UTC-N

Facultatea Constructii de Masini

Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

PROIECT

PROIECTAREA SCULELOR
ASCHIETOARE

Student: LUP DANIEL ALEXANDRU

Anul:III, grupa 1132
Sectia: TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

1
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Continutul proiectului:

1. Tema de proiectare
2. Memoriul tehnic
a) Constructii generale privind cutitele de strung
b) Cutite de strung cu placate amovibile din carburi metalice
c) Variante constructive cu avantaje si dezavantaje
3. Memoriul justificativ de calcul
a) Alegerea preliminara a tipului de placuta
b) Alegerea semifabricatului
c) Calculul adancimii de aschiere
d) Calculul fortei de aschiere
e) Calculul avansului
f) Calculul viteyei de aschiere
g) Determinarea turatiei
h) Calculul puterii de aschiere
i) Alegerea strungului pentru prelucrare in functie de putere
j) Paramaetrii geometrici constructive
k) Calculul geometriei tehnologice pentru taisul principal
l) Alegerea finala a placutei din carbora metalica
4. Desenele
a) Desen de ansamblu
b) Desen de executie pentru toate reperele nestandardizate

1. MEMORIU TEHNIC

2
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

1 1.1. Generalitati
Prin scula aschietoare se întelege orice unealta sau masina, cu ajutorul
careia se realizeaza îndepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de
material de pe suprafetele semifabricatelor supuse prelucrarii. Ansamblul
fenomenelor fizice prin care se produce detasarea aschiilor si formarea suprafetelor
prelucrate se numeste proces de aschiere. Suprafetele prelucrate iau nastere ca
urmare a miscarii relative dintre taisul sculei si semifabricat, miscare realizata manual
sau cu ajutorul masinii-unelte aschietoare.
Indiferent de tipul sculei, aceasta este destinata sa îndeplineasca
urmatoarele două functii de baza :
- sa aschieze un strat de material de o anumita grosime ;
- sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare piesei, precum si
rugozitatea prescrisa suprafetei prelucrate.
Sculele aschietoare se compun in general din urmatoarele parti
principale : partea activa, ce cuprinde taisul aschietor, care participa nemijlocit în
procesul de aschiere ; partea de calibrare, care execută netezirea suprafetei
prelucrate si ghidarea sculei în timpul lucrului ; corpul sculei, care are rolul de a reuni
intr-un singur ansamblu, rezistent si rigid, dintii si canalele pentru aschii ; partea de
fixare a sculei, destinata pozitionarii corecte şi fixarii sculei în masina-unealta.
La unele scule partea activa si partea de calibrare sunt distincte, de
exemplu la sculele pentru prelucrarea gaurilor sau filetelor, iar la altele partea de
calibrare este greu de distins, de exemplu varful si taisul secundar la cutitele de
strung.
Partea de fixare este formata din elementele de fixare a sculei si din
elementele de bazare necesare la fabricarea, controlul si reascutirea sculei. Ea are
rolul de a prelua si transmite partii active a sculei forta produsa de MU aschietoare
sau de mana omului. De exemplu, la cutit, partea de fixare este corpul cu care
acesta se fixeaza în port-scula.

3
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

1.2. Cutite
Cutitele sunt cele mai raspandite scule folosite in industria prelucratoare
prin aschiere. Ele se utilizează la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri
revolver, automate si semiautomate, strunguri Carusel, pe masini de rabotat, de
mortezat, de alezat, precum si pe alte masini cu destinatie speciala.

1.2.1 Clasificarea cutitelor

În practica aschierii, datorita masinilor unelte diferite care utilizeaza drept
scule aschietoare cutitele, a tipurilor de piese supuse prelucrarii, operatiilor care se
executa, precum si a calitatii cerute acestora, se folosete o mare varietate de tipuri şi
dimensiuni de cutite. Tinand seama de aceasta, cutitele se clasifica dupa mai multe
criterii, si anume :
a) In functie de sensul avansului se deosebesc doua categorii de cutite :
- cutite pe dreapta, care lucreaza cu avansul de la dreapta la stanga ;
- cutite pe stanga, care lucreaza cu avansul de la stanga la dreapta.
b) Dupa forma capului şi pozitia acestuia fata de corpul cutitului se disting :
- cutite drepte (pe stanga si pe dreapta) ;
- cutite incovoiate (pe stanga si pe dreapta) ;
- cutite cotite (inainte, inapoi ; pe stanga si pe dreapta) ;
- cutite cu capul ingustat (simetrice, ingustate pe dreapta, ingustate pe stanga).
c) In functie de destinatie se deosebesc :
- cutite pentru prelucrarea de degrosare sau de finisare a suprafetelor
exterioare ;
- cutite pentru prelucrarea suprafetelor interioare ;
- cutite pentru prelucrarea suprafetelor profilate interioare sau exterioare.
d) Dupa asezarea in raport cu piesa de prelucrat se deosebesc :
- cutite radiale ;
- cutite tangentiale.
e) În functie de tipul masinii unelte pe care se utilizeaza, se disting : cutite de strung,
de raboteza, de morteza, pentru strunguri automate si semiautoamte, pentru
masini de alezat, etc.
f) Dupa felul materialului din care sunt executate, se remarca : cutite din oţel rapid,
cutite cu taisul din carburi metalice, din oxizi sinterizati sau din diamant.

4
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

g) Dupa procesul tehnologic de fabricatie se deosebesc : cutite monobloc şi cutite

realizate din doua sau mai multe materiale, sudate, lipite sau prinse mecanic.

1.2.2. Elemente constructive

Cutitul se compune din : capul cutitului (partea aschietoare) si corpul
cutitului (partea de fixare).
Pentru a corespunde tuturor conditiilor de aschiere, partea aschietoare a
cutitului trebuie să aiba o anumita forma pe care o asigura elementele sale
geometrice, acestea fiind :
- fata de degajare, pe care aluneca aschiile in timpul procesului de prelucrare ;
- fata de asezare principala, care este indreptata spre suprafata de aschiere ;
- fata de asezare secundara, care este îndreptata spre suprafata prelucrata ;
- taisul principal, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu suprafata
de asezare principala ;
- taisul secundar, care rezulta din intersectia suprafetei de degajare cu
suprafata de asezare secundara ;
- varful cutitului, care rezulta din intersectia dintre taisul principal si cel
secundar ;
- fatetele sunt portiuni inguste ale fetelor de degajare sau de asezare, din
imediata apropiere a taisului.

1.3. Cutite cu taisul din carburi metalice

Cutitele cu taisul din carburi metalice au aparut ca rezultat al descoperirii
si punerii la punct a fabricarii economice a placutelor din carburi metalice.
Ele se execută în două constructii diferite si anume :
1. cu placute din carburi metalice lipite ;
2. cu placute din carburi metalice prinse mecanic.
Faptul că placutele din carburi metalice au o duritate şi rezistenta ridicata
la temperaturi inalte, mult superioare otelului rapid, a permis ca aceste cutite sa
lucreze cu viteze de aschiere substantial marite, ceea ce a contribuit la dezvoltarea si
diversificarea acestora.

5
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

1.3.1. Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate

mecanic
Denumirea de placute schimbabile, conform STAS 9130-72 deriva de la
faptul ca dupa folosirea succesiva a tuturor muchiilor aschietorare, placutele acestea
se înlocuiesc, fara a se mai reascuti.
Fixarea placutelor prin lipire este o operatie elaborioasa şi cosistisitoare.
Datorita acestui fapt, s-a facut trecerea la fixarea mecanica a placutelor cu
urmatoarele avantaje:
- se elimina tensiunile interne ce apar în urma lipirii;
- se asigura exploatarea ratională a placutelor;
- permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
- se reduce timpul de schimbare a sculei, întrucat suportul placutei nu se
scoate de pe masina dupa uzura, ci se înlocuieste usor si rapid numai placuta;
- placa de prindere a placutei joaca si rolul de prag de conducere si rupere
a aschiilor;
- creste productivitatea prelucrarii.

Aceste avantaje, au făcut dealtfel ca în prezebt cutitele prevazute cu

placuţe aschietoare fixate mecanic sa primeasca o dezvoltare deosebita, deoarece
se obtine reducerea costurilor pe muchia de aschiere.
Capacitatea muchiei de aschiere a placutei fixate mecanic este mai mare
decat în cazul celor lipite sau al cutitelor clasice, din următoarele considerente:
- muchia de aschiere fiind lipsita de tensiunile de la lipire si de la ascutire,
admite solicitari dinamice mai mari;
- modificarile remanente ale liantului din structura placutei cauzate de
solicitarile dinamice, raman fara influenta intrucat nu se mai aschiază cu o muchie
aschietoare neascutita;
- pot fi utilizate, pentru anumite operatii de aschiere calitati superioare de
carburi metalice, datorita sensibilitatii reduse a placuţelor.

1.3.2. Placute schimbabile din carburi metalice

Placuţele aschietoare, folosite la executarea cutitelor cu fixare mecanica,
se deosebesc de cele utilizate prin lipire. Acest fapt se datoreste conditiilor specifice,
impuse de fixarea propriu-zisa, de crearea posibilitatii repozitionării fiecarui tais

6
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

aschietor dupa uzura etc. La randul lor placutele prinse mecanic se diferentiaza între
ele atat prin forma constructiva cat si geometric, diferentierea fiind determinata de
multitudinea de situatii in care lucreaza cutitele, în ceea ce priveste materialul aschiat
si tipul operatiei.
In practica se intrebuinteaza, în principal placutele de forma triunghiulara
(T), placutele de forma patrata (S), cele sub forma de paralelogram (K, B, A), cele
rombice (D, E, C, M) si în mai mica masura restul (dreptunghi (L), pentagon (P),
hexagon(H), octogon (O), cerc(R)).
Fiecare se executa în doua variante: fara unghi de asezare initial,
simbolizate cu TN, respectiv SN si cu unghi de asezare de forma TP, (SP); primele
doua se aseaza în suport astfel incat sa apara unghiul de asezare  > 0 si unghiul de
degajare  < 0, ultimele doua astfel incat sa apara unghiul de asezare  > 0 si
unghiul de degajare  > 0. Placutele fara unghi de asezare, avand utilizabile toate
muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.
Sunt standardizate doua clase de precizie: precizie normala (clasa de precizie U), la
care placuta se rectifica numai pe fata superioara si inferioara. Placutele din aceasa
clasa sunt cele mai folosite, fiind mai ieftine; precizie ridicata (clasa de precizie G) –
utilizată pentru scule de finisare.

În functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe

principale:
- Grupa P, care cuprinde placutele din carburi metalice de tipul WC+(TiC)+TaC+Co,
formate din carburi de wolfram (29 - 80%), carburi de titan si tantal (6,5 - 8%) si
cobalt (6 - 18%), utilizate la aschierea otelului sau în general a materialelor
plastice care dau aschii lungi.
- Grupa M, în care intra placutele din carburi metalice de tipul WC+TaC+(TiC)+Co,
ce au în compozitie carbura de wolfram (79 - 82%), carburi de titan şi tantal (6-
12%) şi cobalt (7-15%). Aceste placute se folosesc la prelucrarea otelului, a
fontei, a materialelor plastice etc.
- Grupa K, formata din placutele din carburi metalice de tipul WC+Co, compuse din
carbura de wolfram (88-92%), carburi de titan si tantal (2-4%) si cobalt (4-12%).
Aceste placute se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la
compresiune, avand in acelasi timp un efect insemnat de uzura, precum si la
prelucrarile fine. Este cazul prelucrarii fontei, a materialelor sintetice, a bronzurilor

7
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

- si a materialelor neferoase, in general a matrialelor casante, care dau aschii

scurte.

Simbolizarea placutelor va cuprinde:

 forma placutei (prin indicativul TN, TP, SN, SP)
 clasa de precizie (prin indicativul U sau G)
 daca sunt fara alezaj si formator de aschii (indicativul N)
 lungimea placutei, l (la o valoare rotunjita)
 grosimea placutei, s
 raza la varf, r
 standardul aferent (STAS 9130-72)
 grupa de utilizarea a placutei (P30)

1.4. Variante constructive

In cele ce urmeaza vom analiza trei variante constructive, a cutitelor de
strung cu placuta schimbabila, dupa aceea urmand sa alegem varianta mai
avantajoasa pentru realizarea proiectului.
La varianta constructiva din figura 1, placuta se fixeaza direct cu ajutorul unui
surub. La acest sistem de fixare, blocarea placii de sprijin 2, se face cu ajutorul unui
surub, sau cu un stift cilindric. In vederea fixarii in bune conditii a placutei
aschietoare, axa surubului de fixare trebuie astfel directionata incat surubul sa
realizeze, prin insurubare, pe langa strangerea placutei si impanarea acestuia catre
peretii laterali ai locasului. In acest sens, unghiul minim de inclinare trebuie sa fie cu
cel putin 5 grade mai mic ca unghiul γ.
In constructia reprezentata in figura 2, brida de fixare e constituita chiar de
capul surubului de stranger 3. Surubul 3 are capul cu un diametru relative mare si
construit sub forma unei umbrele (ciuperci) elastic lucrand ca un arc taler. Axa
surubului este inclinata 7o30` fata de normal la planul de asezare a placutei, astfel ca
forta de stranger impinge placuta 2 impreuna cu reazemul suplimentar 5 si
spargatorul 4 catre suprafata lateral de sprijin.
In figura 3 este reprezentata o variant constructive care foloseste pentru
fixare o brida asezata deasupra placutei. In corpul cutitului 1, intr-un locas
corespunzator, placuta mineralo-ceramica 2 este asezata peste placuta de reazem 3.
Fixarea placutei 2 se face cu brida 5. Reazamul suplimentar 3, confectionat tot din

8
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

material mineralo-ceramic e fixat pe corpul cutitului cu surubul 6. Placuta reazem 3

are forma asemanatoare cu placuta 2 cu cotele reduse fata de aceasta si cu orificiu
central.

1.4.1 Justificarea variantei alese:

Aleg varianta constructiva din figura 1, deoarece prezinta o constructie
simpla. Prin constructia sa asigura si o precizie ridcata. Este varianta ceam mai

corespunzatoare din cele alese pentru obtinerea rugozitatii Ra = 6,3 m.

1..5. Norme de protectia muncii

În scopul evitarii accidentelor care pot avea loc în timpul operatiilor de
strunjire, este necesar a se respecta si intreprinde o serie de masuri ca:
 mecanizarea ridicarii si transportarii pieselor grele;
 deservirea masinilor unelte este permisa numai muncitorilor calificati;
 construirea şi folosirea aparatorilor pentru organele în miscare si
pentru dispozitivele rotative care au proieminete;
 controlarea cu atentie a fixarii placutei pe cutit, precum si starea
acesteia.
Nu se permite folosirea cutitelor de strung care prezintă fisuri, arcuri sau
deformatii. Cutitele cu placute din carburi metalice vor fi ferite de socuri mecanice.
 utilizarea ecranelor de protectie contra aschiilor si a lichidului de
aschiere;
 luarea tuturor masurilor privind electrocutarea;
 asigurarea evacuarii optime a aşchiilor, etc.
Se stie că la strunjirea cu viteze mari de aschiere, aschiile se desprind
repede; daca sunt continueacestea pot înfasura semifabricatul, cutitul sau mana
muncitorului, ca atare, trebuie asigurate sfaramarea aschiilor.

9
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Figura 1

Figura 2

10
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Figura 3

11
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. DATE INITIALE:

Material : OLC 45

d  71 [mm]

L  840 [mm]

Ra  6.3 [m] Finisare

Executie mS STAS 2300-89

OLC 45 r  75 [daN/mm2]

dmax  d  0 dmax  71 [mm]

dmin  d  0.12 dmin  70.88 [mm]

Lmax  L  0.4 Lmax  840.4 [mm]

Lmin  L  0 Lmin  840 [mm]

2.2. ALEGEREA SEMIFABRICATULUI

Semifabricat prelucrat in clasa ms STAS 2300-88

D  65 [mm]

Dmax  D  0.3 Dmax  65.3 [mm]

Dmin  D  0.3 Dmin  64.7 [mm]

2.3. CALCULUL ADANCIMII DE ASCHIRE

Dd
t  t  3 [mm]
2

Dmax  dmin
tmax  tmax  2.79 [mm]
2

Ar - Abaterea de la rectilinitate Ar  0.096 [mm] STAS 2300-88(clasaS)

Ac - Abaterea de la cilindricitate Ac  0.15 [mm]

Dmin  dmax
tmin   ( Ar  Ac)  0
2

12
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Dmin  dmax
tmin   ( Ar  Ac) tmin  3.096 [mm] tmin  0
2

Se face o indreptare a semifabricatului de 1 mm/m liniar

0.5L
Ar  Ar  0.42 [mm]
1000

Dmin  dmax
tmin   ( Ar  Ac) tmin  3.42 [mm] tmin  0
2

2.4. EVALUAREA FORTEI DE ASCHIERE

Se alege din Tabelul 2.9 [1]

CFz  300 xFz  1 yFz  0.75

pentru evaluare Kz  1

Se alege din Tabelul 2.7 [1] placuta P40 cu smin  0.1 [mm/rot]

smax  0.3 [mm/rot]

xFz yFz
Fzmin  CFz  tmin  smin  Kz Fzmin  182.451 [daN]

xFz yFz
Fzmax  CFz  tmax  smax  Kz Fzmax  339.286 [daN]

2.5. CALCULUL AVANSULUI

0 0
-unghiul de asezare   6  8

  8
14
2.5  10
 opt  8
 opt  0.25
r

     opt   8.25
-alegem:   10

 efec      efec  2

   efec   opt
  1.75

13
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

a) Avansul d.p.d.v. al rezistentei piesei prelucrate:

r
a  1.1  a  27.5 [daN/mm2] [3]
3
yFz
Fp
s1 
xFz
1.12  CFz  t  Kz

3
d  4
W  W  3.514  10 [mm3]
32

16   a  W
3
Fp  Fp  6.135  10 [daN]
3L

KCFz - coeficient care tine cont de materialul de prelucrat KCFz  1

(Tabelul 2.10) [1] Oteluri laminate la cald

KMFz - coeficient care tine cont de proprietatile mecanice ale materialul de prelucrat KMFz  1
(Tabelul 2.11) [1] r = 70-80 [daN/mm2]

KFz - coeficient care tine seama de influenta unghiului de atac principal KFz  0.98

(Tabelul 2.15) [1] = 60

KFz - coeficient in legatura cu influenta unghiului de degajare KFz  1

(Tabelul 2.16) [1] = 20

KhFz - coeficient corelat cu uzura sculei (Tabelul 2.17) [1] h= 1[mm]
KhFz  0.95

KwFz - coeficient care tine cont de influenta lichidului de aschiere KwFz  1

(Tabelul 2.18) [1] Prelucrare uscata

KrFz - coeficient care tine seama de influenta razei de rotunjire r KrFz  0.93
(Tabelul 2.19) [1] r = 0.8 [mm]

KvFz - coeficient ce ia in atentie influenta vitezei de aschiere KvFz  0.76

(Tabelul 2.20) [1] v = 250 [m/min]-tab.2.7

Kz  KCFz  KMFz  KFz  KFz  KhFz  KwFz  KrFz  KvFz

Kz  0.658

1
yFz
 Fp 
s1    s1  9.708  16.815i [mm/rot]
xFz
 1.12  C  t  K 
 Fz z

14
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

b) Avansul d.p.d.v. al rigiditatii piesei prelucrate:

yFz
1  E  I  fadm
s2 
xFz 3
1.12  CFz  t  Kz  L

- pentru piesa fixata in universal si intre varfuri: 1  110

4
d 6
I  I  1.247  10 [mm4]
64
5
E  2.1  10 [N/mm2]

4
E  2.1  10 [daN/mm2]

Tp  0.6

Tp
fadm1  fadm1  0.15
4

trectif  0.01 din Vlase

steh  0.2 [mm/rot]

r  0.8 [mm]
2
steh
H 
8r

[mm/rot]

15
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

c) Avansul d.p.d.v. al rugozitatii cerute pentru suprafata prelucrata:

1.07
0.65
Hmax  r
s3 
0.21

Hmax  4  Ra Hmax  25.2 [m] r  0.8 [mm]

1
1.07
 H  10 3  r 0.65 
max
s3    s3  0.12 [mm/rot]
 0.21 
d) Avansul d.p.d.v. al rezistentei mecanismului de avans al strungului:

yFz
Ft
s4 
xFz
0.34  CFz  t  Kz

Ft  1000 [daN] pentru strung cu P = 7kW

1
yFz
 Ft 
s4    s4  4.237  7.338i
[mm/rot]
 0.34  C  t xFz  K  3
 Fz z H  6.25  10

e) Avansul d.p.d.v. al rezistentei corpului cutitului:

i  0.5  1 i  0.75
yFz
2 xFz yFz
B  a
  CFz  t s  Kz
s5 
xFz B
  60  deg
 CFz  t C K a
z i  steh  sin(  ) C  0.13

q  1
fadm2  trectif  ( H  C) fadm2  0.126
 2  4.81

fadm  0.15
  1.5

1
K1  0.2
yFz
K2  0.4  1  E  I  fadm 
s2    s2  0.567  0.983i
xFz
 1.12  C  t  K  L  3
 Fz z 
16
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

6  2K2  6K1    q
    10
q

1.5  0.5   2  K1  q
    1.981
q

2 2
    4   10.756

s  0.2 [mm/rot]

xFz yFz
  CFz  t s  Kz
B  B  14.605 alegem B  16 [mm]
a

1
yFz
 2
B  a 
s5    s5  0.571  0.99i
 xFz  [mm/rot]
  CFz  t  K
 z 
f) Avansul d.p.d.v. al rezistentei placutei:
Y  3.18
Z  60
1.8
Y
s6  s6  0.824  0.357i
0.13 0.5
t Z

17
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

2.6. CALCULUL VITEZEI ECONOMICE DE ASCHIERE

Se alege din Tabelul 2.21 [1] CvT  292

m  0.18
yv  0.20

T  45 [min]
xv  0.20

2.6. CALCULUL VITEZEI ECONOMICE DE ASCHIERE

kT - coeficient care depinde de durabilitatea cutitului kT  1.15

(Tabelul 2.23) [1] T = 45 [min]

kprel - coeficient de prelucrabilitate [1] kM  0.82 kv  0.83 kprel  kM  kv

kst - coeficient care depinde de starea materialului prelucrat kprel  0.681

(Tabelul 2.27) [1] Otel laminat la cald kst  1

kc - coeficient care depinde de starea suprafetei materialului prelucrat kc  1

(Tabelul 2.28) [1] Otel fara scorii

ks - coeficient care depinde de materialul partii active ks  1.54

(Tabelul 2.29) [1] P10

k - coeficient care depinde de unghiul de degajare a sculei k  1

(Tabelul 2.30) [1]

k - coeficient care depinde de unghiul de asezare a sculei k  1

k - coeficient care depinde de unghiul de atac principal al sculei k  0.84

(Tabelul 2.31) [1] = 60

k - coeficient care depinde de unghiul de atac secundar al sculei k1  0.94

(Tabelul 2.31) [1] 1 = 20

kr - coeficient care depinde de raza de rotunjire a muchiei taisului kr  0.86

(Tabelul 2.32) [1] r = 0.8 [mm]

kql - coeficient care depinde de aria sectiunii corpului cutitului kql  1

(Tabelul 2.33) [1]

kh1 - coeficient care depinde de uzura cutitului kh1  1

(Tabelul 2.34) [1] h = 1 [mm]

kd - coeficient care depinde de forma fetei de degajare kd  0.87

(Tabelul 2.35) [1]

18
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

kw - coeficient care depinde de lichidul de aschiere utilizat kw  1

(Tabelul 2.36) [1] Prelucrare uscata

kv  kT  kprel  kst  kc  ks  k  k  k  k1  kr  kql  kh1  kd  kw

CvT kv  0.712
vT   kv vT  93.9  68.223i [m/min]
m yv xv
T t s

T1  30 [min] kT1  1.24 (Tabelul 2.23) [1]

v1  vT  kT1 v1  116.436  84.596i [m/min]

1000  v1
n 
 D n  570.198  414.273i [rot/min]

nef  765 [rot/min] (Tabelul 2.38) [1]

  D  nef
vef  vef  156.216 [m/min]
1000

2.7. CALCULUL PUTERII DE ASCHIERE

t  3 [mm]

s  0.2 [mm/rot]

vef  156.216 [m/min]

xFz yFz
Fz  CFz  t s  Kz Fz  177.117 [daN]

Fz  vef
Pasch  Pasch  4.611 [kW]
6000

2.8. PUTEREA MASINII-UNELTE

  0.9
Pasch
PMU  PMU  5.124 [kW]


19
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Se alege strungul SM-400 cu urmatoarele caracteristici :

P  5.5 [kW]

s  0.2 [mm/rot]

nef  765 [rot/min]

Recalcularea avansului din punctul de vedere al rezistentei mecanismului de avans al masinii-unelte

5.5  1000
Ftef  Ftef  785.714
7

1
yFz
 Ftef 
s4ef   
xFz
 0.34  C  t  K 
 Fz z

s4ef  3.072  5.32i

[mm/rot]

2.9. CALCULUL GEOMETRIEI TEHNOLOGICE A CUTITULUI DE STRUNG

- unghiul de degajare principal:   5deg

- unghiul de asezare principal:   8deg
- unghiul de inclinare:   5deg
- unghiul de atac principal:   90deg
- unghiul de atac secundar: 1  45deg

- unghiul la varf:   45deg

- unghiul muchiei de aschiere principal:   0deg
- unghiul muchiei de aschiere secundar: 1  90deg   1

1  45  deg

- unghiul de ascutire la varful cutitului   90

-pentru muchia taisului principal :

20
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

tan y  sin(  )  tan (  )  cos (  )  tan (  )

 
y  atan tan y deg  1
 y  5

1
ctg y  sin(  )  tan (  )  cos (  )  tan (  )

 1  deg 1
 atan   85
y  y
 ctg y 
tan x  cos (  )  tan (  )  sin(  )  tan (  )

 
x  atan tan x deg  1
 x5

1
ctg x  cos (  )  tan (  )  sin(  )  tan (  )

 1  deg 1
 atan  8
x  x
 ctg x 
-pentru muchia taisului secundar :

  11deg

1   1  5  deg

 1    1  5  deg
1     1 1  6  deg

  
tan 1y  sin  1  tan  1  cos  1  tan  1     
 
1y  atan tan 1y deg  1
 1y  7.053
 
tan 1y  sin  1  tan  1    1  cos  1  tan   1
 1y 
 atan tan 1y deg  1
 1y  81.468

  
tan 1x  cos  1  tan  1  sin  1  tan  1     
 
1x  atan tan 1x deg  1
 1x  0

 
ctg 1x  cos  1  tan  1    1  sin  1  tan   1
 1  deg 1
 atan   8.379
 1x   1x
 ctg 1x 

21
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

2.10. ALEGEREA PLACUTEI DIN CARBURA METALICA

Se alege placuta: SPMM 090308TN STAS 9310-72/P20

S- forma placutei (patrata)

P - cu unghi de asezare initial ( = 11 grade)
M - clasa de precizie (normala)
M - cu alezaj si sfaramator de aschii
09 - lungimea laturii placutei (l = 8.8 mm)
03 - grosimea placutei (s = 3,18 mm)
08 - raza la varf (r = 0,8 mm)

22
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Varianta 1

Avantaje
-este o scula care asigura placuta cu ajutorul unei bride care are 2 roluri:
-de fixare a placutei ;
-de a mari duritatea si rezistenta la temperaturi inalte,mult superioare otelului
rapid;
-brida protejeaza fata de degajare a placutei impotriva aschiei dure pe care o poate deteriora;
-vibratiile sunt foarte reduse datorita faptului ca placuta are un suport de prindere;
-la acest tip de scula cu placuta schimbabila se elimina tensiunile interne ce apar in urma lipirii;
-se asigura exploatarea rationala a placutelor;
-permiterea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
-se reduce timpul de schimbare a sculei,intrucat suportul placutei nu se scoate de pe masina dupa
uzura,ci se inlocuieste usor si rapid numai placuta;

Dezavantaje
-placutele din carburi metalice sunt destul de scumpe,iar dupa uzura acestora trebuiesc aruncate
deoarece nu se pot reascuti;
-acest tip de scula are in componenta un numar mare de componente;
-placutele sunt fixate si cu ajutorul unor surube care se pot rupe la solicitari mai mari;

Varianta 2

Avantaje
-fixarea placutei si centruirea acesteia se face usor cu ajutorul stiftului din capul sculei aschietoare;
-se folosesc in multe operatii de aschiere;
-poate folosi multe tipuri de pacute cu carburi metalice;
-reducerea costurilor pe muchia de aschiere;
-capacitatea muchiei de aschiere a placutei fixate mecanic este mai mare decat in cazul celor lipite
sau al cutitelor clasice;
-permiterea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute;
-se elimina tensiunile ce apar in urma lipirii;

Dezavantaje
-sistemul de prindere al placutei se poate deteriora din cauza stiftului de prindere;
-rezistenta sculei scade din cauza surubului de prindere;
-placutele odata uzate trebuiesc aruncate deoarece nu se pot reascuti;

Varianta 3
Avantaje
-nu cuprinde multe componente in alcatuirea ei;
-este foarte des folosita datorita simplitatii si eficientei sistemului de prindere;
-foarte usor de confectionat corpul cutitului fata se alte sisteme de prindere;
-se foloseste in orice operatie de aschiere;
-se reduce timpul de schimbare asculei,se inlocuieste usor placuta;
-se elimina tensiunile ce pot aparea in urma lipirii;
-pot fi utilizate pentru anumite operatii calitati superioare de carburi metalice ,datorita sensibilitatii
reduse a placutei;

Dezavantaje
-sistemul de prindere se poate deteriora;
-surubul de prindere se poate rupe la solicitari foarte mari;
-costul ridicat al placutelor;

23
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

Am ales la proiect prima varianta constructiva deoarece :

-are un sistem de prindere bine definit si sigur;
-la acest sistem de prindere se elimina tensiunile interne ce apar in cazul celor lipite;
-se asigura exploatarea rationala a placutei;
-placa de prindere a placutei joaca si rolul de prag de conducere si rupere a aschiilor;
-productivitate mare;
-reducerea costurilor pe muchia de aschiere;
-admite solicitari dinamice mai mari ;

24
UTC-N
Facultatea Constructii de Masini
Disciplina: PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan , Gl. , ş.a. Proiectarea sculelor aşchietoare. Îndrumător de

proiectare. Litografia I.P. Cluj-Napoca, 1982.
2. Florescu, A. , ş.a. Cotarea în proiectarea constructivă şi tehnologică.
Litografia U.T. Cluj-Napoca, 1998.
3. Păstrăv , I. , ş.a. Rezistenţa materialelor. Litografia I.P. Cluj-Napoca,
1987.
4. Secară , Ghe. , ş.a. Proiectarea sculelor aşchietoare. Editura tehnică,
Bucureşti, 1979.
5. Vlase , A. , ş.a. Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Editura tehnică,
Bucureşti, 1989.
6. Stefanuta Enache. Proiectarea si tehnologia sculelor aschietoare.
E.D.P. Bucuresti, 1973.
7. C. Minciu, V. Matache. Proiectarea si tehnologia sculelor pentru
mecanica fina. Editura tehnica, Bucuresti.

25