Sunteți pe pagina 1din 22

U.T.C.

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 1

Pres cu piuli rotitoare


Date principale:
- sarcina maxim de lucru: F=25725 [N]
- cursa maxim: h=225 [mm]

Student:

Kocsis Andor, grupa 1124/1, anul II

ndrumtor: Dr.ing. Gheorghe Kerekes

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 2

Cuprins
Captolul 1. Memoriu Tehnic
1 Justificarea si descrierea solutiei alese
2 Alegerea materialelor
3 Indici de exploatare, reglaj si intretinere
4 Tolerante, rugozitati si conditii tehnice impuse
5 Solutii constructive
5.1 Presa cu piulita rotitoare
5.2 Presa cu piulita rotitoare din profil laminat
5.3 Presa cu piulita rotitoare
6 Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor

Capitolul 2. Memoriul justificativ de calcul.


2.1 Schema cinematic. Diagrama de eforturi
2.2 Predimensionarea surubului
2.2.1 Alegerea profilului filetului
2.2.2 Alegerea materialului pentru surub si piulit
2.2.3 Calculul diametrului mediu al filetului
2.2.4 Alegerea numrului de nceputuri
2.2.5Determinarea numrului de spire n contact
2.2.6 Determinarea lungimii filetului surubului
2.2.7 Determinarea lungimii filetului piulitei
2.3 Verificarea Surubului
2.3.1 Verificarea surubului la solicitri compuse
2.3.2 Verificarea spirelor surubului
2.3.3 Verificarea spirelor surubului
2.4 Dimensionarea Piulitei
2.5 Calculul manivelei
2.6 Dimensionarea corpului piulitei
2.7 Verificarea piulitei

Capitolul 3 .Bibliografie

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 3

1.MEMORIU TEHNIC
Prezentul proiect are ca scop proictarea unei prese cu piulita rotitoare.
Presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini, in ateliere,
mecanice pentru indoirea si ambutisarea unor pise de dimensiuni reduise in numar mic.De
asemenea presele se mai folosesc la presarea unor ajustaje si la operatia tehnologica de
matritare.
Presele cu actionare manuala cu surub de forta au urmatorul principiu de functionare:
-asupra manivelei se actioneaza cu o forta (Fm) care roteste surubul de forta prin
intermediul portiunii de calare pe care se imbina surubul cu manivela;
-surubul de forta transmite traversei mobile o sarcina cu care actioneaza asupra
pieselor de prelucrat;
Cupla de rotatie surub-piulita transforma miscarea de rotatie in miscare
de translatie, astfel surubul executa o miscare de rototranslatie.
O gama larga de utilizare a preserlor in costructia de masini se datoreaza
avantajelor pe care le rezinta:
-construtie simpla
-tehnologie de constructie usor reaalizabila
-utilizarea materialelor ieftine
-pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizind
forte de actionare mici
-realizeaza un raport mare de transmitere, care duce la viteze mici
-functionare buna fara zgomot
-gabarit redus si compactitaea costructiei
Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele neajunsuri
-necunoasterea exacta a fortelor de presare
-existenta unei frecari destul de mari intre spirele filetului surubului si a piulitei
care canduce la uzura pieselor
-randament scazut
-lipsa autocentrarii

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 4

1.Justificarea si descrierea solutiei alese


Dispozitivul are dimensiuni relativ mici care au rezultat in urma
calculului de proiectare, care la randul lui a fost impus de tema de proiectare.
Deci dispozitivul va fi utilizat pentru o gama de dimensiuni nu prea mare.
Falca dispozivului se misca in plan vertical, surubul principal este dispus in
plan orizontal , iar mecanismul de actionare se misca in plan vertical.
Batiul dispozitivului a fost proiectat sa aiba o forma cat mai simplu
posibil,sa necesite cat mai putin material si fiind destinat prinderii pieselor nu
prea mari, sa aiba gabarit cat mai mic. Deasemenea s-a urmarit sa aiba forma
ergonomica.
Surubul dispozitivului va avea filetul trapezoidal, fiindca acest tip de filet
asigura o buna centrare intre surub si piulita, are randament mare si se pot transmite si
forte mari.Filetul se executa pe stung, iar partea exterioara se va realiza prin frezare si
strunjire.
Piulita se executa pe strung, iar gulerul se frezeaza, ca sa nu depaseasca
gabaritul dispozitivului.
Falca se executa prin forjare

2.Alegerea materialelor
La alegerea materialelor in primul rand s-a tinut cont de fiabilitate si
durabilitate. Astfel penrtu surubul s-a ales OLC 45CR ( STAS 880-82),
material, care poseda calitati mecanice suficient de bune si se poate prelucra
usor.
Piulita se va executa din CuSn12 (STAS 197/2-76), alegandu-se acest material
pentru ca prezinta cele mai favorabile calitati. Deoarece prin alegerea acestui
material piulita este destinata sa preia cea mai mare parte din uzura flancurilor

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 5

filetului, in caz de uzura inlocuindu-se doar piulita si nu intregul ansamblu surubpiulita.


Batiul se executa din Fc 100 (STAS 568-82),optandu-se pentru acest material
penru pretul de cost cazut si pentru usurinta cu care poate fi turnata in forme.
Urechile batiului se confectioneaza separat, fiindca astfel forma batiului devine
mai usor de turnat si, fiindca este supus la solicitari mult mai mari decat batiul,
este nevoie a se folosi un material mai rezistent (FC200).
Pentru bacuri sa ales ca material OSC 10 (STAS1700-80) pentru buna rezistenta la
uzura si in acord cu recomandarile din literatura de specialitate.
Levierul se va executa din OLC 45CR (STAS 880-82), pentru buna rezistenta la
incovoiere, ceea ce rezulta dimensiuni mici.
Bucsile din levier se vor realiza tot din CuSn12 (STAS 197/2-76), pentru foarte
buna rezistenta la uzura.
Restul materialelor utilizate au fost alese dupa criteriul rezistentei ,a pretului de
cost cat mai scazut si in acord cu standardele in vigoare.

3.Indici de exploatare, reglaj si intretinere


Dispozitivul se va manevra de carte un singur muncitor, nefiind permisa
penrtu manipulare folosirea tevilor, barelor, prelungitoarelor sau a sistemelor de
pirghii.
Deasemenea este indicat ca dispozitivul sa fie montat pe suprafete cat mai plane si
orizontale.
Dispozitivul se va folosi pentru sarcini si dimensiuni nu mai mari decat cele pentu
care a fost priectat.
Se vor verifica periodic flancurile filetului, iar in caz ca se constata uzura acestora,
piulita respectiv surubul se vor inlocui.
Dupa terminarea lucrului dispozitivul se va curata, suprafetele functionale se vor
unge cu unsoare consistenta de uz general.

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 6

4.Tolerante, rugozitati si conditii tehnice impuse


Piesele componente ale mecanismului nefiind piese de inalta precezie,
s-au ales din clase de precizie mari.Pentru ajustajul filetat s-a ales precizia medie
8H/8e ,fiind in acord cu destinatia dispozitivluisi tehnologia de executie.Pentru
bucsa din levier s-a ales ajustajul H6/k5 fiind un ajustaj cu strangere mica pentru a
se putea monta si demonta usor. Celelalte tolerante la dimensiuni

s-au ales

conform unor clase si precizii medii sau chiar grosolane, deoarece s-a considerat
ca nu este necesara impunerea unor precizii mai mari.
Tolerantele s-au stabilit pe acelasi criteriu, fiind impuse numai acolo unde ar fi
existat pericolul unor disfunctii la montare, demontare si in functionare.
Rugozitatile s-au prescris in functie de procedeele tehnologice asupra carora s-a
optat penrtu prelucrarea pieselor componente ale dispozitivului.
Conditiile tehnice impuse sunt urmatoarele:

suprafetele fuctionale si ansamblele componente se vor unge cu

unsoare consistenta
suprafetele nefunctionale se vopsesc

pe suprafetele pieselor turnate nu se admit urme de nisip, de zgura

sau bravuri provenite din turnare


muchiile se vor tesi la 45 grade

1.1Indicatii de protectia muncii

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 7

Se vor respecta regulamentele de protecti muncii in vigoare specifice


atelierelor mecanice si se vor lua masuri de asigurarea protectiei cum ar fi:
tesirea muchiilor si eventual rotunjirea colturilor pentru a preveni
ranirea accidentala a muncitorilor

5.SOLUTII COSTUCTIVE:
1.Presa cu piulita rotitoare
Batiul are o forma deschisa .La partea inferioara are o suprafata plana pe care se
aseaza accsesoriile in care se reazama piesa asupra careia se actoineaza. De asemenea
talpa este prevazuta cu gauri pentru fixarea piesei pe postament. Se observa ca talpa
presei este scobita, pentru a asigura o pozitionare mai precisa a presei. La partea
superioara a batiului are o consola in care se monteaza piulita fixa . La acest tip de se
recomanda montarea piulitei cu un ajustaj intermediar cu stingere probabil mica.
Piulita se asigura impotriva rotirii cu asamblari surub piulita. Surubul de forta este
actionat de la roata de mina , care are bratele sudate, iar capetele acestora sint
prevazute cu bile. Roata de manevra este calata pe o portiune de sectiune patrata si
este fixata cu piulita. Surubul se reazama axial in berbec, la ridicare actionind asupra
celor doua placi fixate de berbec, ridicindu-l. La partea inferioara a berbecului se
monteaza un poanson schimbabil.

2.Presa cu piulita rotitoare din profil laminat


Pentru aceasta presa este caracteristica constructia batiului din profil laminat U
indoit si sudat in forma de cadru. Masa presei este prevazuta la partea superioara cu
canale in T necesare fixarii unor dispozitive folosite la presare, iar la partea inferioara
cu locasuri pentru suruburile de fixare a presei pe postament. Piulita rotitoare este
montata in alezajul din partea superioara a batiului .Pe surubul de forta este montata

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 8

manivela de constructie sudata. Ansamblarea surub de forta- manivela se face cu


profil patrat in sectiunea tranversala.

3.Presa cu piulita rotitoare


Presele cu piuli rotitoare prezentate n figura este alctuit din corpul presei executat
prin turnare din fontcenuie sau oel, urubul principal acionand n consol.
Din acest motiv coloana trebuie s fie bine dimensionat , ea fiind solicitat la
ncovoiere i traciune . Aa cunm rezul din schi ,n seciune transversal
coloana are un profil T . Surubul de micare execut numai micare de
translaie fiind mpiedicat sse rostogoleasc datorit fixrii cu pana
pararel.Pana pararel este fixat n urubul de micare cu uruburile ea
deplasandu-se n canalul din capacul fix care este montat pe corpul presei cu
ajutorul suruburilor. Piulua rotitoare , se sprijin axial pe rulmentul axial cu
bile care preia sarcina axial ce apare n tija surubului n timpul presrii.
Rulmentul axial are rolul de a nlocui frecarea de alunecare ce apare ntre
piuli i piesa de reazem cu frecarea de rostogolire la care pirderilr prin
frecare sunt mult mai reduse . Piulia este acionat n micarea sa de rotaie
de ctre butucul cu manetele, fixarea mpotriva rotirii piuliei fa de butuc
realizandu-se prin pana paralel) Pentru ca butucul s nu ias de pe piulia
rotitoare , este fixat cu caneluri
Pentru a reduce frecrile dintre spirele filetului i ale piuliei , dintre piuli i corpul
presei i dintre elementele ce alctuiesc rulmentul axial , aceste zone se ung
cu unsori consistente corespunztoare

6.Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor


La proictarea presei se tine cont de nomele de protectie a muncii, facindu-se in
acelasi timp si unele recomandari supra folosirii presei pentru evitarea accidentelor.
Astfel avem:
- presa se vopseste in diferite culori pentru a crea un avertisment penrtu partile
active ale ei si pentru evitarea ruginirii
- se face fixarea masei in suruburile de fundatie pentru evitarea miscarii
acesteia in timpul functionarii

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 9

- se are grija ca toate ajstajele percise sa fie luate conform standardelor in


vigoare
Penrtu stabilirea clasei de precizie a arborelui si a alezajului pe care este montat
rulmentul se recomanda STAS 6671-77.La suprafata de calare de forma patrata vom
prescrie un ajustaj cu clasa de prcizie scazut, care nu necesita prelucrari riguroase.
Pentru o montare si demontare usoara a manivelei pe portiunea de calare vom lasa un
mic joc, care sa nu ingreuize totusi functionarea. Vom alege ajustajul H8/e8 din sirul
preferential

2. Memoriul justificativ de calcul


2.1 Schema cinematic. Diagrama de eforturi

Surubul presei
Mm

Piulit

Corpul - batiu

Fm

M ns

l/ 2

Mf

2.2 Predimensionarea surubului


2.2.1 Alegerea profilului filetului

M ns

M ns Q
Q/ 2
Q/ 2

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 10

Se alege un filet trapezoidal STAS 2114/1-75. Acest tip de filet asigur o bun
centrare ntre mecanismul surub-piulit,are o rezistent si o rigiditate mare putnd
transmite sarcini mari n ambele sensuri. Datorit acestor considerente tehnice dar si
considerentelor economice este cel mai ntlnit tip de filet n mecanismele surubpiulit.
2.2.2 Alegerea materialului pentru surub si piulit
Avnd n vedere c presele manuale nu lucreaz la viteze deosebite nu se impune
executarea unor tratamente termice pentru surubul presei.Astfel se alege pentru surub
materialul: OL50, STAS 500-80 cu urmtoarele caracteristici mecanice:
-clasa de calitate: 1
-rezistenta la tractiune: Rm=610 [N/mm2]
-limita de curgere: Rp02=280 [N/mm2]
-alungirea la rupere: A=21 [%]
Materialul ales pentru piulit este bronz: CuSn12, STAS 179/2-79, avnd urmtoarele
caracteristici mecanice:
-rezistenta la tractiune: Rm=250[N/mm2]
-alungirea la rupere: A=5[%]
-duritatea: 90 [HB]
2.2.3 Calculul diametrului mediu al filetului
d2

F
25725

d 2 29 mm
* h * m * q a
* 0,5 *1,75 *12

h factor dim ensional


Pentru filete trapezoidale h 0,5
m
m factorul lungimii filetului piulitei
d2
m 1,2...2,5 m 1,75
q a rezistenta admisibila la stivire
q a 12 N
mm 2

Din STAS 2114/1-75 se indentifica dimensiunile filetului:

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 11

-diametru mediu: D2=d2=29[mm]


-diametru nominal: d=32 [mm]
-pasul: P=6 [mm]
-diametrul exterior: D4=33 [mm]
-diametrul interior: d3=25 [mm]
-diametrul interior: D1=26 [mm]
Notarea filetului: Tr 36 x 12 (P6)
2.2.4 Alegerea numrului de nceputuri
La presele manuale nu se impune conditia de autofrnare, iar actionarea lor
fregventa din motive de randamemt impune folosirea a 2-3 nceputuri.Sealege un
numr de nceputuri n=3.
2.2.5 Determinarea numrului de spire n contact
m * d 2 1,75 * 29

z 8.45
P
6
6 z 11 conditia se indeplineste
z

2.2.6 Determinarea lungimii filetului piulitei


m z P m 60 mm

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

2.2.7 Determinarea lungimii filetului surubului


L f h m 3 * P 225 60 3 * 6 303[mm]

unde

h cursa maxim n mm
m lungimea filetului piuliei n mm
P pasul filetului n mm

2.3 Verificarea Surubului

2.3.1 Verificarea surubului la solicitri compuse


Determinarea momentului de torsiune

P
6

arctan
3,31[]
* 29
* d2
unghiul de inlinare a elicei pe cilidrul de diametrul d 2

m arctan

m
0,1...0,18 0,14
coeficient de frecare
1 15
1 unghiul de inclinare a flancurilor filetului
' unghi de frecare

0,14
' arctan
arctan
8,25[]
cos 1
cos 15
1
1
M tl
* d 2 * F * tan m '
* 29 tan(3,31 8,25) 115 .123 N m
2000
2000

Efortul la compresiune:
c

4* F
4 * 25725

32,002 N m
2
* d1
* 32 2

PAG. 12

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

Efortul unitar la rasucire:

16 *10 3 * M tl 16 *10 3 * 115,123


t

t 57,526 N
mm 2
* d13
* 32 3

ech c 4 * t 49,51 4 * 57,526 \ 2 11,774 M


ech ac

mm 51N mm

Efortul unitar echivalent:

Conditia

PAG. 13

ac

este ndeplinit deci urubul va rezista.

2.3.2 Verificarea spirelor surubului


Solicitarea la strivire:
H l inaltimea utila

Pentru filettrapezoidal :

H l 0,5 P H l 3 mm
q

F
25725

10,25 N
q a 11 N
mm 2
mm 2
z * * d 2 * H 1 9,62 * * 29 * 3

Solicitarea la ncovoiere:

h grosimea spirei la baza


Pentru filet trapezoidal :
h 0,634 * P h 3,8 mm
a c jocul la fund

Pentru filet trapezoidal cu P 6 mm a c 0,5


Hl

ac
6 * 27527 * 0,5
2
2

51,92 N
ai 56 N
mm 2
mm 2
* z * d1 * h 2
* 9,62 * 32 * 3,8 2

6* F *

Solicitarea forfecare:
f

F
25725

8,1 N
af 41 N
mm 2
mm 2
z * * d 3 * h 9,62 * * 25 * 3,8

Condiiile sunt ndeplinite, deci spirele urubul vor rezista.

2.3.3 Verificarea surubului la flambaj

U.T.C.N
lf *

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI


A
I min

235 *

706,8
43339

PAG. 14

30

unde I min este momentul de inerie minim al unei seciuni cuprinse n poriunea n
care se flambeaz, A este aria acestei seciuni iar l f lungimea de flambaj;
I min

* d14
d
* 32 4
46
* (0,4 0,6 * )
* (0,4 0,6 * ) 46339[ mm 2 ]
64
d1
64
40

* d12 * 30 2

706,8[mm 2 ]
4
4

l f 0,5 * l 235[mm]

2.4 Dimensionarea Piulitei


a)

De

4 F
D '2
at

4 25725 1.3
34 2 48,778 mm
32

in formula anterioara

1 .3
D g 1.3...1.5 D e 1.3...1.5 50,778 mm

se alege constructiv

coeficient de rasucire

D g 80[mm]

b) h g 0.2...0.25 m 14,345 mm grosimea gurerului


Se urmareste urmatorul algoritm de calcul:
c) calculam diamertul gurelului
gp

De D ' 48,778 34

7,389 mm
2
2

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

2.5. Calculul manivelei:


Lungimea manivelei
N

Fm 250

forta medie a unui muncitor

mm

10 Mt1
Lc
Fm
l0 50

Lc 611.652

dmn

mm

mm

L Lc l0
ai

110

L 661.652

L 320

mm

N
2

mm
32 FmL
ai

dmn 19.494

alegem diametrul manivelei 20 mm

mm

diametrul manivelei

PAG. 15

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

2.6 Dimensionarea corpului piulitei

PAG. 16

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

Dimensionarea piulitei
filetul pentru piulita de fixare a rotii de manevra se alege constructiv deoarece
singura solicitare este greutatea manivelei in cazul in care se rastoarna presa.
dx 50

M50x1.5

mm

t 3
D0 d 2( t 2)

De

4 mF
at

De 58

se alege

D0

D0 44

mm

mm

De 62.625

mm

mm

Alegerea rulmentului axial conform STAS 3921-86


Rulment 51112
d 60

g3

D1 85

d2min 60.2

De D0
2

g3 7

T 17

C0 93

mm

Diametrul gulerului piulitei


dm Dg Dr

alegem

Dg 80

mm

Grosimea gulerului
hg 1.6 g3

hg 11.2 mm

grosimea gulerului

PAG. 17

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

Verificarea corpului piulitei


Solicitare compusa: efort unitar normal

4 F

dx D4

lx 34

29.075

d1f 34

Mtx 96.278

Nm

mm
3

ech

16 10 Mtxd1f
4
4
P d1f D4

mm

mm

lx
Mtx Mt1
m

4 t

53.133

ech

N
2

mm

110.173

PAG. 18

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI


2.7 Verificarea piulitei

PAG. 19

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

dm 60
i

df 50

3 F dm df

df hg

F
f
df hg
ech

4 t

44.328

16.549

ech

27.026

h 0.634 P

h 3.804
ac 0.5
la strivire:

H1

6 F

N
2

mm

ac
2

zD4 h

F
z D4 h

N
2

mm

N
2

mm

H1 4

q 11.072

mm

Verificarea spirelor piulitei

F
q
z d2 H1

N
2

mm

PAG. 20

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

guler
i

24.398

PAG. 21

N
2

mm

7.734

3.Bibliografie
1. Dorina Matiean, Adalbert Antal, Dumitru Pop, Iacob Olteanu, Felicia
Sucal, Aurica Czil, Ioan Turcu, Ovidiu Belcin, tefan Bojan, Ovidiu Ttaru Elemente de proiectare pentru mecanismele cu urub i piuli, Lito IPCN, 1985
2. Jula Aurel i colectivul Mecanism cu urub i piuli rotitoare. ndrumtor
de proiectare. Braov, Editura Lux Libris, 2000.
3. Gh. Hulpe, M. Bulubasa, L. Noveanu Desen tehnic industrial. IPCN, 1980

U.T.C.N

PROIECT DE SEMESTRU ORGANE DE MASINI

PAG. 22

4. Traian Itu, Mihai Tripa Tolerane i ajustaje. U.T.PRES, Cluj-Napoca, 2005


5. Colecia STAS de Organe de maini i extrase din standarde pentru
proiectarea elementelor componente ale masinilor. Vol I i II.
6. Curs Organe de maini