Sunteți pe pagina 1din 85

Lucrri de laborator

Maini unelte i prelucrri prin achiere

Conf. dr. ing. Dorin EFTIMIE

Asist. dr. ing. Diana ANGHELACHE

Facultatea de Inginerie din Brila

1
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

2
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

CUPRINS

Lucrarea nr. 1 Strungul. Operatii la strung.................................................. 5

Lucrarea nr. 2 Filetarea la strung. Lanturi cinematice de filetare ............... 19

Lucrarea nr. 3 Frezarea. Capul divizor impartirea directa, indirecta si


diferentiala ............ .................................................................. 25

Lucrarea nr. 4 Gaurirea - analiza cinematica a masinii de gaurit ................ 37

Lucrarea nr. 5 Rabotarea - analiza cinematica a masinii de rabotat


transversal (sepingul) .............................................................. 45

Lucrarea nr. 6 Procesul de prelucrare prin brosare ....................................... 53

Lucrarea nr. 7 Rectificarea (abrazarea) .......................................................... 67

Lucrarea nr. 8 Danturarea, rularea cu dreapta mobila la prelucrarea


rotilor cilindrice structura cinematica a masinii de frezat cu
roti dintate FD 320A............................................................. 81

Facultatea de Inginerie din Brila

3
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

4
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 1
STRUNGUL
OPERATII LA STRUNG
I. Scopul lucrarii:
- cunoasterea modalitatilor de generare a diferitelor suprafete prin strunjire;
- cunoasterea procesului de aschiere la strunjire;
- cunoasterea constructiei si geometriei sculelor utilizate;
- cunoasterea constructiei i manipularii strungului universal.

II. Consideratii teoretice:


Strunjirea este prelucrarea prin aschiere executata cu cutitul de strung, la care
semifabricatul efectueaza miscarea principala de rotatie, iar scula efectueaza miscari secundare
rectilinii sau curbilinii. Uneori(la strunjirea pieselor grele) scula se executa si miscarea principala
de rotatie, semifabricatul ramanand imobil.
Dupa calitatea suprafetei obtinute, operatiile de strunjire pot fi: de degrosare si de
finisare, iar dupa succesiunea lor: de ebosare si de finisare.
Ebosarea consta in inlaturarea majoritatii plusului de material ce trebuie indepartat prin
aschiere(adaosul de prelucrare) si obtinerea formei aproximative a piesei, iar finisarea are rolul
de a aduce piesa la dimensiuni si forme exacte, totodata obtinandu-se si calitatea impusa a
suprafetei piesei.
Indepartarea adaosului de prelucrare prin aschiere cu scule corespunzatoare, comporta
realizarea unor miscari, relative intre scula si piesa (miscari de lucru), efectuate cu viteze
recomandate de teoria aschierii metalelor.

Modul de generare a suprafetelor prin strunjire:


In functie de caracteristicile geometrice ale suprafetei prelucrate, se impune un anumit
mod de generare a suprafetei, adica un anumit tip de miscare relativa intre piesa si scula, cu
anumite viteze si dupa anumite traiectorii.

Facultatea de Inginerie din Brila

5
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Suprafata se obtine prin deplasarea unei curbe(generatoarea) pe o anumita traiectorie


(directoarea).
In cazul strunjirii cilindrice, generatoarea este o dreapta care poate fi: materializata prin
forma muchiei aschietoare a cutitului (strunjirea profilata), sau obtinuta ca traiectorie a varfului
cutitului (generatoare cinematica), cu ajutorul cuplelor de translatii (ghidaj-sanie), iar traiectoria
directoare este cilindrica, realizata prin cuplele de rotatie (fus-lagar).
In cazul strungului universal, generatoarea cinematica este data de miscarea de avans a
sculei pe directie rectilinie longitudinala la strunjirea-cilindrica (sau conica) (fig.1.1) sau pe
directii rectilinie-transversala, la strunjirea plan-frontala (fig. 1.2), iar traiectoria directoare este
data de miscarea principala de rotatie a arborelui principal, arbore pe care se fixeaza piesa.

Figura 1.1 Figura 1.2.

Procesul de aschiere la strunjire are anumite viteze de deplasare pe diferite traiectorii ale
ansamblului scula-piesa, iar generarea formei suprafetei impune relatii cinematice precise intre
miscarile de pe diferite traiectorii, necesare generarii.
De aici rezulta ca o masina-unealta, deci si strungul, va trebui sa aiba o cinematica atat de
complicata cat si modificabila in masura in care sa poata fi reglata (precis si comod), in functie
de cerintele tehnologice.
Dintre masinile-unelte din grupa strungurilor, cele mai raspandite sunt strungurile
normale, care se mai numesc si longitudinale sau universale.

Facultatea de Inginerie din Brila

6
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Denumirea de strunguri universale provine de la caracterul de masini-unelte cu utilizare


foarte larga, cu ajutorul lor putandu-se efectua operatii diferite.
Operatiile ce se executa pe aceste strunguri sunt:
- strunjire cilindrica exterioara si interioara (fig. 1.1) (directoarea-cerc, generatoarea-dreapta
paralela cu axa piesei situata la exteriorul sau interiorul, cilindrului care incadreaza piesa);
- strunjire conica exterioara, interioara (directoarea-cerc, generatoarea drepata inclinata fata
de axa piesei);
- strunjire plana (directoarea cerc, generatoarea dreapta perpendiculara pe axa piesei (fig. 1.2);
- filetare cilindrica exterioara, interioara (directoarea-curba elicoidala, generatoare-curba
materializata de profilul cutitului);
- filetare conica exterioara (directoarea-curba elicoidala conica, generatoarea-curba,
materializata de profilul cutitului);
- filetare plana (directoarea-curba de tip spirala, dupa o directie perpendiculara pe axa piesei;
generatoarea-curba materializata de profilul cutitului).

Strungul universal: (fig.1.3)

Facultatea de Inginerie din Brila

7
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Principalele parti componente constructive ale unui strung universal sunt:


- Batiul 1, pe care sunt montate celelalte subansamble ale strungului. De cele mai multe ori
batiul este turnat si are la partea superioara doua ghidaje prismatice longitudinale, care
servesc pentru deplasarea caruciorului 5 si a papusii mobile 4.
- Papusa fixa 2, este o carcasa in interiorul careia se afla lantul cinematic pentru miscarea
principala de rotatie a arborelui principal, deci, a piesei.
- Cutia de avans 5, este formata deasemenea, dintr-o carcasa, care contine lantul cinematic al
miscarii de avans, de deplasare rectilinie a sculei.
- Papusa mobila 4, serveste la centrarea pieselor lungi, impreuna cu papusa fixa. De
asemenea, serveste pentru operatii de gaurire si strunjire conica. Poate fi deplasata manual
pe ghidajele strungului si fixata prin suruburi in pozitia dorita.
- Caruciorul 5, este un subansamblu care se deplaseaza in lungul ghidajelor in scopul
realizari miscarii de avans longitudinal a sculei si pe care sunt montate sania de avans
transversal 6, sania longitudinala superioara 7 si suportul port-cutit 11. Poate fi actionat
mecanic de surubul conducator 8 si de bara conducatoare 9, sau manual prin intermediul
unei roti de mana. Sania transversala 6 are rolul de a deplasa scula in miscarea de avans
transversal, mecanic sau manual. Sania longitudinala 7 este asemanatoare celei transversale,
dar este actionata numai manual si pot lua pozitii unghiulare diferite fata de axa de rotatie.
- Surubul conducator 8 este un organ de legatura cinematica intre cutia de avans si carucior,
servind la realizarea avansului pentru filetare.

Facultatea de Inginerie din Brila

8
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- Bara conducatoare 9 este tot un organ de legatura cinematidca intre cutia de avans si
carucior, servind insa, la realizarea avansului la strunjirea obijnuita.
- Dispozitivul de prindere 10 a piesei poate fi: universal autocentrat, dispozitiv cu bucsa
extensibila, dorn de fixare a pieselor, platou cu bacuri, platou cu antrenor.
- Suportul port-cutit 11 este un dispozitiv montat pe sanie longitudinala si serveste la
fixarea a patru cutite de strung care pot fi aduse succesiv, prin rotire, in pozitie de lucru.
- Lantul cinematic al miscarii principale este format din electromotorul M, o transmisie cu
curele trapezoidale, cutia de viteze (CV) cu roti dintate (pentru reglarea turatiilor
elementului final-piesa) si arborele principal.
- Lantul cinematic al miscarii de avans culege miscarea de la axul principal si contine un
mecanism inversor, cutia de avans (CA) (pentru reglarea avansului) si un mecanism de
transformare a miscarii de rotatie in miscare rectilinie.

Constructia si geometria cutitului de strung:


Cutitul de strung este una din cele mai simple si mai raspandite scule aschietoare pentru
metale. El este format din doua parti principale (fig.1.4): - capul cutitului (partea activa si corpul
cutitului sau tija care au rolul de a fixa cutitul in suportul port-cutit.
Capul cutitului este delimitat de:
- fata de degajare (pe care aluneca aschiile in procesul de aschiere);
- fata de asezare principala;
- fata de asezare secundara (fetele capului cutitului care sunt adiacente fetei de degajare,
orientate asupra suprafetelor de aschiere).
Intersectia dintre fata de degajare si fetele de asezare da nastere taisului principal
respectiv taisului secundar, iar cele doua taisuri se unesc in varful cutitului.
Suprafetele care marginesc capul cutitului au o pozitie determinata, prin anumite unghiuri
de asa numitele plane de referinta (planul de aschiere si planul de baza).
Se numeste plan de aschiere planul tangent la suprafata de aschiere a piesei si care trece
prin tais.

Facultatea de Inginerie din Brila

9
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 1.4.
Planul de baza este planul care cuprinde cele doua directii de avans longitudinal si
transversal.
Diferitele tipuri de cutite de strung standardizate sunt prezentate in fig. 1.5.

Facultatea de Inginerie din Brila

10
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

11
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Cutitul de strung are doua categorii de unghiuri (fig 1.6.):

Fig. 1.6.

Unghiurile de forma sunt urmatoarele:


- unghiul de asezare () este unghiul dintre fata de asezare principala si planul de aschiere;

Facultatea de Inginerie din Brila

12
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- unghiul de degajare principal () este format de fata de degajare cu un plan perpendicular pe


suprafata de aschiere si este masurat in planul secant principal;
- unghiul de ascutire principal () este unghiul dintre fata de asezare principala si fata de
degajare;
- unghiul de aschiere () intre fata de degajare si planul de aschiere.
Intre aceste unghiuri exista relatiile:
+= (1)
+ = 900 (2)
- unghiul de inclinare al taisului principal () ca fiind unghiul format de acest tais cu un plan
paralel cu planul de baza si care trece prin varful cutitului.
Unghiurile de pozitie sunt:
- unghiul de atac principal (), format intre proiectia taisului principal de palnul de baza si
directia avansului longitudinal;
- unghiul de atac secundar (1), format de proiectia taisului secundar pe planul de baza si
directia avansului longitudinal;
- unghiul la varf (), format de proiectiile taisului principal si taisului secundar pe planul de
baza.
+ 1 + = 1800 (3)
Regimul de aschiere:
- Adancimea de aschiere (t) se determina in functie de marimea adaosului de prelucrare si in
functie de faptul daca acest adaos poate fi indepartat din una sau mai multe treceri. Numarul
minim de treceri (deci implicit si marimea lui t) se stabileste functie de puterea masinii-
unelte, de rezistenta sculei si de precizia de prelucrare.
- Avansul (s) se recomanda sa fie ales la valoarea admisibila. La degrosare, marimea lui
depinde de materialul si dimensiunile semifabricatului si de adancimea de aschiere t, iar la
strunjirea de netezire depinde de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta. Astfel, daca se ia in
considerare inaltimea medie a neregularitatilor (Rz), avansul de netezire se poate determina
dupa relatia:

C S RZ Y r u
s= mm/rot (4)
t x z 1 z

unde r este raza de racordare la varful cutitului.

Facultatea de Inginerie din Brila

13
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Valorile constantei CS si a exponentilor x,y,z,u, precum si valoarea avansului maxim


admisibil la degrosare, sunt date in anexa 1.
- Viteza de aschiere (v). Considerandu-se o valoare medie a durabilitatii r a cutitelor de
strung, se determina viteza de aschiere optima, dupa relatiile din anexa 1, functie de
durabilitatea T, de adancimea de aschiere t, de avansul a si de duritatea materialului
semifabricatului. Marimea influentei acestor parametrii este caracterizata prin valoarea
exponentilor care intervin in relatiile de calcul.

III. Utilajul si materialele intrebuintate:


Pentru realizarea lucrarii sunt necesare urmatoarele:
- un strung universal;
- diferite tipuri de cutite de strung;
- tahometru;
- dispozitiv cu comparator cu cadran;
- normative pentru regimuri de aschiere;
- anexa 1, care contine relatii si valorile coeficientilor pentru calculul regimului de aschiere.

IV. Modul de lucru:


1. In primul rand, vor fi cunoscute partile principale ale strungului, miscarile necesare pentru
generarea suprafetelor diferitelor piese si modul cum se realizeaza acestea prin strunjire.
2. Se face reglarea cinematica a masinii in felul urmator:
- se stabilesc, dupa normative si din calcule, elementele regimului de aschiere (tc, sc, vc) cu
care se va strunji cilindru,interior si exterior, o piesa careia i se prescriu materialul din care
este confectionata si dimensiunile, operatia efectuandu-se cu un cutit de material si
geometrie cunoscute (, 1,, , 1);
- se calculeaza, in fiecare caz, turatiile de lucru (nc) functie de viteza de aschiere determinata
anterior (vc)si de diametrele (d) realizabile pe strungul studiat, cat mai apropiate de cele
calculate. Relatia de calcul este:
d n
v= m/min respectiv (5)
1000
1000 v
n= rot/min (6)
d

Facultatea de Inginerie din Brila

14
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

unde: d- diametrul piesei in mm;


n turatia arborelui principal in rot/min;
- se efectueaza reglarea cinematica a lantului cinematic al miscarii principale pentru (na);
- se masoara turatia axului principal (nm) cu ajutorul tahometrului si se compara cu aceea pentru
care a fost reglat strungul (na);
- se adopta avansurile corespunzatoare (na) cat mai apropiate de cele calculate (sc) si se face
reglarea cinematica a lantului cinematic al miscarii de avans;
- se masoara avansul caruciorului (sm) folosind dispozitivul cu comparator cu cadran;
comparatorul este fixat printr-un suport special pe batiul strngului, astfel ca tija de masurare sa
se sprijine pe suprafata laterala a caruciorului, iar axul principal rotindu-se manual cu un numar
de rotatii na, comparatorul va indica marimea deplasarii (1) a caruciorului. Relatia de calcul este:
1
Sm = mm/rot (7)
na
Schimbarea turatiilor arborelui principal se va face numai atunci cand motorul de actionare este
oprit. Schimbarea avansurilor se poate efectua si in timpul functionarii strungului.
Valorile obtinute se vor trece intr-un tabel de forma:
Geometria Regimul de aschiere
Materialul sculei
Materialul piesei

sculei
Numarul curent

prelucrata

na[rot/min]
vc[m/min]

nc[rot/min]
Suprafata

Sa[ m/rot]

nm[rot/min
Sm[ m/rot]
tc[ mm]

Sc [ m/rot]
1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Se vor trage concluzii asupra valorilor aobtinute facandu-se legatura cu notiunile


teoretice prezentate la punctul II

Facultatea de Inginerie din Brila

15
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Cutia de viteze a strungului paralel universal SNA 360

Sirul de turatii la arborele principal: 31,5 50 63 80 100 125 160 200 250
315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2500 rot/min.
- Cutie de viteze cu 3 grupe cinematice, dintre care prima este cu cuplaje electomagnetice, iar
ultima este grupa cu intermediara.
- Sirul de turatii are gradatie neuniforma: = 1,26 in partea centrala si
1 = 1,58 (1 = 2) la extremitati.
- Fluxul comutarilor:

- Formula structurala: 18 = 32x 33x 29, deci prima grupa cinematica este modificata de la 31 la 32.
- Reteaua structurala si diagrama turatiilor (fig1.7)

Facultatea de Inginerie din Brila

16
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 1.7

Facultatea de Inginerie din Brila

17
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

18
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 2
FILETAREA PE STRUNG
LANTURI CINEMATICE DE FILETARE

I. Scopul lucrarii:
- Studiul lanturilor cinematice de filetare.
- Studiul generarii suprafetelor elicoidale pe strung.
- Insusirea cunostintelor legate de reglarea cinematica si pozitionala a strungului in vederea
filetarii pe strung.

II. Consideratii teoretice:


Pentru obtinerea prin aschiere a unei suprafete elicoidale este necesar sa se asigure o
relatie intre miscarea dintre piesa si scula. Miscarea aceasta este realizata de asa numitele lanturi
cinematice de lucru (lanturile cinematice ale miscarii principale si de avans), legate intre ele
astfel incat, miscarile piesei si sculei sa fie coordonate, prin pastrarea unui raport strict intre
vitezele acestor miscari.
Legatura cinematica ce exista intre miscari se realizeaza cu ajutorul lanturilor cinematice
de interdependenta. Din aceasta categorie face parte si lantul cinematic de filetare.
Filetul este o suprafata elicoidala cilindrica sau conica care se caracterizeaza prin pasul
elicei, sensul acesteia, profilul filetului precum si diametrul mediu, in cazul filetului inscris pe o
suprafata cilindrica.
Realizarea lui impiedica existenta unui profil de filet (curba generatoare), care se
deplaseaza pe o traiectorie directoare elicoidala.
Profilul de filet (generatoarea), materializat in general de scula, poate avea diverse forme,
functie de tipul filetului.
Traiectoria elicoidala (directoarea), este generata cinematic, fiind necesare doua miscari
strict coordonate intre ele, una pe o traiectorie circulara iar cealalta pe o traiectorie rectilinie.
Coordonarea celor doua miscari consta in uniformitatea raportului dintre vitezele
acestora, raport care asigura marimea pasului elicei.

Facultatea de Inginerie din Brila

19
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Pornind de la necesitatea acestor doua miscari, strict coordonate intre ele


(interdependente), s-a creat legatura intre traiectoria circulara si cea rectilinie, prin lantul
cinematic de filetare.
Desfasurand cilindrul (fig2.1) traiectoria elicoidala devine o dreapta inclinata cu unghiul .

Fig. 2.1
Din schema (fig. 2.1) rezulta relatia de legatura intre parametrii elicei:
d
tg = (1)
P
Fiind dat lantul cinematic de filetare (fig 2.1) pe baza ecuatiei de bilant cinematic se
poate stabili raportul de reglare:
na = n A I (2)
in care: na turatia surubului conducator rot/min,
nA turatia piesei rot/min,
I raportul total de transmitere, stabilit intre arborele principal si surubul conducator.
Astfel: I = ic i1 = c x

Facultatea de Inginerie din Brila

20
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

In care: ic raportul de transmitere constant al lantului cinematicde filetare.


I1 = x raportul de transmitere al lirei cu roti de schimb, element reglabil in lantul
cinematic.
In constructia de masini sunt utilizate si filetele exprimate in toli, filete Modul sau
Diametral-Pitch, de asemeni, pasul surubului conducator al strungului poate fi executat in
sistemul toli. Pentru toate aceste cazuri este necesar sa se faca transformarile respective, pentru
determinarea pasului in milimetri si apoi introducerea in relatiile de calcul, a raportului de
reglare (i1).
In cazul prelucrarii suruburilor melcate, ce angreneaza cu roti melcate, dimensionate in
toli, pasul circular se masoara de asemenea in toli.

Prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri:


Deosebirea fata de filetarea cu un singur inceput consta in aceea ca dupa executarea unui
canal, se impune o divizare unghiulara precisa, pentru a se trece la prelucrarea celui de al doilea
canal si asa mai departe.
Aceasta divizare pentru un nou inceput al spirei, se poate realiza prin mai multe metode:
1. Prin rotirea semifabricatului, determinata precis cu ajutorul dispozitivului cu flanse
gradate 1,2 (fig 2.2), lantul cinematic de interdependenta ramanand intr-o pozitie stabila.
2. Cu ajutorul rotii de schimb za din lira cu roti de schimb (fig 2.2.b).
In acest caz caz, roata trebuie sa aiba un numar de dinti divizibili prin numarul de inceputuri
K ale filetului.
Roata za eliberata din angrenarea cu roata zb si rotita cu valoarea za/k va imprima o miscare
unghiulara de divizare a semifabricatului.
Observatie: Restul lantului cinematic ramane fix.
Roata za se scoate complet de pe arbore, divizarea facandu-se impreuna cu arborele pe care
este montata roata.
3. Prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri, se mai poate cu cutite, asezate paralel pe
distanta egala cu marimea pasului aparent (fig 2.2).

Facultatea de Inginerie din Brila

21
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 2.2
Filetele pot fi prelucrate pe strung cu ajutorul cutitelor de filatat normale, pieptene sau disc,
dar si cu ajutorul frezelor sau filierelor, capetelor de filetat sau prin rulare.
Prelucrarea filetelor cu cutite normale de filetat se face obijnuit din cateva treceri. Functie de
marimea pasului filetului, miscarea de patrundere se poate face diferit, pentru evitarea aschierii
complexe bilaterale.

Regimul de aschiere:
Avansul radial pentru fiecare trecere Sz si viteza de aschiere V, sunt elementele de regim de
lucru, ce trebuie stabilite pentru un proces de filetare.

Fig. 2.3

Facultatea de Inginerie din Brila

22
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Se recomanda:
a) pentru scule din otel rapid: Sz = 0,2-0,3 mm la prelucrarea otelurilor termorezistente;
Sz = 0,15-0,2 mm la prelucrarea otelului aliat cu nichel.
Viteza de aschiere se determina cu relatia:

CV d q
V= (3)
T S p y X S Z yZ
in care: T- durabilitatea sculei, 30-50 min,
d diametrul de prelucrare, mm
Pp pasul, mm
Coeficientii si exponentii din relatie sunt dati in anexa.

III. Utilajul si materialele intrebuintate:


1. Strungul de filetat ISO
2. Trusa rotilor de schimb cu urmatoarele roti: 20, 25, 30, 35, 40, 45, 47, 50, 55, 60, 65, 70,
76, 80, 90, 100, 127.
3. Cutite de filetat exterior si interior.
4. Mijloace de masurare si verificare a filetelor: subler, verificatoare de pas.

IV. Modul de indeplinire a lucrarii:


Fiind impuse de catre conducatorul lucrarii, caracteristicile filetelor de executat:
- Pp pasul piesei, mm
- d diametrul, mm
- timpul filetului,
- k - nr de inceputuri,
- se va determina raportul de transmitere al lirei cu roti de schimb,
- se face reglarea cinematica a strungului,
- se efectueaza reglajul pozitional piesa-scula,
- se determina regimul de aschiere: avansul radial, numarul de treceri, viteza de aschiere pe
baza recomandarilor si a relatiei de calcul;

Facultatea de Inginerie din Brila

23
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- cunoscandu-se viteza de aschiere se stabileste viteza de rotatie a semifabricatului si se


regleaza lantul cinematic al miscarii principale,
- se executa filetarea;
- se verifica dimensional filetul executat.
Datele obtinute se vor trece in tabelul centralizator.

Nr. Caracteristicile filetului piesei a c Regimul de


iS = , n1
crt. strungului b d aschiere

Tipul Nr. de
Pp d filetelor k ic PS SZ treceri V
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Facultatea de Inginerie din Brila

24
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 3
FREZAREA
CAPUL DIVIZOR
IMPARTIREA DIRECTA, INDIRECTA SI DIFERENTIALA

I. Scopul lucrarii:

- Insusirea calculelor si reglajul cinematic necesar operatiilor necesare divizarii cu ajutorul


capului divizor.
- Realizarea reglajului pozitional la prelucrarea cu ajutorul capului divizor.

II. Consideratii teoretice:


In diversele prelucrari pe masina de frezat universala apare, necesitatea impartirii prin
mijloace mecanice a periferiei unei piese cilindrice sau conice, intr-un numar de parti, de cele
mai multe ori egale. Un exemplu ar fi cazul prelucrarii rotilor dintate cu ajutorul unei freze disc
modul, cand scula (freza) se monteaza pe axul masini iar semifabricatul, in forma de disc, pe un
dispozitiv special numit cap divizor, montat pe raza masinii de frezat.
Deci, capul divizor este folosit in dublu scop: fixarea semifabricatului si impartirea
acestuia.
Fixarea semifabricatului in capul divizor se poate face in urmatoarele trei feluri:
a. pe capul divizor cu ajutorul unui universal,
b. pe un dorn asezat intre varfurile capului divizor si al papusii mobile,
c. pe un dorn conic fixat in axul capului divizor.
Se folosesc urmatoarele tipuri de capete divizoare:
1. cap divizor universal cu discuri,
2. cap divizor universal,
3. cap divizor optic.

Facultatea de Inginerie din Brila

25
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

In lucrarea de fata se va studia capul divizor universal cu discuri (fig 3.1).

Fig. 3.1
Elementele capului divizor sunt inchise intr-un corp principal 1 spre a fi aparate de praf,
aschii sau lichid de racire, corp ce se sprijina pe un suport 2, fixat pe masa masinii de frezat.
Corpul principal poate fi rotit in jurul axei sale si fixat intr-o pozitie oarecare, axul de divizare pe
care se fixeaza piesa, avand in acest fel posibilitatea de a se inclina cu un unghi corespunzator.
Axul de divizare 3 are o constructie rigida, avand un alezaj conic la interior. La exterior
este filetat pentru montarea pe el a universalului autocentrat. De asemeni, prezinta discul 4 pe a
carei parte frontala sunt practicate 24-60 de gauri. Discul 4 serveste la impartirea directa.
Gaura conica a axului de divizare serveste pentru montarea unui varf conic.
Angrenajul interior al capului divizor este format dintr-un surub melc roata melcata si transmite
miscarea de la manivela 5 la axul de divizare.
Manivela 5 se roteste in fata unor discuri divizoare 6, prevazute cu gauri dispuse pe
circumferinte concentrice avand: 24, 25, 28, 30, 34, 37, 38, 39, 41, 42, 43, 46, 49, 51, 55, 54, 57,
58, 59, 62, 66 gauri.

Facultatea de Inginerie din Brila

26
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Ca un accesoriu al capului universal cu discuri este papusa mobila, care se fixeaza pe


masa masinii.
Divizarea pieselor se poate face prin urmatoarele metode:
a. impartirea directa,
b. impartirea indirecta,
c. impartirea diferentiala.

a) Impartirea directa:
Structura cinematica in cazul acestei metode este prezentata in fig 3.2 La aceasta metoda,
axul de divizare se roteste manual, surubul melc fiind scos din angrenare cu roata melcata.
Discul montat pe axul de divizare este prevazut cu 24-60 gauri. El se poate fixa cu ajutorul uui
fixator.

Fig 3.2
b) Impartirea indirecta:
In fig 3.3 este prezentata structura cinematica pentru impartirea indirecta.

Facultatea de Inginerie din Brila

27
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 3.3
Ca element conducator este considerat manivela T prin intermediul careia se imprima o
miscare de rotatie axului 1.
Miscarea de rotatie este transmisa prin rotile dintate za, zb, zc angrenajului surub-melc
roata melcata, axului de divizare A.
Manivela T poate fi rotita in fata unui disc de divizare 0 fix. Sunt cunoscute:
z numarul de dinti ai rotii melcate,
za, zb, zc numarul de dinti ai rotilor dintate cilindrice.
Se poate determina raportul de transmitere al transmisiei dintate cilindrice si angrenajului
surub-melc-roata melcata:
za
i1 = ; i2 = K (1)
zc N

1 zc N
i = i1 i2 + = = Kd (2)
i za K

Kd este definit ca fiind caracteristica capului divizor.


In general za = zc; deci i1 = 1, K = 1, N = 40, deci caracteristica capului divizor: Kd = 40.

Facultatea de Inginerie din Brila

28
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Pe baza celor de mai sus se poate trece la impartire.


Daca este necesar ca piesa sa fie divizata in z parti, trebuie ca axul de divizare A pe care
este montata piesa, sa se roteasca intre doua prelucrari succesive cu o valoare 1/z dintr-o rotatie
completa.
Deci rotatia axului de divizare ce trebuie sa fie:
1
nA = rotatii (3)
z
Se scrie raportul de reglare, considerand manivela T ca element conducator:
nA
i= (4)
nT

nA turatia axului de divizare,


nT turatia manivelei,
i raportul total de transmitere,
1
nA este impus iar = Kd = 40 este cunoscut, fiind cunoscut raportul de transmitere.
i
Se determina turatia manivelei: nT
nA 1
nT = = n A Kd = Kd (5)
i z
Kd
deci: nT =
z
(6)
Turatia manivelei fiind data sub forma de fractie, se va cauta ca raportul Kd/z sa fie
transformat intr-un raport de forma:
Kd A
nT = = (7)
z B
in care:
B sa fie un numar corespunzator numerelor de gauri de pe discurile de divizare de care dispune
capul divizor.
Astfel manivela trebuie sa parcurga un numar de spatii A pe cercul cu B gauri al discului
de divizare.
Dupa prelucrarea propriu-zisa, (frezarea unui canal, burghierea unei gauri, trasarea unui
disc, riz) se efectueaza o noua divizare.

Facultatea de Inginerie din Brila

29
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

c). Impartirea diferentiala:


Pornind de la relatia care ne da turatia manivelei la impartirea indirecta (nT = Kd/z = A/B)
trebuie sa aratam ca sunt cazuri cand nu se poate gasi un raport A/B = Kd/z in care B sa fie un
numar care sa corespunda cu numarul de gauri, ce se gasesc pe unul din cercurile discurilor de
divizare.
In acest caz se foloseste impartirea diferentiala, a carei structura cinematica este
prezentata in fig 3.4

Fig 3.4

Elementul conducator este si in acest caz manivela T, a carei miscare de rotatie este
transmisa prin axul 1, rotilor za- zb, angrenajului surub melc roata melcata, axului de divizare A
deci piesei fixata pe ax.
Odata cu rotatia axului de divizare A, se va roti si roata dintata a de pe axul de divizare.
Miscarea de divizare a rotii a se transmite prin lira cu roti de schimb a,b,c,d, perechii de
roti conice z4 z3. Roata conica z3 este fixata pe un manson liber fata de axul manivelei T si pe
care este fixat si discul D. Astfel, cand este rotita manivela T se roteste si discul D, realizandu-se
astfel o miscare relativa a manivelei T fata de discul D.

Facultatea de Inginerie din Brila

30
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Se fac urmatoarele notatii:


Kd caracteristica capului divizor,
za K 1
i= - raportul de transmitere al capului divizor ( = Kd )
zb N i

a c
i1 = - raportul de transmitere realizat cu lira cu doua roti de schimb,
b d

nA turatia axului de divizare,


nT turatia manivelei,
nD turatia discului,
za = zb, z3 = z4 (8)
z numarul de divizari ale piesei.
Pentru a imparti semifabricatul intr-un numar de z parti este necesar ca axul de divizare sa se
roteasca intre doua prelucrari succesive cu a-z-a parte dintr-o rotatie deci:
1
nA = (9)
z
Pentru realizarea acestei rotatii este necesar ca sa imprimam manivelei o rotatie (nT), care
va rezulta din ecuatia de bilant cinematic, considerand manivele ca element conducator:
nA Kd
n A = nT i nT = = n A Kdz (10)
i z
Dupa cum am aratat, in cazul de fata nu poate fi gasit un raport A/B = Kd/z, in care B sa
fie un numar egal cu numarul de gauri de pe cercurile de divizare.
Deci este vorba de realizarea unei miscari absolut nT a manivelei T, rezultand din
insumarea miscarii relative nT a manivelei fata de disc si a miscarii nD a discului.
nT = nT + nD (11)
Discul D primeste miscarea prin lantul cinematic care contine lire cu roti de schimb si are
ca element conducator axul de divizare A.
Se scrie raportul de reglare, stiind ca axul de divizare are o rotatie nA = 1/z, deci:
nD n
= i1 = D (12)
nA 1
z
i1
unde: nD = (13)
z

Facultatea de Inginerie din Brila

31
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Daca in relatia nT = nT + nD vom inlocui turatiile cu:

Kd Kd i1
nT = ; nT = ; nD = (14)
z z0 z
obtinem:
Kd Kd i1
= + (15)
z z0 z
De unde va rezulta valoarea raportului de transmitere pe care va trebui sa-l realizeze lira
cu cu roti de schimb:
i1 1 1
= Kd ( ) 16)
z z z0

Kd
i1 = ( z 0 z) (17)
z0

In concluzie:
Pentru realizarea unei impartiri in z parti va trebui ca manivela sa fie rotita, fata de discul
de divizare, cu valoarea:
Kd
nT = ; (18)
z0

discul fiind simultan antrenat in miscarea de rotatie (n0) prin intermediul lirei cu roti de schimb
cu raportul de transmitere:

a c Kd
i1 = = ( z 0 z) (19)
b d z0

III. Utilajul si materialele intrebuintate:


1. Masina de frezat universala FU1,
2. Capul divizor universal cu setul de roti ai lirei cu roti de schimb,
3. Material bara de otel, grupa OL,
4. Subler,
5. Raporter universal.

Facultatea de Inginerie din Brila

32
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

In ansamblu o masina de frezat se compune din urmatoarele parti principale.


1. Batiul,
2. Masa masinii care cuprinde si mecanismul de avans,
3. Suportul sculei,
4. Mecanismul miscarii principale.

Partile componente ale masinii de frezat universala FU1:


1. Placa de baza
2. Consola
3. Sania transversala (masa inferioara)
4. Lampa de iluminat
5. Arborele principal
6. Contralagarul

Facultatea de Inginerie din Brila

33
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

7. Traversa
8. Tabloul de comanda
9. Cutia de viteze
10. Sania longitudinala (masa superioara)
11. Instalatia electrica

IV. Modul de lucru:


- Se va studia constructia capului divizor,
- Se va executa fixarea capului divizor si a accesoriilor pe masina de frezat,
- Se efectueaza calculul pentru divizarea prin metoda indirecta pentru:
z = numar dat de conducatorul lucrarii,
- Se va executa reglajul pozitional al piesei pe masina;
- Se executa impartirea indirecta pe capul divizor si se verifica justetea calculului,
- Se efectueaza calculul pentru divizarea prin metoda diferentiala pentru cazul:
z = numar dat de conducatorul lucrarii,
- Se va efectua reglajul cinematic pentru executarea divizarii pentru impartirea diferentiala,
- Se va efectua divizarea si se va verifica justetea calculelor.

Indrumari instructiv metodice:

1. In utilizarea capului divizor, asezarea sa corecta pe masa masinii de frezat este deosebit de
importanta. In acest scop se procedeaza astfel:
- se coboara masa masinii cat mai jos si se sterge suprafata mesei si canalele de ghidare;
- se introduce capul divizor cu penele de ghidare in canalul mijlociu;
- se introduc in canalele mesei buloanele de fixare si se strang piulitele;
- se fixeaza piesa in universalul autocentrat sau intre varfuri.
2. La divizare, numararea gaurilor peste care trebuie sa fie rotita manivela nu se incepe de la
gaura in care se gaseste cuiul fixator, intrucat A, aflat din calcul reprezinta numarul intervalelor
dintre gauri, cu care trebuie rotita manivela T.

Facultatea de Inginerie din Brila

34
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

In cazul cand manivela a depasit gaura in care trebuie sa se opreasca cuiul fixator, va
trebui sa fie preluat jocul printr-o rotire in sens invers mai mult de rotatii, revenind apoi cu
atentie la gaura vizata.
3. Rotile intermediare sunt folosite:
- in cazul cand distanta dintre axul condus si cel conducator este mai mare decat semisuma
diametrelor rotilor dintate ce vin in contact direct;
- in cazul cand este necesara inversarea sensului de rotatie a axului condus.

Facultatea de Inginerie din Brila

35
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

36
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 4
GAURIREA
ANALIZA CINEMATICA A MASINII DE GAURIT

I. Scopul lucrarii:
Notiunile asimilate cu prilejul efectuarii prezentei lucrari vor contribui la completarea
cunostintelor capatate la curs si vor colabora la insusirea unor deprinderi practice cu privire la
aprecierea regimului de aschiere, la constructia sculelor, la structura si analiza lanturilor
cinematice ale masinii de gaurit.

II. Consideratii teoretice:


Miscarea relativa de rotatie a doua piese nu poate fi obtinuta decat daca suprafetele
acestora sunt in general de revolutie, in particular de forma cilindrica atat piesa cuprinzatoare cat
si piesa cuprinsa. Suprafata piesei cuprinzatoare se realizeaza de obicei prin operatii de
burghiere.
La prelucrarea gaurilor este utilizabil cel de al doilea mod de generare, masina-unealta de
gaurit trebuind, in acest scop, sa dispuna de o serie de miscari, din a caror interactiune, prin
intermediul sculei si piesei, vor rezulta prin aschiere suprafetele dorite.
Prelucrarea gaurilor la masinile de gaurit se realizeaza cu ajutorul burghielor pentru
executarea gaurilor din plin, sau cu ajutorul adancitoarelor, alezoarelor si cutitelor de strunjit
interior pentru operatii de marire a diametrului si de imbunatatire a calitatii suprafetelor gaurilor.
Sunt necesare o miscare de rotatie intre piesa si scula (piesa de prelucrat fiind fixa) denumita
miscarea principala si o miscare de avans in lungul axei sculei (cele doua miscari de lucru).
Regimul de aschiere:
La burghiere, adancimea de aschiere (t) este:
D
t= mm (1)
2
iar la operatiile de largire - adancire:
Dd
t= mm (2)
2

Facultatea de Inginerie din Brila

37
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

unde: D diametrul gaurii de executat,


d diametrul gaurii efectuate inaintea operatiei de largire.
Avansul exprimat in mm/rot, este deplasarea sculei in lungul axei sale la o rotatie. Marimea
avansului la burghiere se determina dupa normative, sau din relatia:
S = CS D0,6 mm/rot (3)
Unde CS este un coeficient dat in tabele.
La burghierea gaurilor adanci, evacuarea aschiilor se face cu dificultate, din care motiv expresia
de mai sus este afectata, in acest caz, de un coeficient de corectie. Viteza de aschiere (v) la
burghiere se determina cu formula:

CV D q HB nV
V= K u K1 (4)
T m t X a S y0
Unde Cv, q, nV, m, x0, y0 sunt coeficientii si exponenti ce se gasesc in tabele functie de o serie de
factori ai prelucrarii.
Ku coeficient care depinde de materialul sculei;
K1 coeficient care ia in considerare influenta lungimii burghiului;
HB duritatea materialului de prelucrat (Brinell),
T durabilitatea sculei.
La alezare, viteza de aschiere pentru prelucrarea otelului fontei si bronzului se recomanda
intre 6....10 m/min, iar avansul se executa numai manual.

Sculele:
Pentru executarea gaurilor in plin se utilizeaza burghiile. Partile principale ale unui burghiu
(fig 4.1) sunt:
a) partea activa; b) conul de aschiere; c) gatul; d) coada (conica sau cilindrica) serveste la
fixarea burghiului in mandrina; e) capatul de antrenare si evacuare; f) dintele (partea prevazuta
cu tais); g) fateta (suprafata exterioara care determina diametrul burghiului); h) canalele
elicoidale (necesare eliminarii aschiilor si patrunderii lichidului de ungere-racire); i) miez
(partea centrala a burghiului); j) fata de degajare; k) fata de asezare; l) taisurile (muchiile
rezultate din intersectia celor doua fete de degajare cu fetele de asezare corespunzatoare ; m)
muchia transversala.

Facultatea de Inginerie din Brila

38
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 4.1

Cozile conice ale sculelor, precum si locasurile conice din elementele de fixare se
confectioneaza dupa sistemul Morao si poarta numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, fiecarui numar
corespunzandu-i o anumita dimensiune conform STAS.
In fig 4.2 este prezentata geometria burghiului:
 unghiul de asezare () se considera intr-un plan tangent la suprafata cilindrica si se
masoara intre tangenta la fata de asezare in punctul considerat si tangenta la cercul
descris de acest punct prin rotirea lui in jurul axei burghiului;
 unghiul de degajare () se defineste intr-o sectiune normala, pe tais
M-N si se masoara intre tangenta la fata de degajare si normale in acelasi punct la
suprafata generata de tais in timpul rotatiei sale in jurul axei burghiului;

Facultatea de Inginerie din Brila

39
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 4.2

0
 unghiul la varf al burghiului ( = 120 );
 unghiul de inclinare al muchiei transversale ().
Alezorul este scula aschietoare destinata prelucrarii finale si precise a gaurilor obtinute
prin: gaurire, strunjire sau adancire. Are un numar de dinti mai mare decat burghiul si poate fi
monobloc cu corpul alezorului sau demontabil. Se obtine cu alezorul atat o calitate buna a
suprafetei cat si o precizie dimensionala ridicata. Alezoarele pot fi dintr-o bucata sau cu dinti
demontabili, ori fixe si reglabile (a caror dimensiune poate fi reglata).

Facultatea de Inginerie din Brila

40
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 4.3
Masina de gaurit (fig 4.3.):
Principiul de lucru al masinilor-unelte de gaurit cu ax vertical se caracterizeaza prin
miscarae principala de rotatie a sculei (I rot/min), la care se asociaza cea de a doua miscare de
lucru avansul pe verticala al sculei (II-mm/rot), piesa de prelucrat ramanand fixa in timpul
aschierii. In afara de aceste miscari de lucru, masina-unealta mai poate efectua si o serie de
miscari auxiliare de reglare: deplasarea pe verticala a papusii (III) sau a mesei (IV, iar in cazul
masinilor de gaurit cu coloana, miscarile de rotatie in jurul coloanei ale papusii si mesei.
In general, o masina de gaurit cu montant (fig......) se compune dintr-o placa de baza (1),
in care este incastrat montantul 2 (sau coloana la masinile unelte de gaurit cu coloana). In partea
superioara a montantului se gaseste ansamblul principal al masinii (papusa 5), in care sunt
inglobate cutia de viteze (V) si cutia de avasuri (CA), actionate fiind de motorul electric M.
Masa 4, pe care se aseaza piesa de prelucrat, este fixata de montant. In capatul de jos al
axului principal (5) se prinde scula, prin intermediul mandrinei cu bacuri sau conuri reductii.
Structura cinematica:
Lantul cinematic al miscarii principale este format dintr-un element de actionare (motorul
electric M), o transmisie continand mecanismul de reglare (CV) a turatiilor elementului final
(scula si arborele principal cu scula aschietoare. Lantul cinematic al miscarii de avans culege
miscarea de la arborele principal, trece printr-un mecanism (CA) de reglare a avansurilor si de un

Facultatea de Inginerie din Brila

41
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

mecanism de transfiormare a miscarii de rotatie in miscare de translatie, pe care o capata arborele


principal (scula).

III. Utilajul si materialele intrebuintate:


Masina de gaurit G40 cu montant, burghie de diferite dimensiuni, alezoare, material de
prelucrat, tahometru, dispozitiv cu comparator cu cadran pentru verificarea avansurilor,
mandrina cu bacuri.

IV. Modul de lucru:


 Se studiaza componenta tuturor lanturilor cinematice de lucru si auxiliare, efectuandu-
se analiza cinematica a masinii de gaurit G40 cu montant;
 Se intocmeste schema cinematica a masinii unelte de gaurit G40 cu montant (vezi
plansa de la finele indrumarului);
 Se scriu ecuatiile de reglare ale miscarilor principale si de avans si se determina patru
valori ale turatiei axului principal (nj) si patru ale avansului (sj);
 Se verifica turatiile (njm) si avansurile (ajm) prin masuratori cu tahometrul, respectiv cu
dispozitivul cu comparator, confrantundu-se datele obtinute deduse prin calculul
cinematic;
 Se stabilesc prin calcul elementele regimului de aschiere V,S si t, pentru cazul
prelucrarii prin burghiere a unei gauri cu anumite dimensiuni (diametrul D si inaltimea
h, executata intr-un material de calitate precisa si cu un anumit burghiu;
 In functie de viteza de aschiere (V) si de diametrul piesei de prelucrat (D), se calculeaza
turatia corespunzatoare njc (utilizandu-se relatia
V = Dn/1000) si se adopta turatia de lucru (nja) functie de posibilitatile
masinii; de asemenea, se adopta avansul de lucru (sja) functie de
posibilitatile masinii si de avansul calculat (ajc) prin teoria aschierii.
 Se efectueaza reglajele cinematic (pentru nja si sja) si pozitional ale masinii-unelte de
gaurit);
 Se executa operatia de burghiere, cu urmatoarele recomandari:
a) burghiul trebuie asezat pe linia axei arborelui principal al masinii de gaurit, deoarece
o fixare gresita a burghiului duce la largirea nedorita a gaurii;

Facultatea de Inginerie din Brila

42
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

b) inainte de a introduce burghiul in locasul conic, acesta din urma precum si coada
burghiului trebuiesc curatate atent,;
c) in cazul executarii unor gauri adanci, burghiul trebuie scos, din cand in cand, din
gaura pentru a se evacua aschiile acumulate in canalele elicoidale ale burghiului;
d) daca este necesar ca marimea sa fie oprita in timpul lucrului, trebuie in prealabil sa se
scoata burghiul din gaura;
e) pentru executarea cu avans mecanic a gaurilor la lungimile date h, se fixeaza cursorul
de pe rigla in dreptul adancimii si astfel burghiul va aschia numai pana cand acest
cursor va anclasa avansul mecanic;
f) daca, uneori, in timpul burghierii se aude un scrasnet metalic caracteristic, care indica
de obicei devierea sau tocirea burghiului, este necesara oprirea imediata a masinii de
gaurit si depistarea cauzelor.
Datele obtinute se centralizeaza intr-un tabel de forma urmatoare, interpretandu-se totodata
prin prisma notiunilor teoretice asimilate.
Nr. Lantul cinematic al miscarii Lantul cinematic Burghiu Presa de Regimul de aschiere
crt. principale al miscarii de avans prelucrat

nj..(rot/min)
nj..(rot/min)
Sj.(mm/rot)

Sj.(mm/rot)
V (m/min)
material

material

D (mm)
h (mm)

t(mm)
tip

Calculate Masurate Calculate Masurate

..
nj njm Sj Sjm

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Facultatea de Inginerie din Brila

43
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

44
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 5
RABOTAREA
ANALIZA CINEMATICA A MASINII DE RABOTAT
TRANSVERSAL (SEPINGUL)

I. Scopul lucrarii:
- Cunoasterea modului de generare a suprafetelor plane, a sculelor utilizate.
- Cunoasterea mecanismului cu culisa oscilanta si a mecanismului clichet-roata de clichet.
- Efectuarea analizei cinematice a sepingului si aprofundarea notiunilor de lanturi cinematice.
- Aprecierea regimului de aschiere la operatia de rabotare.
- Reglarea cinematica a sepingului.

II. Consideratii teoretice:


Rabotarea este procesul de prelucrare prin aschiere, realizat cu ajutorul unor scule (cutite
de rabotat), a suprafetelor plane si profilate miscarea principala fiind rectilinie alternativa
orizontala iar miscarea de avans fiind rectilinie-intermintenta.

Fig 5.1
Generarea unei suprafete plane se face prin doua drepte, ambele fixe in planele lor (fig 5.1) si
anume:
 generatoarea rectilinie (obtinuta prin deplasarea varfului cutitului dupa directia dreptei

Facultatea de Inginerie din Brila

45
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

G), care se misca pe o traiectorie directoare rectilinie D.


La rabotare, generatoarea cinematica este realizata de miscarea de avans intermitenta a
piesei (in cazul masinilor de rabotat transversal: sepinguri) sau al sculei (in cazul masinilor de
rabotat longitudinal: raboteze), miscare care se efectueaza la inceputul sau la sfarsitul fiecarei
curse a miscarii principale.
Traiectoria directoare este data de miscarea principala rectilinie-alternativa, apartinand
sculei fixata de berbec la seping sau piesei, fixata de masa la raboteza.

Fig 5.2
Cutitele de rabotat (fig 5.2), a caror constructie si geometrie este asemanatoare cutitelor
de strunjit, se impart in: cutite pentru prelucrarea suprafetelor plan orizontale, plan verticale, a
canalelor drepte, a suprafetelor profilate, sau cutite pentru degrosare si cutite pentru finisare.
Unele cutite de rabotat au corpul executat cu axa cotita. Ele au avantajul ca, datorita
deformatiilor elastice pe care le sufera sub adancimea fortelor de aschiere, varful taisului
deplasandu-se dupa un arc de cerc tangent la suprafata prelucrata nu va patrunde mai adanc in
suprafata prelucrata asa cum se intampla in cazul unui cutit drept. De asemenea la cutitele cotite
se elimina vibratiile.
Lanturi cinematice pentru miscarea principala rectilinie-alternativa:
Miscarea rectilinie-alternativa se poate obtine prin lanturi cinematice mecanice,
hidraulice sau pneumatice.
Lantul cinematic mecanic se compune din: o cutie de viteze, ca subansamblu cu rapoarte
de transmitere variabile, un mecanism de transformare a miscarii de rotatii in miscare rectilinie si
un mecanism de inversare a sensului miscarii (daca mecanismul de transformare nu are si aceasta
calitate).

Facultatea de Inginerie din Brila

46
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Cele mai cunoscute mecanisme de transformare a miscarii de rotatie in miscare rectilinie


sunt: culisa oscilanta, culisa rotativa, roata dintata-cremaliera, surub melc-cremaliera, surub
piulita, cama-tachet, biela-manivela.
Sepingul este dotat cu un mecanism cu culisa oscilanta, care se caracterizeaza prin
aceea ca inafara de transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie-alternativa, realizeaza
pentru cursa in gol o viteza mai mare decat cursa activa, ceea ce contribuie la micsorarea
timpului auxiliar si deci la cresterea productivitatii.
Acest mecanism (fig 5.3) din volantul roata dintata k, ce se roteste uniform cu turatia n in
jurul axei sale F. Pe volant se afla piatra de culisa Z, care are posibilitatea de a se deplasa pe
canalul radial al volantului modificand astfel marimea razei r si deci cursa L a berbecului.
Piatra de culisa parcurge arcul de cerc ABC in timpul cursei active (unghiul ) si in
timpul cursei de intoarcere (in gol) arcul de cerc CDA (unghiul ), antrenand astfel in miscare
oscilanta culisa G articulata in partea superioara la berbecul masinii.
Deoarece viteza de rotatie a pietrei de culisa este uniforma, durata cursei active (ta) este
mai mare decat durata cursei in gol (tg), raportul lor fiind egal cu raportul unghiurilor
corespunzatoare.
ta
= =u (1)
tg
1
Durata (tc) a unei rotatii complete este: tc = ta + tg = ; + = 3600 (2)
n

1
Din ecuatiile (1) si (2) rezulta: ta = 0
(min) (3)
360 n

1
tg = 0
(min) (4)
360 n

Unghiurile si se determina din consideratii geometrice:


CE
tg = ; = 3600 (5)
2 r
Din relatiile trigonometrice unghiurilor asemenea se obtine:
2R 0 2R
tg = ; = 2 arctg (6)
2 L L
2R
0 = 360 0 2 arctg (7)
L

Facultatea de Inginerie din Brila

47
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 5.3
Inlocuind in expresiile :
0 2R
360 2 arctg
L
ta = 0 (min)
360 n
(8)
2R
2 arctg
tg = L (min)
360 0 n
Vitezele medii ale berbecului la cursa activa (va) si al cursa in gol (vg) sunt:
L L
va = ; vg = (9)
ta tg
Inlocuind timpii cu expresiile lor din (8), rezulta:

L n 360 0
va = (m/min)
2R
360 0 arctg
L
(10)
0
l n 360
vg = (m/min)
2R
2 arctg
L

Facultatea de Inginerie din Brila

48
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Dupa cum se observa din relatiile (.....) modificarea vitezelor berbecului se poate face
actionand asupra parametrilor L (cursa) si n (turatia), ceilalti parametrii avand valori constante.
Astfel, se poate intocmi diagrama v = f(L) pentru diferite turatii n, cu ajutorul careia se poate
regla masina-unealta pentru a lucra la viteza de aschiere optima, calculata prin teoria aschierii.
Lanturi cinematice pentru miscarea de avans rectilinie-intermitenta:
Pentru modificarea periodica a pozitiei relative dintre scula si piesa, este necesara
realizarea unei miscari de avans intermitent a sculei, miscare obtinuta, la seping, cu ajutorul unui
mecanism clichet-roata de clichet (fig 5.4).

Fig 5.4
Un astfel de mecanism permite realizarea unei miscari de rotatie intermitenta, prin
antrenarea de catre clichetul (c) a unei roti de clichet (z), care este fizata la capatul surubului (4)
ce deplaseaza masa sepingului si realizeaza avansul (s) al piesei. Acest avans a (mm/c.d) se obtie
prin transformarea miscarii de rotatie a surubului in miscare de translatie, cu ajutorul
mecanismului surub-piulita (5). Marimea avansului (s) este in functie de rotatia surubului si deci
de valoarea unghiului de rotatie al rotii de clichet. Ca urmare se poate scrie:
k
s= p (mm/c.d) (11)
z
unde: p pasul surubului conducator al mesei ps (mm);
z numarul de dinti ai rotii de clichet;
k numarul de dinti antrenati de clichet la o cursa dubla (c.d) a berbecului
Marimea avansului periodic se poate regla, modificand numarul de dinti k, antrenati de clichet.
Reglarea se efectueaza prin variatia unghiului de oscilatii, respectiv cursa balansierului 6, care

Facultatea de Inginerie din Brila

49
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

antreneaza clichet, variatii obtinuta prin deplasarea glisierei (3), in ghidajul (2) al discului
manivela (1).
Alt mos de reglare poate fi realizat prin utilizarea unui manson, care poate acoperi un
numar variabil de dinti ai rotii de clichet. Mansonul se poate roti in pozitia necesara, lasand
descoperiti numai 1, 2, 3,.......dinti, pe care ii va antrena clinchetul.

Constructia si cinematica sepingului:


Partile principale ale sepingului sunt: batiul, masa masinii pe care se fixeaza piesa de
prelucrat, berbecul masinii pe care se fixeaza piesa de prelucrat, berbecul masinii pe care se
fixeaza cutitul prin intermediul saniei port-cutit, lantul cinematic al miscarii principale (pentru
berbec), lantul cinematic al miscarii de avans orizontal-transversal si vertical (pentru masa),
lanturile cinematice pentru miscarile auxiliare.
Miscarea principala rectilinie-alternativa, este executata de catre scula fixata pe
berbecul masinii. Lantul cinematic al acestei miscari este de la motorul electric de 4,5 kw si 1000
rot/min, miscarea de rotatie se transmite printr-o trasmisie cu curea trapezoidala, la cutia de
viteze cu blocuri de roti dintate deplasabile (subansamblul cu rapoarte de transmitere variabile),
cu 3 x 2 = 6 rapoarte de transmitere.
De la cutia de viteze prin perechea de roti dintate 23/102, miscarea se transmite mecanismului cu
culisa oscilanta, care transforma miscarea de rotatie in miscare rectiliie-alternativa a berbecului.
Miscarea de avans longitudinal-transversal al mesei:
Lantul cinematic culege miscarea de la axul rotii 102, de unde prin perechea de roti
dintate 36/36, patrulaterul articulat, care contine balansierul, ajunge la mecanismul cu clichet-
roata de clichet, care transforma miscarea de rotatie continua a rotii 36, in miscare de rotatie
intermitenta a rotii de clichet fixata pe surubul ce deplaseaza rectiliniu-intermitent (mm/c.d)
masa masinii (deci si piesa de prelucrat fixata pe masa).
Marimea avansului masei se regleaza prin limitarea numarului de dinti (k) pe care ii
antreneaza clinchetul la o cursa dubla, ceea ce se obtine cu ajutorul mansonului care acopera
partial dintii rotii de clichet.
Miscarea de avans vertical intermitent:
Este executata de catre cutitul fixat in sania transversala a berbecului. Lantul cinematic
are drept miscare conducatoare, miscarea principala rectilinie-alternativa a berbecului. La fiecare
cursa dubla, opritorul roteste cu un anumit numar de dinti roata de clichet, prin intermediul

Facultatea de Inginerie din Brila

50
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

parghiei clichetului si a clichetului. De la roata de clichet, miscarea se transmite prin rotile


conice 22/22; 22/22 la surubul, care imprima miscarea de avans intermitent vertical (mm/c.d)
saniei port-cutit.
Miscarile auxiliare:
1) Lantul cinematic al miscarii auxiliare de deplasare verticala a masei masinii se compune
din rotile dintate conice 20/36 si surubul vertical care se insurubeaza in piulita fixata pe
batiu.
2) Lantul cinematic al miscarii de deplasare a cursei de lucru (L) a berbecului fata de masa
masinii consta din perechea de roti dintate conice 20/36, care, actionate manual de o
maneta, imprima o anumita rotatie surubului cu pasul p = 6 mm, surub ce modifica pozitia
articulatiei superioare a culisei oscilante cu berbecul.
3) Lantul cinematic pentru reglarea distantei pietrei de culisa fata de axul rotii dintate-volant
102 (raza r)- miscare necesara reglarii cursei berbecului (L) se compune dintr-un ax care trece
prin arborele tubular al rotii 102, ax ce actioneaza rotile conice 36/20 si in continuare, surubul de
antrenare a pietrei de culisa.

III. Utilajul si materialele intrebuintate:


Pentru efectuarea in bune conditiuni a lucrarii sut necesare urmatoarele:
 un seping,
 tahometru,
 dispozitiv cu comparator cu cadran pentru masurarea avansului,
 cronometru,
 cutite de rabotat,
 subler,
 normative pentru alegere regimurilor de aschiere,
 material de prelucrat.

IV. Modul de lucru:


- Studierea constructiei si functionarii sepingului; imtocmirea schemei cinematice;
- Calcularea pe baza ecuatiei de bilant cinematic, a numarului de curse duble pe minut
(c.d/min) ale berbecului (nc) si reglarea corespunzatoare a masinii.

Facultatea de Inginerie din Brila

51
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- Verificarea numarului de curse duble pe minut (nm) ale berbecului (cu ajutorul
cronometrului), respectiv a numarului de rotatii al rotii 102 (cu tahometru).
- Calculul avansului transversal al mesei (sc) pentru k = 1, 2,3,4 si reglarea corespunzatoare a
masinii.
Verificarea avansului transversal (sm) cu ajutorul dispozitivului cu comparator cu cadran.
- Reglarea cursei berbecului (L) pentru o lungime precisa.
- Reglarea pozitiei cursei berbecului fata de masa masinii pentru o valoare prescrisa.
- Determinarea prin calcule a vitezelor medii in cursa activa (cu relatia.....), pentru diferite
valori ale numarului de curse duble pe minut (n) obtinute pe seping si a lungimilor de cursa
L = 100; 200; 300; 400 mm.
- Trasarea graficului v = f(L) pentru diferite numere de curse duble pe minut (n).
- Alegerea parametrilor egimului de aschiere, pentru o anumita piesa de prelucrat si un anumit
cutit de rabotat, se face ca la strunjire prin calcul sau dupa normative.
Rezultatele se trec intr-un tabel de forma urmatoare, iar interpretarae valorilor obtinute se
va face in conformitate cu notiunile de la partea teoretica.

Lantul cinematic al miscarii Lantul cinematic al miscarii


Regimul de aschiere
principale de avans transversal Viteza
medie
Nr. crt.

Numarul de curse Turatia Avansul


m/min V na
duble /mm rotii Numarul [ mm/c.d ] S Sa n
t mm mm rot
mm mm rot
Calculat Verificat 102 de dinti Calculat Verificat c.d c.d
c.d
min
mi
V.med n
nc nm n102 k Sc Sm .

Lungimea cursei
L [mm]

Pozitia cursei berbecului


[ mm]

Facultatea de Inginerie din Brila

52
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 6
PROCESUL DE PRELUCRARE PRIN BROSARE

BROSAREA:
Este procedeul de prelucrare prin aschiere cu ajutorul sculelor de constructie speciala
numite brose.
Broele sunt scule achietoare de productivitate ridicat, fiind folosite la prelucrarea
alezajelor circulare, alezajelor canelate, poligonale, a diverselor canale interioare, precum i la
prelucrarea suprafefelor exterioare plane simple sau profilate oarecare. Sunt scule de complexitate
ridicat din care motiv se utilizeaz numai la fabricaia de serie sau la operaii care se repeta.
BROSELE sunt scule complicate, costisitoare, din care cauza operatiile de brosare se
aplica numai la productia in serie mare si in masa.
Prin acest procedeu se pot prelucra suprafete plane sau profilate, interioare sau exterioare.

Broele pot fi asimilate cu o serie de cuite de rabotare sau mortezare, fixate pe


corpuri de forma prismatic sau de forma circular, care realizeaz indepartarea adaosului
de prelucrare prin atacul succesiv al taiurilor, in cursul unei singure miscari relative a sculei
fa de semifabricat, ca urmare a creterii dimensionale a fiecarui dinte care urmeaz s
aschieze, cu cota a. Rezult deci c brosele sint scule multi-cuite cu achiere continu.

Facultatea de Inginerie din Brila

53
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Broele se construiesc pentru prelucrarea unei anumite suprafee (plane, rotunde,


profilate etc.), de o anumit dimensiune si pentru o anumit lungime de achiere, lund n
considerare totodat i felul materialului de prelucrat. Aadar, forma broei, dimensiunile,
pasul dinilor achietori i de calibrare sunt determinate de parametri dimensionali i de
form ai piesei supuse prelucrarii i ai materialului de achiat.
Exist deci o legatura dimensional strins ntre scul i pies, prin care se
exclude contribuia calificarii muncitorului. Forma, dimensiunile i netezirea suprafeelor
prelucrate rezult nemijlocit in urma trecerii ultimului dinte al broei, care realizeaz
forma i dimensiunea prescris a suprafeei, ct i finisarea ei complet.
Adausul de prelucrare pentru broare se determin pentru fiecare tip de profil interior
sau exterior, n parte n funcie de:
- dimensiunile semifabricatului obinut la operaia de prelucrare anterioar brorii, cnd
acestea sunt deja realizate;
- necesitatea de a obine prin broare, cu siguran dimensiunea final cerut.
Pentru diametre mai mari ale broelor si materiale dificile, achierea aceleiai
suprainalri pe dinte, se poate efectua de grupe mai mari de dini (pin la patru), avnd forma
ca n figura 6.1

Fig. 6.1

Facultatea de Inginerie din Brila

54
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Scule folosite la brosare:


Brosele pentru prelucarea suprafetelor plane:
- au forma prismatica si sunt prevazute cu dinti aschietori pe una din fete;

Fig. 6.2

Pentru prelucrarea completa a unei suprafete este necesar sa se parcurga trei etape:
- degrosarea
- finisarea
- calibrarea
Aceste trei etape se pot realiza in doua moduri:
- construind cate o brosa pentru fiecare etapa;
- folosind o singura brosa prevazuta cu trei grupe de dinti, cate o grupa pentru fiecare
etapa.
A doua solutie este raspandita in practica, deoarece asigura o productivitate mai mare si
prezinta avantajul ca, pe masura ce unii dinti aschietori se uzeaza, ei sunt inlocuiti cu dinti din
portiunea de calibrare, care se ascut astfel incat sa desprinda aschii.
Din punct de vedere constructiv, brosele pot fi executate dintr-o singura bucata sau cu dinti
demontabili.
Sculele folosite la prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare sunt brosele de interior.
Brosa este compusa din mai multe parti, avand fiecare rol functional bine stabilit. Astfel in
urmatoarea figura sunt notate partile unei brose pentru suprafetele interioare cilindrice, dupa
cum urmeaza:

Facultatea de Inginerie din Brila

55
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 6.3
unde:
Lt lungimea totala a brosei;
L1- coada pentru fixarea in dispozitivul de tragere;
L2 gatul brosei;
L3 partea de ghidare;
L5 partea aschietoare a brosei, care executa prelucrarea;
L6 partea de finisare si de calibrare, care asigura obtinerea preciziei finale si calitatea
suprafetei prelucrate;
L7 partea de ghidare;
L8 partea de conducere, care ajuta la sustinerea brosei in timpul lucrului;
Masini de brosat:
Din punct de vedere constructiv, masinile de brosat sunt mai simple decat alte masini-unelte.
O masina de brosat trebuie sa asigure deplasarea brosei, prin tragere sau impingere, si
fixarea
piesei de prelucrat.
Masinile de brosat pot fi actionate:
- mecanic;
- hidraulic;
Dupa directia pe care se deplaseaza brosa in timpul aschierii, masinile de brosat pot fi:
- orizontale;

Facultatea de Inginerie din Brila

56
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- verticale;
Masinile de brosat orizontale sunt preferate in cazul in care piesele supuse prelucrarii au
dimensiuni mari.
Masina de brosat verticala reprezentata schematic:

Fig. 6.4

Dispozitive folosite la brosare:

Dispozitivele folosite la brosarea suprafetelor plane sunt simple.


In mod obisnuit, piesele se fixeaza direct pe masa masinii. Brosele se fixeaza cu suruburi
pe sania portscula, deoarece dupa reascytirea brosei inaltimea scade, reglarea acesteia se face cu
ajutorul unor placute de adaos introduse sub brosa.
Pentru brosarea suprafetelor interioare se folosesc dispozitive de constructie simpla care
au rolul de sustinere si fixare a piesei. Aceste dispozitive constau intr-o placa care se centreaz pe
platoul de lucru al masinii de brosat.
Pe aceasta placa se aseaza piesa deprelucrat asupra careia actioneaza brosa prin tragere,
presand piesa de prelucrat in timpul lucrului.

Facultatea de Inginerie din Brila

57
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 6.5
Folosirea unui dispozitiv obisnuit impune conditia ca suprafata de asezare a piesei
peplaca de reazem a dispozitivului sa fie perpendiculara pe directia de tragere.
In cazul in care aceasta conditie nu este indeplinita, se folosesc dispozitive cu
autocentrare, care se aseaza pe oplaca, rezemata la randul ei pe o saiba cu suprafata sferica.

Fig. 6.6
Prelucrarea pieselor cu pereti subtiri necesita folosirea unor dispozitive speciale care sa
previna deformarea pieselor.
Un asemenea dispozitiv este reprezentat in figura urmatoare, unde piesa este introdusa in
intregime in corpul placii de reazem.

Facultatea de Inginerie din Brila

58
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig.6.7
Dispozitivele de prindere a broselor de interior care lucreaza prin tragere depind de
configuratia cozii brosei( ovala, cu degajare inelara sau cu degajare laterala).
Aceste dispozitive poarta numele de mandrine pentru prinderea broselor.

Prelucrari executate pe masinile de brosat:


1. Prelucrarea suprafetelor plane:
Brosa executa miscarea principala de aschiere care este o miscare de translatie in lungul
suprafetei de prelucrat. In timpul deplasarii, dintii brosei desprind de pe suprafata de prelucrat
aschii subtiri de metal, colectate intr-un canal special prevazut intre doi dinti. Fiecare dinte al
brosei lucraza ca un cutit de rabotat, insa stratul de metal se indeparteaza printr-o singura cursa
de lucru, brosa avand un numar mare de dinti care lucreaza unul dupa altul.
Miscarea de avans necesara la prelucrare este executata tot de brosa. In acest scop, intre
doi dinti exista o decalare in sens perpendicular pe suprafata de prelucrat, numita suprainaltarea
dintilor (sz), care asigurainlaturarea unui starat de metal de o anumita grosime. Marirea
suprainaltarii dintilor se alege in functie deconstructia brosei, a materialului de prelucrat, a
suprafetei care urmeaza a fi brosata. Aceasta variaza in limitele 0,04 0,3 mm.

Facultatea de Inginerie din Brila

59
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Prelucrarea suprafetelor de rotatie exterioare:


Brosarea se poate realiza in doua moduri:
- cu brosa dreapta (a)
- cu brosa circulara: - cu dinti la exterior (b)
- cu dinti la interior:
- cu miscare simpla ; - cu miscare planetara

Fig. 6.8
Prelucrarea se poate realiza dupa doua scheme de aschiere, si anume:
- aschiere succesiva (a)
- aschiere progresiva (b)

Fig. 6.9

Facultatea de Inginerie din Brila

60
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

In primul caz, fiecare dinte al brosei indeparteaza un adaos de material de grosime mica
de pe toata lungimea piesei de prelucrat. Dintii au latimea egala cu latimea suprafetei de
prelucrat.
Prelucrarea este asemanatoare cu strunjirea tangentiala si serealizeaza cu brose drepte, pe
masini de tipul masinilor de frezat orizontale, strungurilor asu masinilor de brosat speciale.
In cazul aschierii progresive, fiecare dinte al brosei elimina un adaos de prelucrare mare
de pe o lungime mica si nu numai ultimii 2-3 dinti ai brosei, care sunt de finisare, au lungimea
suprafetei care se prelucraza. Constructia brosei este mai economica si usor de realizat.
Brosarea se poate aplica si la prelucrarea unui sector circular al unui arbore sau al unei
piese oarecare, folosindu-se o brosa plana, sau la prelucrarea unor suprafete profilate, cu ajutorul
unor brose profilate. Pentru aceasta, piesei I se imprima o miscare de rotatie cu turatie mica, iar
brosei o miscare rectilinie sau circulara, dupa forma ei constructiva.

Prelucrarea suprafetelor de rotatie interioare:


Operatia de brosare se poate executa:
1. Prin tragere

Fig. 6.10

Facultatea de Inginerie din Brila

61
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

2. Prin presare:

Fig. 6.11

In cazul brosarii prin tragere brosa este trasa de-a lungul suprafetei interioare a piesei care
se prelucreaza.
In cazul brosarii prin presare piesa este impinsa cu ajutorul unei masini de presat. Pentru
a fi posibila prelucarea, in semifabricat trebuie sa existe in prealabil o gaura prin care sa se
introduca brosa, care va realiza si dimensiunea finala a alezajului.

Brosarea interioara:
Este utilizata de obicei, la prelucarea de calibrare a gaurilor cilindrice, precum si a
gaurilor poligonale sau canelate.
Dupa gradul de netezire si precizai dimensiunilor suprafetei prelucrate, se deosebesc:
1. Brosarea de degrosare
2. Brosarea de finisare;
3. Brosarea de calibrare;
1.Brosarea de degrosare se foloseste la prelucrari pregatitoare brite, fiind urmata de obicei de
brosarea de finisare, adaosul de prelucrare este mare pana la 8 mm.

Facultatea de Inginerie din Brila

62
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

2. Brosarea de finisare se executa dupa brosarea de degrosare si are ca scop sa indeparteze


urmele lasate de scule in prelucrarile de aschiere preliminare, asigaurandu-se obtinerea formei
definitive a suprafetei; adaosul de prelucrare are valori de 0,6-1,4 mm, in functie de diametrul
brosei si raportul l/d.
3. Brosarea de calibrare se aplica cu scopul de a mari gradul de netezire a suprafetelor si mai
putin pentru modificarea dimensiunilor. Adaosul de prelucrare variaza intre 0,005 - 0,1 mm, in
functie de materialul piesei si de calitatea prelucrarii anterioare.

Metode de brosare in functie de pozitia suprafetei de prelucrat in raport


cu alta suprafata si de felul miscarilor executate de brosa sau semifabricat :
1. Brosare libera suprafata de prelucrat prin brosare nu este legata prin cote de alte
suprafete ale semifabricatului; prin aceasta metoda se modifica forma si dimensiunile unei gauri
prelucrate in prealabil (a)
2.Brosarea coordonata aplicata cand suprafata de prelucrat prin brosare este
legata prin cote de alte suprafete ale piesei (b)

Fig. 6.12
Controlul suprafetelor prelucrate prin brosare:
Verificarea si controlul executiei are in vedere punerea in evidenta a urmatoarelor
elemente:
- precizia dimensionala;
- abaterile de forma;
- abaterile de la pozitia reciproca a suprafetelor;

Facultatea de Inginerie din Brila

63
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- calitatea si starea suprafetelor;


Toate acestea trebuie sa se inscrie in limitele prescrise pe desenul de executie.
Avand in vedere precizia se calitatea suprafetelor brosate foarte ridicate, controlul se
efectueaza dupa metodele prezentate anterior la strunjire si frezare.
Metodele de control se aplica in general dupa suprafetele respective si in mod special
dupa forma si precizia acestor suprafete.

Regimul de aschiere:
Regimul de aschiere in cazul brosarii este ales tinandu-se seama de cateva considerente
dintre care cele mai importante sunt:
- calitatea suprafetei prelucrate;
- durabilitaea sculei;
- marirea fortelor de aschiere;
Suprainaltarea pe dinti Sz si latimea aschiei b se aleg tinandu-se seama de
schema de brosare, de naturamaterialului prelucrat se de profilul suprafetei brosate.
Viteza tehnologica de aschiere Vth as, se determina din conditia realizarii durabilitatii
optime cu relatia:
Vth as = Cv / Tm Syvz (1)
In aceasta relatie duritatea optima se alege T = (90480) minute, iar constantele Cv si Yv
sunt determinate experimental.
Determinarea si alegerea vitezei d aschiere tine seama ca rugozitatea suprafetelor brosate
corespunde operatiilor de finisare, si prin urmare trebuie evitate vitezele care favorizeaza
depunerile pe tais.
Din acest motiv, vitezele de aschiere la brosare sunt mici si au valori sub 15m/min.

Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la brosare:


Se supune prelucrarii mecanice de finisare (Ra = 3,2 um) prin brosare cilindricaalezajul
rotii dintate din A, dupa schema din fig B. Roata dintata este realizata din otel Cr-Ni. Prelucrarea
se face pe o masina de brosat orizontal, cu o brosa din MCW 14. Sa se determine norma tehnica
de timp.

Facultatea de Inginerie din Brila

64
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 6.13
Rezolvare
1. Determinarea parametrilor regimului de aschiere
- adoptam avansul Sd = 0,025 mm/dinte.
- alegem pentru MCW 14 viteza de aschiere V = 3m/min.

2. Determinarea timpului de baza se face cu relatia:


tb = H K / 1000 v q (min) (2)
H lungimea cursei de lucru (mm)
k coeficientul dependent de raportul dintre viteza cursei de lucru si viteza cursei de mers in
gol;
v viteza cursei de lucru (m/min)
q numarul de piese brosate simultan;

Masuri de protectia muncii la brosare:


Masurile de tehnica a securitatii muncii sunt cele care se impun a fi respectate la deservirea
in general a utilajelor tehnologice, muncitorul trbuind sa verifice inainte de inceperea lucrului
starea masinii, urmarind ca sistemul hidraulic sa fie in functiune, precum si dispozitivele de
fixare a pieselor si brosei.
Se efecueaza apoi reglarile la marimea necesara a cursei si a vitezei de aschiere.

Facultatea de Inginerie din Brila

65
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Facultatea de Inginerie din Brila

66
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 7
RECTIFICAREA (ABRAZAREA)

I. Scopul lucrarii:
- Cunoasterea schemelor de generare a suprafetelor prin rectificare;
- Cunoasterea caracteristicilor tehnice (caracteristica de viteza si caracteristica de forta) ale
masinilor de rectificat;
- Cunoasterea caracteristicilor materialelor abrazive.

II. Consideratii teoretice:


Procesul tehnologic de prelucrare prin aschiere utilizand abrazivi sub forma unor
particule dure dispersate intr-un liant solid, semisolid (pasta) sau lichid se numeste abrazare.
Se disting urmatoarele procedee de prelucrare: polizarea, rectificarea si netezirea (suprafinisarea
sau vibronetezirea, lepuirea).
Polizarea se executa cu corpuri abrazive (discuri), realizandu-se curatirea suprafetelor
unei piese, fara a se impune cerinte privind precizia dimensionala sau calitatea suprafetelor.
Masina pe care se executa polizarea este polizorul fix sau mobil.
Rectificarea se foloseste in special pentru realizarea unei precizii dimensionale inalte si a
unei calitati a suprafetei ridicate. In majoritatea cazurilor, rectificarea este precedata de o
prelucrare de degrosare prin alte procedee, si de tratamente termice, desi exista cazuri cand
rectificarea este unica metoda de prelucrare. Scula de baza, in cazul rectificarii, este corpul
abraziv de revolutie care poate avea forme foarte diverse.
Corpul abraziv este format din granule abrazive dure, reunite intr-o masa de liant care
prezinta porozitati.
Liantii utilizati in majoritatea cazurilor pentru fabricarea pietrelor abrazive sunt lianti
ceramici. Sculele rezuoltate sunt rezistente, din punct de vedere al rezistentei mecanice, nu sunt
sensibile la apa, ulei si temperaturi inalte, dar sunt sensibile la lovituri.

Facultatea de Inginerie din Brila

67
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Prin rectificare pot fi obtinute suprafete pe diverse forme: de revolutie (cilindrice, conice,
profilate), interioare si exterioare, plane, elicoidale, evolveintoidale, etc..in functie de miscarile
reciproce dintre semifabricat si discul abraziv.

Prelucrarea suprafeelor de rotaie, interioare, cilindrice i conice prin rectificare se aplic


atunci cnd se impun condiii de precizie i calitate ridicate, care nu pot fi obinute prin alte
procedee, sau n cazul cnd materialul piesei, avnd o duritate ridicat, impune folosirea acestui
procedeu.

Pentru rectificarea materialelor moi se folosesc pietre tari, iar pentru rectificarea
materialelor dure, pietre abrazive moi.

De obicei, rectificarea se aplic pieselor tratate termic sau care au fost executate din
materiale dure. precizia de prelucrare ce se obine prin rectificarea interioar se ncadreaz n
clasele 5 -8 ISO, iar rugozitatea suprafeei Ra=1,6 0,4 m.

Masinile de rectificat, in functie de destinatie, se impart in cateva grupe de baza: de


rectificat rotund, cu centre si fara centre, de rectificat interior, de rectificat plan.
In constructia de masini se mai folosesc masini de rectificat speciale pentru prelucrarea
filetelor, a rotilor dintate, a canelurilor etc..
Pentru obtinerea suprafetelor oglinda, mai sunt: masini de honuit, de lepuit si de
superfinisat. Aceste masini realizeaza o calitate inalta a suprafetei, neimbunatatind, in general
precizia dimensionala si de forma.

1. Metode de prelucrare a alezajelor cilindrice prin rectificare:


Alezajele se pot rectifica n dou metode:
- cu piesa n micare de rotaie: aplicabil la piesele mici, cu forme regulate (discuri, buce,
roi dinate, etc.) care se pot fixa uor n mandrina mainii i care nu sunt uor deformabile;
- cu piesa fix: pentru piese cu dimensiuni mari i form complex (blocuri de cilindrii i
carcase) care se fixeaz greu n mandrin.
La prelucrarea pieselor fixate n mandrina mainii (fig.7.1.a)piatra abraziva executa
miscarea principala de aschiere cu turatia nd si micrile de avans longitudinal sd i de ptrundere
st, iar piesa execut numai micarea de avans circular cu turaia np care are sens contrar micrii
discului abraziv.

Facultatea de Inginerie din Brila

68
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

La procedeul de prelucrare a alezajelor cu piesa fix, discul abraziv execut toate micrile
necesare realizrii procesului de achiere (fig. 7.1.b) piesa fiind fixat pe masa mainii cu axa n
poziie orizontal sau vertical.

Fig. 7.1.a

Fig. 7.1.b
Micrile executate de discul abraziv sunt:
- micarea principal de achiere nd (micarea de rotaie n jurul axei sale);
- micarea de rotaie n jurul axei alezajului (micarea planetar) sc;

Facultatea de Inginerie din Brila

69
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- micarea de avans longitudinal sl;


- micarea de avans transversal st (de ptrundere).

2. Metode pentru rectificarea suprafeelor conice interioare:


Pentru prelucrarea alezajelor conice, se folosesc urmtoarele metode:
- rectificarea prin treceri succesive;
- rectificarea cu avans de ptrundere;
- rectificarea pe maini de rectificat planetar.
Rectificarea prin treceri succesive (fig7.2) se folosete la rectificarea alezajelor conice pe
maini de rectificat universale.

Ppua port-pies se rotete cu unghiul de nclinaie ( fiind unghiul la vrf al
2
conului). piesa de prelucrat, fixat n dispozitivul de prindere al ppuii port-pies, execut
micarea de avans II.
Discul de rectificat, fixat pe arborele principal, execut micarea principal de achiere I,
micarea de avans longitudinal III i micarea de avans transversal IV mpreun cu ppua port-
scul.

Fig. 7.2

Facultatea de Inginerie din Brila

70
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig 7.3

Rectificarea suprafeelor conice interioare pe maini de rectificat rotund interior planetar


(fig. 7.4) se aplic pentru piese cu dimensiuni i mas mare la care alezajul conic are dimensiuni
mari.

Facultatea de Inginerie din Brila

71
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 7.4

Prin acest procedeu se pot obine coniciti pn la 6, lungimea piesei conice fiind
relativ mic. Micrile necesare rectificrii sunt:
I micarea principal de achiere (de rotaie a pietrei n jurul axei sale);
II micarea planetar (de rotaie a pietrei n jurul alezajului ce se rectific);
III micarea de avans radial executat de capul de rectificat;
IV micarea de avans de ptrundere executat tot de capul de rectificat.
Conicitatea piesei se obine prin legtura cinematic rigid dintre avansul radial III i
avansul de ptrundere IV. Mrimea acestor avansuri se alege astfel nct rezultanta celor dou
micri R s fie paralel cu generatoarea conului de rectificat.
Piatra de rectificat se alege cu conicitatea egal cu a piesei.
Tehnologia de prelucrare i elementele regimului de achiere se stabilesc la fel ca pentru
alezajele cilindrice.

Facultatea de Inginerie din Brila

72
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

3. Scule i dispozitive utilizate la prelucrarea alezajelor prin rectificare:

Scule abrazive:
Pentru rectificarea alezajelor se folosesc pietre abrazive cu sau fr tij de forme variate:
cilindrice, tronconice, etc.(fig 7.5)
Pentru realizarea unei productiviti maxime la rectificare este necesar ca arborii
posrtscul s aib o construcie rigid cu diametre i lungimi corespunztoare. Se va acorda o
mare atenie la alegerea pietrei abrazive din punct de vedere al formei, dimensiunilor i al
principalelor caracteristici (abraziv, liant, granulaie, duritate).
Diametrul pietrei de rectificat se alege n funcie de alezajul de prelucrat.

Fig. 7.5
Dispozitive de prindere a pieselor:
Pentru prinderea i fixarea pieselor la rectificarea rotund se folosesc: universale
acionate mecanic sau pneumatic, dispozitive cu buc elastic, dispozitive cu membran.
Aceste dispozitive trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s asigure o prindere rigid fr a deforma piesa;
- s asigure a bun centrare a suprafeelor interioare fa de cele exterioare;
- s asigure o manipulare simpl la prinderea i desprinderea piesei;
- s asigure echilibrarea perfect a meselor aflate n micare, pentru a nu solicita
arborele principal al mainii n timpul lucrului.
Prinderea pieselor cu perei subiri n universal se va face prin folosirea unor bacuri
speciale cu suprafaa i lungimea de contact ct mai mari la piesa de rectificat (fig7.6).

Facultatea de Inginerie din Brila

73
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 7.6
Tehnologia de prelucrare a alezajelor prin rectificare. Elementele
regimului de achiere:
Stabilirea tehnologiei de rectificare a alezajelor const n alegerea mainii de rectificat, a
metodei de prelucrare n funcie de forma i dimensiunile piesei, a sculei i a dispozitivelor de
prindere i fixare, avnd n vedere rigiditatea piesei respective i condiiile impuse acesteia,
precum i n stabilirea parametrilor optimi ai regimului de achiere.
Regimul de achiere n procesul de rectificare interioar se caracterizeaz prin faptul c
viteza de achiere variaz n funcie de felul prelucrrii (degroare sau finisare) i de mrimea
alezajului de prelucrat.

Rectificarea filetelor:
Masinile pentru rectificat filete se folosesc pentru finisarea filetelor precise, de exemplu,
a filetelor tarozilor, calibrelor, suruburilor conducatoare precise. Filetele mici se executa direct
prin rectificare, iar cele mari, se rectifica dupa o filetare prealabila prin aschiere cu cutit de filetat
sau frezare.

Facultatea de Inginerie din Brila

74
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Exista trei procedeee de rectificat filete:


a) Filetul este rectificat cu un disc abraziv cu o singura muchie.
b) Filetul este rectificat de o piatra cu mai multe muchii dispuse la o distanta
egala cu pasul filetului.
c) La prelucrarea filetelor lungi cu pietre cu mai multe muchii se foloseste o
piatra conica.
La degroare se folosesc viteze de achiere cuprinse ntre 15 i 20 m/s, iar la finisare de
20 30 m/s.
Pentru alezaje mici se folosesc viteze de achiere mici iar pentru diametre ale alezajelor
mai mari de 30 mm se folosesc viteze mai mari.
Avansul transversal la degroarea oelului i fontei variaz ntre 0,002 i 0,01 mm, pentru
o curs dubl a pietrei.
Avansul longitudinal se stabilete n funcie de materialul de prelucrat, dimensiunile de
prelucrat, dimensiunile alezajului i felul prelucrrii.
Pentru mrirea avansului longitudinal, se impune folosirea pietrelor late, dar mrimea
limi adoptate este limitat de rigiditatea arborelui principal.
La rectificarea interioar se folosete o rcire abundent n special la prelucrarea
alezajelor mici, datorit faptului c arcul de contact dintre pies i scul este mare i conduc, n
final, la o nclzire intens a piesei ce se prelucreaz. Pentru evitarea acestui inconvenient se
folosesc pietre abrazive moi.
Pentru rectificare se poate obine o precizie a alezajelor n clasele 6 7 ISO i o
rugozitate
Ra = 0,8 3,2 m.

Facultatea de Inginerie din Brila

75
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 7.7
Pentru calculul normei de timp se ia ca baz relaia de mai jos, cu precizarea c drumul
parcurs de scul se dubleaz din cauza micrii de alternative executate de scul fa de pies.
2L A
th = k [min] (1)
ns t
n care:
A
- reprezint numrul de treceri (raportul dintre adaosul de prelucrare i adncimea de
l
achiere);
L - lungimea cursei, calculat pe baza limii pietrei B (fig. 7.7);
k - coeficient ce ine seama de precizia de prelucrare i opririle la capetele cursei, avnd
valorile 1,2 pentru degroare i 1,5 pentru finisare.
Masinile de ascutit servesc la ascutirea sculelor si sunt folosite in sectiile de scularie ale
intreprinderilor si in atelierele in sectiile se scularie ale intreprinderilor si in atelierele de
ascutitorie ale sectiilor de prelucrari mecanice. In functie de procedeu, masinile se impart in doua
grupe: masini pentru ascutire si netezire abraziva a sculelor, care folosesc pietre abrazive, si
masini pentru ascutire si netezire neabraziva.
In functie de destinatie, masinile de ascutit se impart in:
- universale (pentru ascutirea unor scule de diverse forme) si

Facultatea de Inginerie din Brila

76
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

- speciale (pentru ascutirea unei scule de forma determinata).

Netezirea Pentru obtinerea unor suprafete de calitate inalta, in procesele tehnologice se


folosesc urmatoarele procedee: honuirea, lepuirea si superfinisarea.
Honuirea se foloseste in special pentru prelucrarea alezajelor cilindrice. Esenta procesului de
honuire consta in faptul ca o scula speciala (capul de honuit sau honul), prevazut cu bare
abrazive, executa o miscare compusa de rotatie si rectilinie-alternativa, piesa fiind fixa.

Lepuirea realizeaza suprafete oglinda (0,2.0,02 m) folosind praf abraziv de


granulatie fina amestecat cu unsoare si depus sub aceasta forma pe suprafata discului de lepuit.
Caracterul miscarii fiecarei particule abrazive pe suprafata lepuita trebuie sa fie astfel incat
traiectoria particulei sa nu se repete.
Ca material abraziv se foloseste smirghelul,
corundul, carborundul, colcotarul (crocus sau oxid de
fier), oxidul de crom, praf de diamant si alte materiale
sub forma de praf sau pasta care sunt depuse (se incarca)
pe discurile construite din fonta, bronz etc.
Masinile de lepuit pot fi construite pentru
destinatie generala sau specializate (de exemplu, pentru
lepuirea fusurilor arborilor cotiti).
In fi 7.8 este prezentata schema lepuirii.

Fig. 7.8

Facultatea de Inginerie din Brila

77
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Superfinisarea (vibronetezirea):
Da posibilitatea sa se obtina suprafete de calitate inalta (0,2.0,02 m) si este destinata
prelucrarii unor suprafete de forme diverse (plane, cilindrice, externe si interne, cat si profilate.
Drept scule se folosesc barele abrazive cu granulatia fina.
Esenta procesului de vibronetezire consta in urmatoarele:
Barele abrazive executa o miscare oscilatorie rectilinie alternativa cu frecventa ridicata cu
amplitudine mica pe suprafata fetei.

Fig. 7.9
Ca rezultat al miscarii oscilatorii a pietrei abrazive pe suprafata prelucrata urmele
particulelor abrazive se intretaie sub forma unei retele. In fig 7.9 se prezinta superfinisarea
cilindrica exterioara, in b, suprafinisarea plana, A miscarea rectilinie alternativa a piesei, B
miscarea oscilatorie a sculei, C rotirea piesei, D rotirea sculei, E miscarea oscilatorie a
piesei.

III. Utilajul si materialele folosite:

Se executa operatii de rectificare pe masinile de rectificat rotund RK250/750, si de


rectificat plan RP 250 si operatii de polizare pe polizorul fix.
Sculele folosite sunt: discuri abrazive de compozitii diferite, cu granulatie, duritate si
structura diferita.

Facultatea de Inginerie din Brila

78
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Aparatura de control: micrometru si tahometru.


Materiale: hotel calit si necalit, fonta.

Fig. 7.10

Fig. 7.11

Facultatea de Inginerie din Brila

79
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

IV. Modul de lucru:

- Se studiaza pietre abrazive prezentate si se intocmeste un tabel cu caracteristicile de baza


ale acestora.
- Se va studia modul de generare a suprafetelor prin rectificarea pe utilajul din laborator.
- Se va face analiza miscarilor de lucru (principala si de avans) si auxiliare ale masinii si se
vor face schemele de prelucrare.
- Se efectueaza reglajele pozitionale si cinematice in functie de piesa si scula (pe baza
regimului de aschiere calculat). Se efectueaza miscari in gol pentru verificarea reglajelor.
- Se prelucreaza o piesa si se fac verificari ale dimensiunii si se constata calitatea suprafetei
prin comparatie cu piesa etalon.

Facultatea de Inginerie din Brila

80
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

LUCRAREA NR. 8
DANTURAREA, RULAREA
CU DREAPTA MOBILA LA PRELUCRAREA ROTILOR
CILINDRICE STRUCTURA CINEMATICA A MASINII DE
FREZAT CU ROTI DINTATE FD 320A

I. Scopul lucrarii:

- Cunoasterea posibilitatilor de generare a danturii rotilor cilindrice prin frezare melc modul.
- Cunoasterea structurii cinematice a masinii de danturat, care determina rularea dintre scula
si piesa si elementele de reglaj cinematic.

II. Consideratii teoretice:


Urmarind modul de descriere a evolventei, sa observam procedeul de rulare cu dreapta
mobila.
Acest tip de rulare este schematizat in fig. 8.1

Fig. 8.1
Pentru obtinerea evolventei la rotirea uniforma a cercului cu viteza unghiulara , dreapta
PK si odata cu ea tangenta T trebuie sa se deplaseze cu viteze v = Rb

Facultatea de Inginerie din Brila

81
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Se observa ca dreapta generatoare din pozitia T in T ar putea ajunge si prin translatie


paralela cu o alta dreapta NP cu conditia ca viteza V, de deplasare in lungul acestei drepte sa fie:

V Rb
V = sau V = (1)
cos cos
Relatia (1) arata ca miscarea pe directia dreptei NP, este echivalenta cu rularea fara
Rb
alunecare a dreptei NP, pe un cerc de raza Rr = , ce are viteza unghiulara .
cos
Punctul P, de contact permanent al dreptei cu cercul, in miscarea lor de rulare se afla in
pozitie fixa pe dreapta PK. Deci aceeasi dreapta generatoare T, solidarizata cu dreapta NN sun
un unghi , genereaza aceeasi evolventa daca N, ruleaza pe un cerc de raza Rr, denumit cerc de
rulare.
Generarea profilului se obtine deci prin deplasarea unui tais, inclinat cu unghiul fata de
dreapta.
Se pot dispune pe dreapta mai multe taisuri care sa materializeze o cremaliera (fig 8.2) si
care sa permita prelucrarea completa a dintilor cilindrice.

Fig. 8.2
La prelucrarea cu o scula de tip cremaliera, cu unghiul standardizat al flancurilor = 200,
vor trebui impuse urmatoarele conditii:
 Roata sa execute o miscare de rotatie uniforma cu viteza unghiulara , iar cremaliera sa
se deplaseze cu viteza V, astfel ca dreapta NP, sa ruleze pe cerc.
Aceasta cremaliera se poate obtine dintr-un melc care prin miscare de rotatie si avans
genereaza cremaliera de referinta, cremaliera care se deplaseaza continuu paralel cu sectiunea de
referinta a melcului.

Facultatea de Inginerie din Brila

82
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Generarea danturii are loc prin infasurare, deoarece freza melc rezulta dintr-un surub melc,
caruia i s-au conferit calitati aschietoare, prin practicarea in plan normal pe linie elicoidala
spirelor, a unor canale pentru evacuarea aschiilor.
Imitandu-se deci angrenarea, atat scula cat si piesa executa miscari de rotatie continue si
uniforme, fara a mai fi nevoie de o miscare de divizare.

Fig. 8.3

Din modul cum este realizata scula, rezulta din schema de lucru fig 8.3, miscarile de
lucru si necesitatea reglajului pozitional al sculei pe masina de danturat, astfel incat la danturarea
rotilor dintate cu dinti drepti, profilul normal pe dinte al frezei sa se afle in planul normal pe
dintii rotii de prelucrat.
Rularea fara alunecare, dintre freza melc modul si dintii rotii de prelucrat, este realizata
de catre un lant cinematic de interdependenta lantul cinematic de rulare.
Structura cinematica de principiu a masinilor de danturat prin frezare, adoptata de
majoritatea firmelor constructoare este prezentata in fig 8.4
Pe o constructie batiu B, montant M, suport portscula SPS, coloana C este realizata
structura cinematica a masinii de danturat prin frezare de tip vertical.

Facultatea de Inginerie din Brila

83
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Fig. 8.4

Pentru realizarea miscarii principale de rotatie a frezei melc modul 1, masina trebuie sa
contna un lant cinematic antrenat de un motor M1 si compus din lira cu roti de schimb pentru
reglarea vitezei de aschiere iv si traseul cinematic, 1-2-3-4.
Lantul cinematic de rulare, care realizeaza angrenarea dintre freza melc-modul si roata de
prelucrat (z), este compus din: 4- diferentialul D-5-ir (lira de rulare) 6-7 angrenajul melcat si
axul portpiesa.
Miscarea de avans al frezei fata de piesa, se poate realiza pe directie verticala (avansul de
generare), miscare ce este realizata de la motorul M2-CA (cutia de avansuri)-8-9. Aceasta
miscare de avans pe verticala din modul de generare, a rotilor dintate cu dantura elicoidala,
dicteaza o miscare suplimentara II, infranata piesei, miscare suprapusa miscarii de rulare II, prin
mecanismul diferential 10 iD (lira diferentialului) -11- mecanism surub melc-roata.
Avansul radial al piesei se realizeaza printr-un circuit hidraulic mecanic, format din
hidromotorul 4 si mecanismul surub-piulita 12.
Avansul tangential al sculei se realizeaza, printr-un lant cinematic ce isi culege miscarea
in nodul 8-it (lira de avans tangential) 12 si mecanismul surub-piulita.

Facultatea de Inginerie din Brila

84
Lucrri de laborator
Maini unelte i prelucrri prin achiere

Din cele prezentate mai sus rezulta structura masinii de danturat, care permite obtinerea
miscarilor de lucru, conform schemei de lucru, la prelucrarea rotilor cilindrice si melcate,
structura care este regasita in schema cinematica a masinii FD 320A.

III. Utilajul si materialele intrebuintate:


 Masina de frezat roti dintate cilindrice FD 320A.
 Tahometru.
 Comparator cu cadran si suport magnetic.
 Subler.

IV. Modul de lucru:


- Se analizeaza miscarile sculei si piesei si se identifica componentele miscarilor de lucru si
auxiliare.
- Se stabilesc criteriile care determina parametrii caracteristici ai miscarilor sculei si piesei.
- Se analizeaza lanturile cinematice, se determina rolul lor functional si conditiile de reglare.
- Se intocmeste schema structurala a masinii FD 320A.

Facultatea de Inginerie din Brila

85