www.referat.

ro

DESEN TEHNIC

1.Scop ,Clasificare

Desenul tehnic este reprezentarea grafica plana a unei idei sau conceptii tehnice
dupa anumite norme si reguli riguros stabilite in acest scop.
Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta si determina obiecte , suprafete
etc.

Clasificarea desenelor tehnice

a)Dupa domeniul la care se refera desenul :
-Desen industrial se refera la reprezentarea obiectelor si a conceptiei tehnice
privind structura ,constructia ,functionarea si realizarea obiectelor din constructia de
masini, constructii de nave ,aerospatiele etc.
-Desenul de constructii se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri ,de
arta ,cai de comunicatie etc.
-Desenul de arhitectura se refecra la conceptia functionala si estetica a
constructiilor etc
-Desenul de instalatii se refera la reprezentarea elementelor de instalatii aferente
unitatilor industriale etc
-Desenul cartografic se refera la reprezentarea regiunilor geografice sau a
suprafetelor cu forme de relief etc.
b)Dupa modul de reprezentare
-Desenul de proiectie ortogonala care reprezinta obiectul in vederea sau sectiune
prin proiectii perpendiculare pe unul sau mai multe plane de proiectie.
-Desenul de perspectiva in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta
dintr-o singura reprezentare ce reda imaginea spatiala a obiectului.
c)Dupa modul de intocmire
-Schita care se executa cu mina libera
-Desenul la scara intocmit cu instrumente de desen si care pastreaza un raport
constant intre dimensiunile piesei si ale desenului.
d)Dupa gradul de detaliere a reprezentarii
-Desenul de ansamblu care reprezinta un obiect format din mai multe
elemente sau piese .
-Desenul de piesa care reprezinta piesa sau elementul respectiv.
-Desenul de detaliu care reprezinta o parte dintr-o piesa la scara pentru a
arata date suplimentare despre piesa respectiva.
e)Dupa destinatie
-Desenulde studiu care serveste ca baza la elaborarea desenului definitiv
 -Desenul de executie care este un desen definitiv executat la scara si serveste la
executia obiectului respectiv .
-Desenul de montaj care arata modul de montare a partilor componente ale
obiectului reprezentat. Etc.

pag1

2.Linii utilizate in desenul tehnic industrial

Liniile utilizate in desenul tehnic industrial se diferentiaza dupa aspect
astfel :
-linie continua
-linie intrerupta
-linie doua puncte
iar dupa grosime in:
-linie groasa
-linie subtire. Cf. STAS 103-84
Grosimea liniei variaza in sirul de valori : 2,0 ; 1,4 ; 1,0 ; 0,7 ; 0,5 ; 0,35 ; 0,25 ; 0,18 .
Liniile se simbolizeaza cu o litera majuscula astfel:

Denumire linie Simbol Aspect Utilizare

Linie continua groasa
A vizibile.
Linie continua subtire
B ajutatoare ,linii de indicatie
Linie continua subtire
-ondulata
-in zig zag
Linie intrerupta
-groasa
-subtire
Linie punct Subtire
Linie punct mixta
Linie punct groasa
Linie doua puncte
subtire
Contururi si muchii reale
Muchii fictive, linii de cota ,linii
,hasuri ,etc
Linii de ruptura pentru
C delimitarea vederilor si
D sectiunilor
Contururi acoperite ,muchii
E acoperite
F
Linii de axa, traseele planelor de
G simetrie
Trasee de sectionare
H
Indicarea suprafelelor cu
J prescriptii speciale
Conturul pieselor
K invecinate,pozitiile extreme si
intermediare in miscare etc

3.Formate utilizate in desenul tehnic industrial

 Formatul este spatiul delimitat de coala de desen prin conturul pentru decuparea
desenului original. El are dimensiunile axb .
Formatele utilizate sint : pag 2
Formatul
Dimensiunea
A0 1189 x 841
A1 594 x 841
A2 594 x 420
A3 297 x 420
A4 210 x 297
A5 210 x 148

Formatul A5 nu este recomandat pentru utilizare.

4.Indicatorul utilizat in Desenul tehnic industrial

Indicatorul se aplica pe fiecare desen de executie si serveste la

identificarea desenului si la modificarile operate pe acesta.

14
13
13
15 16 17 18 15 16 17 18
14

Proiectat
Desenat 9
Verificat 5 6 7 10
Cont STAS Inlociueste desen nr. 11
Aprobat Masa neta 8 Nr. Inventar 12

1 2 4
3

Data

Compunerea casutelor indicatorului se face astfel :

1-denumirea sau initiala intreprinderii sau institutiei in cadrul careia a fost

executat desenul
2-scara sau scarile la care a fost executat desenul
3-data la care a fost executat desenul
 4-denumirea obiectului reprezentat pe desen
5,6-numele si respectiv semnatura persoanelor care au proiectat ,desenat
,verificat controlat si aprobat desenul
7-simbolul sau denumirea materialului di care este executat obiectul respectiv
8-masa neta a produsului respectiv
9-numarul desenului
10-numarul curent al plansei si numarul total de planse ce compun desenul
separate printr-o linie oblica
11-numarul desenului inlocuit de respectivul desen
12-numarul de inventar
13-simbolul literal al seriei de modificari operate pe desenul respectiv
14-numarul de modificari operate
15-nr fisei de modificare
16-data la care s-a facut modificarea
17- numele celui care a facut modificarea pag 3
18- semnatura celui care a facut modificarea

5. Tabelul de componenta utilizat in desenul tehnic industrial

Tabelul de componenta serveste la identificarea elementelor componente ale

produsului reprezentat pe un desen de ansamblu si se amplaseaza fie pe desenul de
ansamblu respectiv fie pe planse separate format A4 deasupra indicatorului alipit de
acesta si de chenar.

Poz Denumire Nr desen sau STAS Buc Material Observatii Masa neta

In cazul in care din cauza reprezentarii tabelul trebuie intrerupt acesta poate fi
continuat desupra reprezentarii fara a repeta capul de tabel.

6.Scarile utilizate in desenul tehnic industrial

Desenele tehnice se executa la scara. Prin scara unui desen intelegem raportul
dintre dimensiunile liniare masurate p edesen si dimensiunile reale ale obiectului
reprezentat.
Scarile utilizate sint :
Scari de marire : 2:1 ; 5:1 ; 10:1
20:1 ; 50:1 ; 100:1 etc
Scari de marime naturala : 1:1
Scari de micsorare : 1:2 ; 1:5 ; 1:10
1:20 ; 1:50 ; 1:100 etc
 Notarea scarii se face in casuta indicatorului iar daca sint proiectii reprezentate la
alta scara decit cea a proiectiei principale se trece in indicator scara principala si scarile
utilizate pentru aceste proiectii in paranteze de preferinta cu litere mai mici.

7 Hasuri utilizate in desenul tehnic industrial

Notarea conventionala grafica pe desen a diferitelor materiale porta denumirea de

hasurare.
Cele mai utilizate hasuri sint :

Pag 4
Metale Beton Lichid Sticla

Partile pline ale pieselor metalice sectionate se hasureaza cu linii continue subtire
drepta paralele inclinate la 45 de grade.
Hasurile tuturor sectiunilor care se refera ls aceiasi piesa se traseaza in acelasi
sens cu aceiasi inclinare si la aceiasi distanta.
Pentru ca doua piese alaturate sa se deosebeasca una de cealalta se hasureaza in
sens invers inclinat tot la 45 de grade
Daca liniile de hasura intilnesc o cota sau o prescriptie tehnica care nu a putut fi
asezata in afara suprafetei hasurate acestea se intrerup in portiunea respectiva.
Sectiunile a caror latime de desen nu depasesc 2mm se pot innegri complet iar la
contactul intre doua sectiuni innegrite se lasa un spatiu liber de 1-2 mm.

8.Cotarea pe desen

Determinarea si inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblelor

poarta denumirea de cotare si se face conform regulilor stabilite de STAS.
Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare executiei si
functionarii pieselor prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc
formele geometrice ale pieselor desenate.
Cotele se inscriu pe desem cu cifre arabe si cu dimensiunea nominala prevazuta in STAS
si se exprima in mm.

Elementele cotarii
Linie de indicatie
Calit 75 HRC
R3

2x450
 M20
35
40

50
3
40 45

90
180

Linne ajutatoare
Linii de cote
cote

Liniile de cota sint liniile deasupra carora se inscriu valorile numerice ale
cotelor ,se traseaza cu linie continua subtire ,paralel cu luniile de contur ale piesei al
distanta de minim 7 mm ,se delimiteaza prin sageti,amplasate la una sau ambele
extremitati sau prin combinatii de sageti si puncte .
pag 5

Liniile ajutatoare se traseaza cu linie continua subtire si indica suprafetele sau

planele intre care se inscriu cotele pieselor,ele trebuie sa fie in general perpendiculare pe
liniile de cota si sa le depaseasca cu cu 2-3 mm.
Liniile de indicatie se traseaza cu linie continua subtire si servesc pentru a
preciza pe desen o prescriptie sau o notare conventionala sao o cota care din
lipsa de spatiu nu poate fi inscrisa deasupra liniei de cota .ea se sprjina pe o
suprafata ,printr-un punct ingrosat sau pe o linie de contur printr-o sageata.
Cotele reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate ,ele se
inscriu deasupra liniilor de cota la 1-2 mm distanta de acestea de preferinta spre mijlocul
lor.
Toate dimensiunile liniare inscrise pe desen se exprima in mm fara a
inscrie simbolul unitatii de masura.
9.Simboluri folosite la cotare

Simbolul Elementul cotat Exemplu de cotare

Diametre 40
R Raze de curbura
R30
M Filete metrice
M20
 Latura patratului
40
Conicitate
1:10
= Egalitate a doua cote = =

10. Reguli de inscriere a cotelor pe desene

10.1 Inscrierea cotelor pe desene se face astfel incit sa pota fi citite de jos in sus si
din dreapta proiectiei. Zona cuprinsa intre axa verticala si unghiul de 300 este interzisa
pentru inscrierea cotelor.
10.2 La pisele de revolutie cotele se inscriu alternativ de o parte si de alta a axei
10.3 Cind spatiul nu permite inscrierea alternativa a cotelor acestea se pot inscrie
pe axa cu conditia ca in zona respectiva axa sa se intrerupa.
10.4 Incazul pieselor simetrice reprezentate combinat liniile de cota referitoare la
diametre se traseaza intrerupt depasind 5-10 mm axa de simetrie.
10.5 Cind o cota trebuie inscrisa pe o suprafata hasurata in zona respectiva
hasurile se intrerup creind un spatiu liber de forma aproximativ circulara sau
dreptunghiulara.
10.6 Daca trebuie cotate mai mult de trei cercuri concentrice acestea se vor cota
la circa 300 una fata de alta avind in vedere ca in zona interzisa sa nu se inscrie cote daca
spatiul nu permite cotele se inscriu si in afara proiectiei.
10.7 In cazul pieselor cu prelucrari interioaresi exterioare cotele referitoare la
dimensiunile interioare se grupeaza de o parte a proiectiei iar cele referitoare la
dimensiunile exterioare se grupeaza de cealalta parte a proiectiei . pag6

10.8 Trasarea liniilor de cota pe liniile de contur sau in prelungirea acestora este
interzisa.
10.9 Trasarea liniilor de cota pe liniile de axa nu este recomandata .
10.11 Cind de aceiasi parte a proiectiei trebuie inscrise mai multe cote ,se inscriu
mai intii cotele cu dimensiuni mai mici apoi cele cu dimensiuni mai mari
10.12 Cotarea elementelor acoperite nu este indicata.
10.13 Sprijinirea liniilor de cota pe linii rezultate din intersectii de corpuri cum ar
fi muchiile fictive ,este gresita
10.14 Nu este recomandatata fie inscrise cotele interioare in lant cu cele
exterioare.
10.15 Cotele simetrice fata de o axa se pot nota cu simbolul “=”.
10.16 La inscrierea cotelor pe desen nu se recomanda folosirea liniilor ajutatoare
prea lungi care incarca inutil desenul.
10.17 Cotele se inscriu de desenele de executie intr-o anumita ordine tinind cont
de analiza piesei reprezentate astfel incit sa nu ramina vre-un corp geometric sau vre-o
forma nereprezentata sau necotata .
 10.18 Pe un desen o cota se inscrie o singura data. La executarea mai multor
planse se admite daca este necesar repetarea cotei pe o alta plansa.
10.19 Cotele referitoare la un anumit element al piesei se inscriu de obicei pe
proiectia unde elementul respectiv este cel mai bine reprezentat.
10.20 Pe desene se inscriu numai acele cote care in timpul executiei se pot masura
cu instrumente de masura.
10.21 Pe desenul de executie al unei piese se inscriu prima data cotele functionale
si mai apoi cele auxiliare sau nefunctionale
10.22 Cotele functionale se inscriu pe desen direct si nu ca rezultat al insumarii
altor cote.
10.23 Nu se recomanda inscrierea pe desene a mai multor cote de cit cele
necesare executiei corecte a desenului spre a nu duce la supracotarea desenului si deci la
prelucrari mai costisitoare decit cele normale
10.24 Pe desene ,cotele , simbolurile ,cuvintele si prescurtarile aferente se inscriu
astfel incit sa nu fie despartite sau intersectate de liniile de contur ,de axa ,de indicatie ,de
hasurare sau ajutatoare.

11. Metode de cotare

Exista urmatoarele metode :

11.1Cotarea prin coordonate cind cotele se inscriu fata de un sistem de baze de

referinta astfel ca toate elementele geometrice ale piesei sa se coteze pornind de la aceiasi
baza de cotare –se mai numeste si Cotare Tehnologica .
11.2 Cotarea in linie prin care cotele se aseaza in linie indiferent de bazele de
cotare.
11.3 Cotarea mixta prin care se imbina cotarea prin coordonate cu cotarea in
linie a altor elemente geometrice pe aceiasi proiectie.

12.Reprezentari utilizate in desenul tehnic industrial

pag 7
In desenul tehnic industrial se utilizeaza urmatoarele reprezentari :

12.1 Vederea este reprezentarea ortogonala pe un plan a unei piese

nesectionate .Ea contine conturul aparent al piesei format din conturul fiecarei forme
geometrice a acesteia .Se clasifica in :
12.1.1 Vedere obisnuita daca reprezentarea se face dupa una din directiile de
proiectie prevazute in STAS
12.1.2 Vedere inclinata daca reprezentarea se face dupa alte directii decit cele
prevazute in STAS

12.2 Sectiunea este reprezentarea in proiectie ortogonala a unei piese asa cum ar
arata ea daca ar fi sectionata cu o suprafata fictiva de sectionare si daca ar fi indepartata
imaginar partea aflata intre ochiul observatorului si suprafata de sectionare.
Se clasifica in :
Dupa modul de reprezentare :

12.2.1 Sectiune propriuzisa cind se reprezinta numai conturul piesei sectionate

12.2.2 Sectiune cu vedere cind se reprezinta atit sectiunea proprizisa cit si in
vedere partea piesei aflata in spatele planului de sectionare.

Dupa pozitia planului de sectionare :

12.2.3 Sectiune orizontala cind planul de sectionare este un plan de nivel
12.2.4 Sectiune verticala cind planul d esectionare este un plan de front
12.2.5Sectiune inclinata cind planul de swectionare are o pozitie oarecare fata de
planele de proiectie
Dupa forma suprafetei de sectionare
12.2.6 Sectiune plana cind suprafata de sectionare este un plan .
12.2.7 Sectiune frinta cind suprafata de sectionare este formata din doua sau mai
multe plane consecutive concurente sub un unghi de 900
12.2.8 Sectiune in trepte cind suprafata de sectionare este formata din doua sau
mai multe plane paralele
12.2.9 Sectiune cilindrica cind suprafata de sectionare este cilindrica
Dupa proportia in care se face sectionarea piesei :
12.2.10 Sectiune completa cind proiectia este reprezentata complet in sectiune
12.2.11 Sectiune partiala cin d numai o parte a piesei este reprezentata in
sectiune in proiectia respectiva separarea se face printr-o linie de ruptura
Sectiunea proprizisa se clasifica in :
12.2.12 Sectiune obisnuita cind sectiunea se reprezinta in afara conturului
proiectiei piesei
12.2.13 Sectiune suprapusa cind sectiunea este reprezentata direct pe conturul
proiectiei piesei respective
12.2.14 Sectiune deplasata cind sectiunea se reprezinta in afara conturului
proiectiei dealungul axei care reprezinta urma planului de sectionare
12.2.15 Sectiune intercalata cind sectiunea se reprezinta in intervalul de ruptura
dintre cele doua parti ale proiectiei piesei .
12.3 Ruptura este reprezentarea conventionala in proiectie ortogonala pe un plan
al unei piese din care se indeparteaza o anumita parte separind-o de restul piesei printr-o
suprafata neregulata numita suprafata de ruptura perpendiculara pe planul de proiectie.
Pag 8

13 Starea suprafetelor
In procesul tehnologic de obtinere a unei piese nu intotdeanuna suprafetele
rezultate au o forma perfect plana ci prezinta unele neregularitati care nu se vad cu ochiul
liber.
Se defineste Rugozitatea ca fiind ansamblul neregularitatilor unei suprafete care
nu sint abateri de la forma geometrica a piesei. Ea se masoara in m si se determina cu
ajutorul unor aparate speciale.
 Suprafata
geometrica

Profil efectiv

Rugozitatea se exprima prin urmatorii parametrii de profil:

-Abaterea medie a neregularitatilor notata cu Ra care reprezinta valoarea medie
a ordonatelor Y1 , Y2 …Yn a punctelor profilului efectiv fata de linia medie a profilului

i=n
Ra =1/n  Yi
i=1
Linia exterioara a profilului

+Y
Y3 Proeminenta
Y2 Linia medie a profilului
Rmax
Y
A1
B

Yn

Yn-1
Linia interioara a profilului
Gol
-Y

Inaltimea medie notata cu Rz care este diferenta dintre media aritmetica a

ordonatelor y celor mai inalte cinci proeminente si cele mai de jos cinci goluri .

Rz= [(R1+R3+R5+R7+R9)- (R2+R4+R6+R8+R10)]/5

Pag 9
Inaltimea maxima a neregularitatilor Rmax este distanta dintre linia interioara si
exterioara a profilului.

R1 R3
R9
R2 R4 R10
R1 R3 R9
R2 R4
Notarea starii suprafetelor pe desen

Inscrierea pe desen a starii suprafetelor adica a rugozitatii se face utilizind

simbolul de baza :
Sau simbolurile derivate :

a) b) c)

In care a-este pentru cazul in care sint necesare prescriptii speciale sau
suplimentare
b-este pentru cazul in care nu este necesara indepartarea de material
c-este pentru cazul in care in care este necesar indepartarea de material
Inscrierea pe desen se face deasupra simbolului astfel :
-cind parametrul de profil este Ra se inscrie doar valoarea numerica in
micrometri.
-cind parametrul este Rz sau Rmax se indica valoarea sa precedata de simbolul
parametrului respectiv
-in cazul in care este necesar indicarea valorilor limita admisibile ale
parametrului ,se inscriu cele doua valori.
Reguli de inscriere a rugozitatii pe desen :
-rugozitatea se inscrie o singura data pentru o suprafata pe proiectia pe
care sint cotate elementele dimensionale ale suprafetei respective cu virful simblolului
orientat pe suprafata la care se refera.
-indicatiile care se inscriu in jurul simbolului trebuie sa poata fi citite din
jos si din dreapta desenului fara a fi intretaiate de linii de cota sau linii ajutatoare.
14.Notarea pe desen a tratamentului termic
Exista doua moduri de notare a tratamentului pe desenele de executie ;

1.Cind indicatiile se refera la toata piesa notarea se face in spatiul din cimpul
desenului specificindu-se adincimea stratului tratat si caracteristcile mecanice ale
materialului . pag 10
2. Cind indicatiile de tratament termic se refera la unele parti ale piesei zona
respectiva se marcheaza perin dublarea liniei de contur cu o linie punct groasa .
15.Tolerante

Precizia dimensionala absoluta a pieselor nu poate fi obtinuta prin procedee

tehnologice obisnuite ,piesele realizinduse cu abateri dimensionale care reprezinta o
precizie relativa dimensionala a pieselor. Precizia dimensionala impune si procedeul
tehnologic de realizare a pieselor si are influenta asupra costului care este cu atit mai
mare cu cit precizia dimensionala este mai mare.
Prin urmare Tolerantele se inscriu pe desenele de executie in vederea stabilirii
tehnologiei de executie
Terminologie

Dimensiunea nominala N este dimensiunea fata de care se definesc dimensiunile

limita ea eate o dimensiune teoretica rezultata din calcul sau experimentare.
Dimensiunile limita reprezinta cele doua dimensiuni extreme pe care le poate
avea piesa si intre caree trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva. Acestea sint
dimensiunea limita maxima dmax si dimensiunea limita minima dmin .
Abaterile limita sint cele doua abateri –superioara As si inferioara Ai – pe care le
poate avea piesa si care sunt diferentala algebrice intre dimensiunile limita si cea
nominala.

As = dmax – N Ai = dmin –N

Linia zero este dreapta d ereferinta fata de care se reprezinta abaterile in

reprezentare grafica a tolerantelor si ajustajelor ,ea este linia de abatere nula si
corespunde dimensiunii nominale.

Cimp de toleranta
toleranta

Toleranta T
reprezinta diferenta
dintre dimensiunea maxima si
As

dimensiunea minima sau dintre cele

Ai

doua abateri.
Linia zero
max
d

T = dmax – dmin T = As – Ai
min

Pag 11
d
N

Cimpul de toleranta reprezinta zona cuprinsa

intre linia ce corespunde dimensiunii limita
maxime si linia ce corespunde
dimensiuni minime .

Termenul de arbore este utilizat conventional pentru denumirea oricarei

dimensiuni exterioare iar cel de alezaj pentru denumirea oricarei suprafete interioare .
Ajustajul reprezinta relatia care rezulta din diferenta dintre dimensinule dinainte
de asamblare a doua piese ce urmeaza a fi asamblare sicele de dupa asamblare.
 Se deosebesc trei tipuri de ajustaje ;
-cu joc
-cu stringere
-intermediare

cu joc

Tarbore
Dmin alezaj

dmax arbore
Talezaj

Alezaj Arbore

La ajustalele cu joc Dmin alezaj  dmax arbore

cu stringere
dmin arbore
T arbore
Dmax aalezaj

T alezaj

Alezaj Arbore

la cele cu stringere Dmax alezaj  dmin arbore

pag 12
 intermediare

Tal
Tar

Jmax

Jmax
Smax
Tar
Smax

T arbore

T alezaj

T arbore
Arbore Alezaj Arbore

Unde Smax este stringerea maxima Jmax este jocul maxim care apare in ajustaj in
pozitiile limita de executie a piesei. Aceste stringeri respectiv jocuri se calculeaza pe baza
figurii in functie de situatia fiecarui ajustaj. Similar se calculeaza Smin stringerea minima
respectiv Jmin jocul minim.

Simbolurile tolerantelor si ajustajelor

Pentru fiecare dimensiune nominala se prevede atit o gama de tolerante cit si o

gama de abateri care definesc pozitia acestor toleranta fata de linia zero.
Valoarea tolerantei este simbolizata printr-un numar denumit treapta de precizie
numerotat cu cifre de la 0,1 la16.
Pozitia cimpului de toleranta in raport cu linia zero se simbolizeaza printr-o litera
majuscula pentru alezaje si minuscula pentru arbori.

Se definesc :

Arborele unitar este acel arbore a carei abatere superioara este nula
Alezaj unitar este acel alezaj a carui abatere inferioara este nula .

Pag 13
Sistemul de tolerante pt. Arbori si Alezaje
A
Abateri limita pozitive

C
Alezaje
CD
D
E
EF
F
Abateri limita negative

FG
G
H

K Linia zero
M
N P
R
JJS
S
T
U
V
X
Y
Z

ZA
ZB

ZC
Abateri limita pozitive

zc
zb
Alezaje
za
z
y
x
v
u
Abateri limita negative

t
s
r
p Linia zero
g h n
m
fg k
f
ef jjs
e
d
cd
c
b

a
 Pag 14

Inscrierea tolerantelor pe desen

Inscrierea pe desenul de executie

Toleranta se inscrie pe desenul de executie dupa cota care reprezinta dimensiunea
nominala astfel :
-prin simbolul cimpului de toleranta inscris in acelasi rind cu cota si avind aceeasi
dimensiune cu cifrele cotei.

30f5 60K7

-prin valorile abaterilor limita in mm inscrise cu cifre arabe avind dimensiunea de

0,5-0,6 ori dimensiunea cifrelor cotei si precedata de semnele + sau - .
+0,012
70 -0,023

-0,024
 -prin simbolul cimpului de toleranta urmat in paranteze de valorile in mm ale
abaterilor limita
+0,012
77k8( )

Pag 15

Cind abaterile sint egale se foloseste simbolul ± .

Reguli de inscriere a tolerantelor pe desenul de ansamblu

Toleranta se inscrie dupa cota ajustajului dupa cum urmeaza :

-prin simbolurile celor doua cimpuri de toleranta scrise sub forma de fractie cu
linia de fractie oblica sau orizontala, la numarator fiind simbolul cimpului de toleranta al
alezajului si la numitor al arborelui.

12H7/h6

-prin inscrierea de doua ori a cotei deasupra liniei de cota pentru alezaj si
dedesuptul liniei de cota pentru arbore fiecare cota fiind urmata de valorile abaterilor
limita si precedata de precizarea la care piesa se refera.

+0,3
-0,7
+0,3
-0,3
 Alezaj 30
Arbore 30
Pag 16

Abateri de forma si pozitie

Datorita impreciziei de prelucrare apar abaterile de la forma geometrica ideala a

pieselor .
Tolerantele de forma si pozitie se inscriu pe desene numai daca sint necesare
pentru asigurarea functionalitatii pieselor.
Tolerantele de forma sint date mai jos :

Denumirea tolerantei Simbol

Toleranta la rectilinitate
Toleranta la planitate
Toleranta la circularitate
Toleranta la cilindricitate

Toleranta la forma data a profilului

Toleranta la forma data a suprafetei

Tolerantele de pozitie sint:

Denumirea tolerantei Simbol

Toleranta la paralelism
Toleranta la perpendicularitate
Toleranta la inclinare
Toleranta labataia radiala si frontala
Toleranta la coaxialitate
Toleranta la simetrie
Toleranta la intersectare
Toleranta la pozitia nominala

Datele privind tolerantele de forma si pozitie se inscriu intr-un dreptunghi impartit

in doua sau trei. In casute se indica urmatoarele date :
-simbolurile tolerantei
-valoarea tolerantei in mm
-litera de indicare a bazei de referinta

Reguli de inscriere pe desen a tolerantelor de forma si pozitie: pag 17

-daca nu se specifica toleranta este valabila pe toata suprafata sau

lungimea la care se refera .
-daca toleranta este valabila numai pe o anumita lungime de referinta se indica in
casuta a doua.
-daca zona tolerantei este circulara se inscrie semnul inaintea tolerantei
-cotele care determina pozitia nominala a elementelor pentru care se prescriu
tolerante de pozitie nu se tolereaza dimensional ci se incadreaza intr-un dreptunghi.

Indicarea suprafetei la care se refera toleranta

Suprafata la carea se refera toleranta este indicata cu o linie de indicatie dreapta

sau frinta terminata cu o sageata pe suprafata respectiva avind in cealalta parte
dreptunghiul cu datale privind tolerantale de forma si pozitie.
Capatula liniei de indicatie se poate sprijini :
-pe o linie de contur sau pe o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de
cota daca toleranta se refera la profilul sau suprafata respectiva.

-pe o linie ajutatoare in prelungirea liniei de cota daca toleranta se refera la

axa de simetrie sau la planul de simetrie al intregii piese.
 -pe axa sau planul de simetrie al piese daca toleranta se refera la aceasta
axa

Pag 18
In cazul in care abaterea de forma sau pozitie se refera numai la o portiune
limitata a elementului conturului respectiv se dubleaza cu linie-punct groasa si se coteaza
separat.

Indicarea bazei de referinta

Baza de referinta se indica printr-o linie de indicatie terminata cu un triunghi

innegrit care are o latura sprijinita pe :
-o linie de contur sau o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de cota daca
baza de referinta este suprafata respectiva.

-o linie ajutatoare in dreptul liniei de cota daca toleranta se refera la axa

de simetrie sau la planul de simetrie al intregii piese.

B
 -axa de simetrie a piesei daca toleranta se refera la aceasta axa sau plan.

Exemplu de inscriere pe desen

AB
0,1
A

Pag 19

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate