pedagogică 1995

16
17
Pentru prelucrarea suprafeţelor plane se folosesc următoarele maşini de frezat:
 maşini de frezat plan orizontale, cu o singură mişcare a mesei de avans longitudinal
(a);
 maşini de frezat plan orizontale, cu două mişcări, în plan orizontal de avans
longitudinal şi transversal (b);
 maşini de frezat plan verticale (c);
 maşini de frezat longitudinale cu două, trei şi mai multe capete de frezat (d);

18
Freze cilindrice cu dinţi drepţi (a) si înclinaţi (b).
Freze cilindro-frontale monobloc (c) si cu dinţi asamblaţi (d)
Freze-disc (e)
Freze-deget (f)
Freze-unghiulare (g, h)
Freze profilate (i şi j)
Freze-modul (k şi l)

19
 Maşina de broşat continuu cu mişcare rectlinie (tunel)

Brose progresive

20