- LUCRARE

Studentă
TEHNICĂ -
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
www.referat.ro
FACULTATEA DE INGINERIE AEROSPAȚIALĂ

TĂRTĂU ANIELA
ELENA
 SCHEIANU ANIELA ELENA

2.1 Terminologie....................................................................................................................15
2.2 Simbolurile tolerantelor si ajustajelor..............................................................................17
2.3 Inscrierea tolerantelor pe desen........................................................................................18
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................23

1. Caracteristicile generale

ale desenului tehnic

19.12.2012 2
DESEN TEHNIC

1.1 Scop. Clasificare

Desenul tehnic este reprezentarea grafică plană a unei idei sau concepții
tehnice după anumite norme și reguli riguros stabilite în acest scop.

Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta și determina obiecte,

suprafețe etc.
Clasificarea desenelor tehnice
a) După domeniul la care se referă desenul:

- Desenul industrial se referă la reprezentarea obiectelor și a concepției

tehnice privind structura, construcția, funcționarea și realizarea
obiectelor din construcția de mașini, construcții de nave, aerospatiele
etc.
- Desenul de construcșii se referă la reprezentarea construcțiilor de
clădiri, de artă, căi de comunicație etc.
- Desenul de arhitectură se referă la concepția funcțională și estetică a
construcțiilor etc.
- Desenul de instalații se referă la reprezentarea elementelor de instalații
aferente unităților industriale etc.
- Desenul cartografic se referă la reprezentarea regiunilor geografice sau
a suprafețelor cu forme de relief etc.

b) După modul de reprezentare:

- Desenul de proiecție ortogonală care reprezintă obiectul în vedere sau

secțiune prin proiecții perpendiculare pe unul sau mai multe plane de
proiecție.
- Desenul de perspectivă în care elementele și dimensiunile obiectului
rezultă dintr-o singură reprezentare ce redă imaginea spațială a
obiectului.

c ) După modul de întocmire:

- Schița care se execută cu mâna liberă.

- Desenul la scară întocmit cu instrumente de desen și care păstrează un
raport constant între dimensiunile piesei și ale desenului.

d) După gradul de detaliere a reprezentării:

- Desenul de ansamblu care reprezintă un obiect format din mai multe

elemente sau piese.
- Desenul de piesă care reprezintă piesa sau elementul respectiv.

19.12.2012 3
SCHEIANU ANIELA ELENA

- Desenul de detaliu care reprezintă o parte dintr-o piesă la scară pentru a

arăta date suplimentare despre piesa respectivă.

e) După destinație:

- Desenul de studiu care servește ca bază la elaborarea desenului

definitiv.
- Desenul de execuție care este un desen definitiv executat la scară și
servește la execuția obiectului respectiv.
- Desenul de montaj care arată modul de montare a părților componente
ale obiectului reprezentat etc.

1.2 Linii utilizate în desenul tehnic industrial

Liniile utilizate în desenul tehnic industrial se diferențiază după aspect

astfel :
-linie continuă
-linie întreruptă
-linie două puncte
iar după grosime în:
-linie groasă
-linie subțire. Cf. STAS 103-84
Grosimea liniei variază în sirul de valori: 2,0 ; 1,4 ; 1,0 ; 0,7 ; 0,5 ; 0,35 ;
0,25 ; 0,18 .

Liniile se simbolizează cu o literă majusculă astfel:

Denumire Simbol Aspect Utilizare

linie
Linie A Contururi și muchii
continuă reale vizibile.
groasă
Linie B Muchii fictive, linii de
continuă cotă, linii ajutatoare,
subțire linii de indicație, hașuri
etc.
Linie Linii de ruptură pentru
continuă C delimitarea vederilor și
subțire D secțiunilor.
-ondulată
-în zig zag
Linie Contururi acoperite,
întreruptă E muchii acoperite
-groasă F
-subțire

19.12.2012 4
DESEN TEHNIC

Linie punct Linii de axă, traseele

subțire G planelor de simetrie.
Linie punct Trasee de secționare
mixtă
H
Linie punct Indicarea suprafețelor
groasă J cu prescripții speciale
Linie două Conturul pieselor
puncte K învecinate, pozițiile
subțire extreme și intermediare
în mișcare etc

1.3 Formate utilizate în desenul tehnic industrial

Formatul este spațiul delimitat de coala de desen prin conturul pentru

decuparea desenului original. El are dimensiunile axb .

Formatele utilizate sint :

Formatul
Dimensiunea
A0 1189 x 841
A1 594 x 841
A2 594 x 420
A3 297 x 420
A4 210 x 297
A5 210 x 148

Formatul A5 nu este recomandat pentru utilizare.

19.12.2012 5
SCHEIANU ANIELA ELENA

1.4 Indicatorul utilizat în desenul tehnic industrial

Indicatorul se aplică pe fiecare desen de execuție și servește la
identificarea desenului și la modificările operate pe acesta

Compunerea casuțelor indicatorului se face astfel :

1 - denumirea sau initiala întreprinderii sau instituției în cadrul căreia a fost

executat desenul;
2 - scara sau scările la care a fost executat desenul;
3 - data la care a fost executat desenul;
4 - denumirea obiectului reprezentat pe desen;
5,6 - numele și respectiv semnătura persoanelor care au proiectat, desenat,
verificat, controlat si aprobat desenul;
7 - simbolul sau denumirea materialului din care este executat obiectul
respectiv;
8 - masa netă a produsului respectiv;
9 - numărul desenului;
10 - numărul curent al planșei și numărul total de planșe ce compun desenul
separate printr-o linie oblică;
11 - numărul desenului înlocuit de respectivul desen;
12 - numărul de inventar;
13 - simbolul literal al seriei de modificări operate pe desenul respectiv;
14 - numărul de modificări operate;
15 - nr. fișei de modificare;
16 - data la care s-a făcut modificarea;
17 - numele celui care a făcut modificarea;
18 - semnătura celui care a făcut modificarea.

19.12.2012 6
DESEN TEHNIC

1.5 Tabelul de componență utilizat în desenul tehnic industrial

Tabelul de componență servește la identificarea elementelor componente

ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu și se amplasează fie pe
desenul de ansamblu respectiv fie pe planșe separate format A4 deasupra
indicatorului alipit de acesta si de chenar.

Poz Denumire Nr desen sau STAS Buc Material Observatii Masa neta

În cazul în care din cauza reprezentării tabelul trebuie întrerupt acesta

poate fi continuat desupra reprezentarii fără a repeta capul de tabel.

1.6 Scările utilizate în desenul tehnic industrial

Desenele tehnice se execută la scară. Prin scara unui desen întelegem

raportul dintre dimensiunile liniare măsurate pe desen și dimensiunile reale ale
obiectului reprezentat.
Scările utilizate sunt :
Scări de mărire : 2:1 ; 5:1 ; 10:1
20:1 ; 50:1 ; 100:1 etc
Scări de mărime naturală : 1:1
Scări de micșorare : 1:2 ; 1:5 ; 1:10
1:20 ; 1:50 ; 1:100 etc
Notarea scării se face în casuța indicatorului iar dacă sunt proiecții
reprezentate la altă scară decât cea a proiecției principale se trece în indicator
scara principală și scările utilizate pentru aceste proiecții în paranteze, de
preferință cu litere mai mici.

1.7 Hașuri utilizate în desenul tehnic industrial

Notarea convențională grafică pe desen a diferitelor materiale portă

denumirea de hașurare.
Cele mai utilizate hașuri sunt :

Metale Beton Lichid Sticla

19.12.2012 7
SCHEIANU ANIELA ELENA

Părțile pline ale pieselor metalice sectionate se hașurează cu linii

continue subțiri drepte, paralele înclinate la 45 de grade.
Hașurile tuturor secțiunilor care se referă la aceeași piesă se trasează în
același sens cu aceeași înclinare și la aceiași distanță.
Pentru ca două piese alăturate să se deosebească una de cealaltă se
hașurează în sens invers înclinat tot la 45 de grade.
Dacă liniile de hașură întâlnesc o cotă sau o prescripție tehnică, care nu
a putut fi așezată în afara suprafeței hașurate, acestea se întrerup în porțiunea
respectivă.
Secțiunile a căror lățime de desen nu depășesc 2mm se pot înnegri
complet iar la contactul între două secțiuni înnegrite se lasă un spatiu liber de
1-2 mm.

1.8 Cotarea pe desen

Determinarea și înscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau

subansamblelor poartă denumirea de cotare și se face conform regulilor
stabilite de STAS.
Cotarea trebuie să determine cu precizie toate dimensiunile necesare
execuției și funcționării pieselor prin înscrierea corectă a valorilor
dimensionale care definesc formele geometrice ale pieselor desenate.
Cotele se înscriu pe desem cu cifre arabe și cu dimensiunea nominală
prevăzută în STAS și se exprimă în m.

Elementele cotarii:

Liniile de cotă sunt liniile deasupra cărora se înscriu valorile numerice

ale cotelor, se trasează cu linie continuă subțire, paralel cu liniile de contur ale
piesei la distanță de minim 7 mm, se delimitează prin sageți, amplasate la una
sau ambele extremități sau prin combinații de săgeți și puncte .
19.12.2012 8
DESEN TEHNIC

Liniile ajutătoare se trasează cu linie continuă subțire și indică

suprafețele sau planele între care se înscriu cotele pieselor, ele trebuie sa fie în
general perpendiculare pe liniile de cotă și să le depășească cu cu 2-3 mm.
Liniile de indicație se trasează cu linie continuă subțire și
servesc pentru a preciza pe desen o prescripție sau o notare
convențională sao o cota care din lipsă de spațiu nu poate fi înscrisă
deasupra liniei de cotă. Ea se sprjină pe o suprafață, printr-un punct
îngroșat sau pe o linie de contur printr-o săgeată.
Cotele reprezintă valorile numerice ale dimensiunilor elementelor
cotate, ele se înscriu deasupra liniilor de cotă la 1-2 mm distanță de acestea, de
preferință spre mijlocul lor.
Toate dimensiunile liniare înscrise pe desen se exprimă în mm fără a
înscrie simbolul unității de măsură.

1.9 Simboluri folosite la cotare

Simbolul Elementul cotat Exemplu

de cotare
Diametre 4
0
R Raze de curbură
R30
M Filete metrice
M20
Latura patratului
40
Conicitate
1:10
= Egalitatea a două
cote

1.10 Reguli de înscriere a cotelor pe desene

1.10.1 Înscrierea cotelor pe desene se face astfel încât să potă fi citite de jos în
sus și din dreapta proiecției. Zona cuprinsă între axa verticală și unghiul de 30 0
este interzisă pentru înscrierea cotelor.
1.10.2 La pisele de revoluție cotele se înscriu alternativ de o parte și de alta a
axei.
1.10.3 Când spațiul nu permite înscrierea alternativă a cotelor, acestea se pot
înscrie pe axă cu condiția ca în zona respectivă axa să se întrerupă.

19.12.2012 9
SCHEIANU ANIELA ELENA

1.10.4 În cazul pieselor simetrice reprezentate combinat, liniile de cotă

referitoare la diametre se trasează întrerupt depășind cu 5-10 mm axa de
simetrie.
1.10.5 Când o cotă trebuie înscrisă pe o suprafață hașurată în zona respectivă
hașurile se întrerup creând un spațiu liber de formă aproximativ circulară sau
dreptunghiulară.
1.10.6 Dacă trebuie cotate mai mult de trei cercuri concentrice acestea se vor
cota la circa 300 una față de alta având în vedere ca în zona interzisă să nu se
înscrie cote; dacă spațiul nu permite cotele se înscriu și în afara proiecției.
1.10.7 În cazul pieselor cu prelucrări interioare și exterioare cotele referitoare
la dimensiunile interioare se grupează de o parte a proiecției, iar cele
referitoare la dimensiunile exterioare se grupează de cealaltă parte a proiecției.
1.10.8 Trasarea liniilor de cotă pe liniile de contur sau în prelungirea acestora
este interzisă.
1.10.9 Trasarea liniilor de cotă pe liniile de axă nu este recomandată.
1.10.11 Când de aceeași parte a proiecției trebuie înscrise mai multe cote, se
înscriu mai întâi cotele cu dimensiuni mai mici apoi cele cu dimensiuni mai
mari.
1.10.12 Cotarea elementelor acoperite nu este indicată.
1.10.13 Sprijinirea liniilor de cotă pe linii rezultate din intersecții de corpuri
cum ar fi muchiile fictive, este greșită.
1.10.14 Nu este recomandată fie înscrise cotele interioare în lanț cu cele
exterioare.
1.10.15 Cotele simetrice față de o axă se pot nota cu simbolul “=”.
1.10.16 La înscrierea cotelor pe desen nu se recomandă folosirea liniilor
ajutătoare prea lungi care încarcă inutil desenul.
1.10.17 Cotele se înscriu de desenele de execuție într-o anumită ordine ținând
cont de analiza piesei reprezentate astfel încât să nu rămână vre-un corp
geometric sau vre-o formă nereprezentată sau necotată.
1.10.18 Pe un desen o cotă se înscrie o singură dată. La executarea mai multor
planșe se admite dacă este necesar repetarea cotei pe o altă planșă.
1.10.19 Cotele referitoare la un anumit element al piesei se înscriu de obicei pe
proiecția unde elementul respectiv este cel mai bine reprezentat.
1.10.20 Pe desene se înscriu numai acele cote care în timpul execuției se pot
măsura cu instrumente de măsură.
1.10.21 Pe desenul de execuție al unei piese se înscriu prima dată cotele
funcționale și mai apoi cele auxiliare sau nefuncționale.
1.10.22 Cotele funcționale se înscriu pe desen direct și nu ca rezultat al
însumării altor cote.
1.10.23 Nu se recomandă înscrierea pe desene a mai multor cote decât cele
necesare execuției corecte a desenului spre a nu duce la supracotarea desenului
și deci la prelucrări mai costisitoare decât cele normale.
1.10.24 Pe desene, cotele, simbolurile, cuvintele și prescurtările aferente se
înscriu astfel încât sa nu fie despărțite sau intersectate de liniile de contur, de
axă, de indicație, de hașurare sau ajutătoare.

19.12.2012 10
DESEN TEHNIC

1.11 Metode de cotare

Există urmatoarele metode :

1.11.1Cotarea prin coordonate, când cotele se înscriu față de un sistem de
baze de referință astfel ca toate elementele geometrice ale piesei să se coteze
pornind de la aceeași bază de cotare –se mai numește și Cotare Tehnologică.
1.11.2 Cotarea în linie prin care cotele se așează în linie indiferent de bazele
de cotare.
1.11.3 Cotarea mixtă prin care se îmbină cotarea prin coordonate cu cotarea în
linie a altor elemente geometrice pe aceeași proiecție.

1.12 Reprezentări utilizate în desenul tehnic industrial

În desenul tehnic industrial se utilizează urmatoarele reprezentări:

1.12.1 Vederea este reprezentarea ortogonală pe un plan a unei piese
nesecționate. Ea conține conturul aparent al piesei format din conturul fiecărei
forme geometrice a acesteia. Se clasifică în :
- Vedere obișnuită - dacă reprezentarea se face după una din direcțiile
de proiecție prevazute în STAS.
- Vedere înclinată - dacă reprezentarea se face după alte direcții decât
cele prevazute în STAS.

1.12.2 Secțiunea este reprezentarea în proiecție ortogonală a unei piese așa

cum ar arăta ea dacă ar fi secționată cu o suprafață fictivă de secționare și dacă
ar fi îndepărtată imaginar partea aflată între ochiul observatorului și suprafața
de secționare.
Se clasifică:
După modul de reprezentare:
- Secțiune propriuzisă - când se reprezintă numai conturul piesei
secționate.
- Secțiune cu vedere - când se reprezintă atât secțiunea proprizisă cât și
în vedere, partea piesei aflată în spatele planului de secționare.

După poziția planului de secționare:

- Secțiune orizontală - când planul de secționare este un plan de nivel.
- Secțiune verticală - când planul de secționare este un plan de front.
- Secțiune înclinată - când planul de secționare are o poziție oarecare
față de planele de proiecție.

După forma suprafeței de secționare:

19.12.2012 11
SCHEIANU ANIELA ELENA

- Secțiune plană - când suprafața de secționare este un plan.

- Secțiune frântă - când suprafața de secționare este formată din două
sau mai multe plane consecutive concurente sub un unghi de 900.
- Secțiune în trepte - când suprafața de secționare este formată din două
sau mai multe plane paralele.
- Secțiune cilindrică când suprafața de secționare este cilindrică.

După proporția în care se face secționarea piesei:

- Secțiune completă - când proiecția este reprezentată complet în
secțiune.
- Secțiune parțială - când numai o parte a piesei este reprezentată în
secțiune în proiecția respectivă separarea se face printr-o linie de
ruptură.
Secțiunea propriuzisă se clasifică în:
- Secțiune obișnuită - când secțiunea se reprezintă în afara conturului
proiecției piesei.
- Secțiune suprapusă - când secțiunea este reprezentată direct pe
conturul proiecției piesei respective.
- Secțiune deplasată - cănd secțiunea se reprezintă în afara conturului
proiecției dealungul axei care reprezintă urma planului de secționare.
- Secțiune intercalată - când sectiunea se reprezintă în intervalul de
ruptură dintre cele două părți ale proiecției piesei.

1.12.3 Ruptura este reprezentarea convențională în proiecție ortogonală pe un

plan al unei piese din care se îndepărtează o anumită parte separând-o de restul
piesei printr-o suprafață neregulată numită suprafață de ruptură perpendiculară
pe planul de proiecție.

1.13 Starea suprafețelor

În procesul tehnologic de obținere a unei piese nu întotdeanuna

suprafețele rezultate au o formă perfect plană ci prezintă unele neregularități
care nu se văd cu ochiul liber.
Se definește rugozitatea ca fiind ansamblul neregularităților unei
suprafețe care nu sunt abateri de la forma geometrică a piesei. Ea se măsoară în
m și se determină cu ajutorul unor aparate speciale.

Suprafață
geometrica

Profil efectiv
19.12.2012 12
DESEN TEHNIC

-Y

+Y
Rugozitatea se exprimă prin următorii parametrii de profil:
- Abaterea medie a neregularităților notata cu Ra care reprezintă

Y2
valoarea medie a ordonatelor Y1 , Y2 …Yn a punctelor profilului efectiv
față de linia medie a profilului.

Y3
i=n

Rmax
Ra =1/n  Yi

Linia interioară a profilului

i=1

Linia exterioară a profilului

Y1

Proeminenta
Gol

Înălțimea medie, notată cu Rz, care este diferența dintre media

aritmetica a ordonatelor y a celor mai înalte cinci proeminențe și cele mai de
R1

jos cinci goluri.

Rz= [(R1+R3+R5+R7+R9)- (R2+R4+R6+R8+R10)]/5
Linia medie a profilului
R3

Înălțimea maximă a neregularităților Rmax este distanța dintre linia

interioară și exterioară a profilului
Yn-1

Yn
R2
R4

Notarea stării suprafețelor pe desen

Înscrierea pe desen a stării suprafețelor, adică a rugozității se face utilizând

simbolul de bază:
R9
R10

Sau simbolurile derivate :

a) b) c)

În care a-este pentru cazul în care sunt necesare prescripții speciale sau
suplimentare;
b-este pentru cazul în care nu este necesară îndepartarea de
material;
19.12.2012 13
SCHEIANU ANIELA ELENA

c-este pentru cazul în care este necesar îndepartarea de

material.
Înscrierea pe desen se face deasupra simbolului astfel :
- când parametrul de profil este Ra se înscrie doar valoarea numerică în
micrometri.
- când parametrul este Rz sau Rmax se indică valoarea sa precedată de
simbolul parametrului respectiv.
- în cazul în care este necesar indicarea valorilor limită admisibile ale
parametrului, se înscriu cele două valori.
Reguli de înscriere a rugozității pe desen:
- rugozitatea se înscrie o singură dată pentru o suprafață pe proiecția pe
care sunt cotate elementele dimensionale ale suprafeței respective cu
vârful simblolului orientat pe suprafața la care se referă.
- indicațiile care se înscriu în jurul simbolului trebuie să poată fi citite din
jos și din dreapta desenului fără a fi întretăiate de linii de cotă sau linii
ajutătoare.

1.14 Notarea pe desen a tratamentului termic

Există două moduri de notare a tratamentului pe desenele de execuție:

1. Când indicațiile se referă la toată piesa notarea se face în spațiul din câmpul
desenului specificându-se adâncimea stratului tratat și caracteristcile mecanice
ale materialului .
2. Când indicațiile de tratament termic se referă la unele părți ale piesei, zona
respectivă se marchează prin dublarea liniei de contur cu o linie-punct groasă.

19.12.2012 14
DESEN TEHNIC

2.Toleranțe
Precizia dimensională absolută a pieselor nu poate fi obținută prin
procedee tehnologice obișnuite, piesele realizându-se cu abateri dimensionale
care reprezintă o precizie relativă dimensională a pieselor. Precizia
dimensională impune și procedeul tehnologic de realizare a pieselor și are
influență asupra costului care este cu atât mai mare cu cât precizia
dimensională este mai mare.
Prin urmare „Tolerantele” se înscriu pe desenele de execuție în vederea
stabilirii tehnologiei de execuție.

2.1 Terminologie

Dimensiunea nominală N este dimensiunea față de care se definesc

dimensiunile limită. Ea este o dimensiune teoretică rezultată din calcul sau
experimentare.
Dimensiunile limită reprezintă cele două dimensiuni extreme pe care le
poate avea piesa și între care trebuie să se găsească dimensiunea efectivă.
Acestea sunt dimensiunea limită maximă, dmax și dimensiunea limită minimă,
dmin .
Abaterile limită sunt cele două abateri –superioară, As, și inferioară, Ai,
pe care le poate avea piesa și care sunt diferențele algebrice între dimensiunile
limită și cea nominală.
t
As = dmax – N
Ai = dmin –N
As

Ai

dmax

L
dmin
N

Linia zero este dreapta de referință față de care se reprezintă abaterile în

reprezentare grafică a toleranțelor și ajustajelor, ea este linia de abatere nulă și
corespunde dimensiunii nominale.
Toleranța T reprezintă diferența dintre dimensiunea maximă și
dimensiunea minimă sau dintre cele doua abateri.

T = dmax – dmin T = As – Ai
19.12.2012 15
 SCHEIANU ANIELA ELENA

Câmpul de toleranță reprezintă zona cuprinsă între linia ce corespunde

dimensiunii limită maxime și linia ce corespunde dimensiunii minime.
Termenul de arbore este utilizat convențional pentru denumirea oricărei
dimensiuni exterioare iar cel de alezaj pentru denumirea oricărei suprafețe
interioare.
Ajustajul reprezintă relația care rezultă din diferența dintre dimensinule
dinainte de asamblare a doua piese ce urmează a fi asamblare și cele de după
asamblare.
Se deosebesc trei tipuri de ajustaje:
-cu joc
-cu stringere
-intermediare D
cu joc min alezaj
Alezaj

Talezaj

Tarbore
Arbore

La ajustalele cu joc Dmin alezaj  dmax arbore

dmax arbore
cu stringere
T arbore
Dmax aalezaj

dmin arbore
T alezaj

Alezaj Arbore

la cele cu stringere Dmax alezaj  dmin arbore

intermediare
Tal
Tar
Jmax

Jmax

Tar
Smax
Smax

T arbore

T alezaj

T arbore

Arbore Alezaj Arbore

19.12.2012 16
DESEN TEHNIC

Unde Smax este stringerea maximă, Jmax este jocul maxim care apare în
ajustaj în pozițiile limită de execuție a piesei. Aceste stringeri, respectiv jocuri,
se calculează pe baza figurii în funcție de situația fiecarui ajustaj. Similar se
calculează Smin , stringerea minimă, respectiv Jmin, jocul minim.

2.2 Simbolurile toleranțelor și ajustajelor

Pentru fiecare dimensiune nominală se prevede atât o gamă de toleranțe

cât și o gamă de abateri care definesc poziția acestor toleranțe față de linia
zero.
Valoarea toleranței este simbolizată printr-un număr denumit treaptă de
precizie, numerotat cu cifre de la 0,1 la16.
Poziția câmpului de toleranță în raport cu linia zero se simbolizează
printr-o literă majusculă pentru alezaje și minusculă pentru arbori.
Se definesc :
- Arborele unitar, este acel arbore a carei abatere superioară este nulă;
- Alezaj unitar, este acel alezaj a cărui abatere inferioară este nulă.
Sistemul de toleranțe pt. Arbori si Alezaje:

A
B
C Alezaje
CD
D E
Abateri limita

EF
F
pozitive

F G
G H
K Linia zero
MN P
R
Abateri limita

JJS S T
U
negative

V
X
Y
Z
ZA
ZB
ZC

zc
zb
Alezaje
z za
Abateri limita

y
x
pozitive

v
u
t
s
r
g h p Linia zero
n
fg k m
f
Abateri limita

ef jjs
e
d
negative

c cd
b
a

19.12.2012 17
SCHEIANU ANIELA ELENA

2.3 Înscrierea toleranțelor pe desen

2.3..1 Înscrierea pe desenul de executie:

Toleranța se înscrie pe desenul de execuție după cota care reprezintă
dimensiunea nominală astfel:
- prin simbolul câmpului de toleranță înscris în același rând cu cota și
având aceeași dimensiune cu cifrele cotei.

30f5 60K7

19.12.2012 18
DESEN TEHNIC

- prin valorile abaterilor limită în mm înscrise cu cifre arabe având

dimensiunea de 0,5-0,6 ori dimensiunea cifrelor cotei și precedată de
semnele + sau - .
+0,0
-70
12
0,02

- prin simbolul câmpului de toleranță urmat în paranteze de valorile în

mm ale abaterilor limită

77k8( )
- +0,0
0,02 12

Când abaterile sunt egale se folosește simbolul ± .

2.3.2 Reguli de înscriere a toleranțelor pe desenul de ansamblu:

Toleranța se înscrie după cota ajustajului după cum urmează:
- prin simbolurile celor două câmpuri de toleranță scrise sub formă de
fracție, cu linia de fracție oblică sau orizontală, la numărator fiind
simbolul câmpului de toleranță al alezajului și la numitor al arborelui.

12H7/h6

19.12.2012 19
SCHEIANU ANIELA ELENA

- prin înscrierea de doua ori a cotei deasupra liniei de cotă pentru alezaj
și sub linia de cotă, pentru arbore, fiecare cotă fiind urmată de valorile
abaterilor limită și precedată de precizarea la care piesa se referă.

Alezaj 30 +0,

-3
Arbore 30 0,7
+0,
-3
0,3
2.3.3 Abateri de formă și poziție:

Datorită impreciziei de prelucrare apar abaterile de la forma geometrică

ideală a pieselor.
Toleranțele de formă și poziție se înscriu pe desene numai dacă sunt
necesare pentru asigurarea funcționalității pieselor.

Toleranțele de formă sunt date mai jos :

Denumirea toleranței Simbol

Toleranța la rectilinitate
Toleranța la planitate
Toleranța la circularitate
Toleranța la cilindricitate

Toleranța la forma data a profilului

Toleranța la forma dată a suprafeței

Toleranțele de poziție sunt:

Denumirea toleranței Simbol

Toleranța la paralelism
Toleranța la
perpendicularitate
Toleranța la înclinare
Toleranța la bătaia radială și
frontală

19.12.2012 20
DESEN TEHNIC

Toleranța la coaxialitate
Toleranța la simetrie
Toleranța la intersectare
Toleranța la poziția
nominală

Datele privind toleranțele de formă și poziție se înscriu într-un

dreptunghi împărțit în două sau trei. În casuțe se indică urmatoarele date:
- simbolurile toleranței;
- valoarea toleranței în mm;
- litera de indicare a bazei de referință.

Reguli de înscriere pe desen a toleranțelor de formă și poziție:

- dacă nu se specifică, toleranța este valabilă pe toată suprafața sau

lungimea la care se referă;
- dacă toleranța este valabilă numai pe o anumită lungime de referință se
indică în casuța a doua;
- dacă zona toleranței este circulară, se inscrie semnul  înaintea
toleranței;
- cotele care determină poziția nominală a elementelor pentru care se
prescriu toleranțe de poziție nu se tolerează dimensional ci se
încadrează într-un dreptunghi.

2.3.4 Indicarea suprafeței la care se referă toleranta:

Suprafața la carea se referă toleranța este indicată cu o linie de indicație

dreaptă sau frântă terminată cu o săgeată pe suprafața respectivă având în
cealaltă parte dreptunghiul cu datale privind toleranțele de formă și poziție.
Capătul liniei de indicație se poate sprijini:

- pe o linie de contur sau pe o linie ajutatoare dar nu în dreptul

liniei de cotă dacă toleranța se referă la profilul sau suprafața
respectivă.

- pe o linie ajutatoare în prelungirea liniei de cotă dacă toleranța se

referă la axa de simetrie sau la planul de simetrie al întregii piese.

19.12.2012 21
SCHEIANU ANIELA ELENA

- pe axa sau planul de simetrie al piese dacă toleranța se referă la această

axă.

În cazul în care abaterea de formă sau poziție se referă numai la o

porțiune limitată a elementului conturului respectiv se dublează cu linie-punct
groasă și se cotează separat.

2.3.5 Indicarea bazei de referință:

Baza de referință se indică printr-o linie de indicație terminată cu un

triunghi innegrit care are o latură sprijinită pe:

- o linie de contur sau o linie ajutătoare dar nu în dreptul liniei de

cotă dacă baza de referință este suprafața respectivă.

- o linie ajutătoare în dreptul liniei de cotă dacă toleranța se referă

la axa de simetrie sau la planul de simetrie al întregii piese.

19.12.2012 22
DESEN TEHNIC

19.12.2012 23
SCHEIANU ANIELA ELENA

BIBLIOGRAFIE

1. Gh.Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Buc.1996

2. Gh.Husein, Aplicatii si probleme de desen tehnic, E.D.P., Buc.1981
3. Vraca,I., Desen Tehnic, E.D.P., Buc.1979
4. Manescu, M s.a.,Desen tehnic industrial, Editura economica, 1995
5. *** Colectie de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnica, Buc.1996
6. Precupetu,P.,Dale, C, s.a.,Desen tehnic industrial, , Editura Tehnica,
Buc.1990

19.12.2012 24