Sunteți pe pagina 1din 80
© MATRIX ROM CP. 16 - 162 77500 - BUCURESTI tel. 01.4113617 coperta : Diana Spanu ISBN 973 - 9390 - 24 - 2 Prefaté Prezenta lucrare a fost elaboratt pentru studemtit din invatdmantul superior, Lucrarea contine elemente introductive de desen tehnic de construct. Sunt prezentate constructile grafice utilizate frecvent in desenul tehnic de constructii, normele si regulile de desenare, reprezentarea elementelor si a constructillor de lemn, beton si ‘metal si notiuni despre desenul topografic. Continutul lucrarii are la bazd prevederile standardelor apionale i internationale din anul 1998 referitoare la desemul tehnie de construct Autorii Cuprins 1. Norme generale de desen tehnic. 1 12. 13. 14, 15 16. 17. 18. 19. ‘Generaliti Linii utlizate in desenul de construct Formatele desenetor tehnice Indicatorul desenelor tehnice Spafi rezervate pentru desen, text gi indicator pe plangele de desen Plierea plangelor. Scrierea in desenul tehnic. Dispunerea proiectilor in desenul tehnic Reprezentarea sectiunilor. L10, Reprezentarea rupturilor LIL. Cotarea in desemul tehnic de construcfi 1.12. Scare utilizate in desemul tehnic de constructi. UL Constructii geometrice TL, Construirea tangentelor la cercui 112. Racordarea dreptelor. 113. Racordarea cercurilor 114. Construirea curbelor tehnice ILS. Arce si bot 116. Mul. IM. Desen tehnic pentru construct din materiale locale. ILL. Reprezentarea constructilor din pimint TIL2, Reprezentarea construcfilor din piate& TI13. Reprezentarea construcfllor din lemn, IV. Desen tehnic pentru constructti din beton structural IV.1. Introducere. ses . TV.2. Principalele normative si standarde pentru constructile din beton structural IV.3, Sc&ri pentru intocmirea desenelor constructiilor din beton structural IV.4, Liniifolosite in desenele constructilor din beton structural TV.5, Convent de reprezentare a constructilor din beton structural TV.6. Notarea elementelor din beton structural 7 V. Desen telnic pentru constructii metalice 7 V.L. Introducere 3. V2. Principalele normative si standarde pentru construcfile 8 metalice 15 V3. Scar utlizate pentru intocminea desenelor de construct metalice 16 V-4. Linii utilizate la reprezentarea constructilor metalice 20 V.5._ Reprezentarea si notarea profilelor metalice 2 V.6. Reprezentarea si notarea sudurilor, 28 V.7,_ Reprezentarea $i notarea niturilor 30 V.8. Reprezentarea imbindrilor prin guruburi si piulije 39 V.9. Reprezentarea imbinirilor cu prezoane o V.10. Reprezentarea, cotarea si notarea constructilor metalice VI. Desen tehnic topograpic oe VL1. Introducere. 62 \VL.2. Principalele normative si standarde de desen tehnic 65 topogratic “ 68 V13. Idealizarea topograficd 70 VL. Planuri gi big B n Bibliografie 81 Anexés 81 82 82 100 100 lesen tehnte de construct ——__tacrnine teeming lor 105 106 106 118 121 121 122 124 124 124 128 135 138 139 140 144 144 144 145 155 162 163 Desen tehnic de a facile deconairvet! Norme generale de desen tehnic 1.1, Generalitati Desenul tehnic este 0 reprezentare grafici a unor idei sau a unor obiecte din spatiu, dupa anumite norme si conventiiriguros stabilite Obiectele din spatial tridimensional se transpun grafic pe planul hattiei de explicatii: sub rubrica “EXPLICATII” trebuie date informatiile necesare citirii desenului, explicarea simbolurilor, abrevierilor si unitatile de masura; > instructiuni: sub rubrica “INSTRUCTIUNI” trebuie si fie date informatile necesare realizarii a ceea ce este indicat in desen, completind informatiile date in zona rezervata acestuia; dacd pe plang sunt prezentate mai multe obiecte, instructiunile generale trebuie date in zona destinaté pentru text, iar instructiunile specifice trebuie date impreuna cu figurile corespunzitoarte; > referinje: sub rubrica “REFERINTE” trebuie prezentate datele sau desenele complementare si alte documente referitoare la figura reprezentati.; Desen teknie de construct 4 | 5 6 EXPLICATII A | | < lo é 8) It VIGNETA | t DE_MODIFICARI c By g _ I E Notore |Detalile modiictril Doto|Semnatural —| : I, Ke 5 INDICATOR b Py 4 5 [Ad (420X297) Figura 6. > vigneta trebuie amplasaté astfel incdt s& riménd vizibilé si dupa plierea plangei in format A4; in masura in care este necesar, vigneta trebuie s& cuprinda: = un plan schematic, cu indicarea nordului cladirit si a ariei aferente, — un plan schematic cu indicarea parti de clidire si a ariei aferente, = © secfiune schematicd prin clidire cu indicarea etajului si directiei de observare a vederilor. > Tabelul de modificéri trebvie utilizat pentru notarea tuturor corecturilor si/sau schimbarilor aduse desenului dupa prima editare Tabelele de modificari trebuie s4 contina urmatoarele informati = indicarea modificarii si numerotarea locurilor unde au fost ficute modificarile (rubrica notare), ~ detalille modificarii, — data modificari, — semnitura celui care a ficut modificarea. Litimea tabelului de modificari trebuie si fie egalA cu: — ltimea indicatorului dac& tabelul de modificdri este amplasat imediat deasupra acestuia, — min 100 mm daca tabelul de modificari este plasat in stanga indicatorului Tndltimea fiecdrui rind in tabelul cu modificari trebuie sa fie conform cu regulile date in ISO 3098 - 1 / 93 si trebuie s& asigure spatiu minim intre liniile suport ale serisului. 1.6. Plierea plangelor (STAS 74 - 1994) Plierea plangelor se realizeazi sub form& de armonic& astfel incét si se | obtin’ formatul A4. Initial se pliaz& plansa pe orizontala la intervale de 190 mm, uurmand plierea pe vertical la intervale de 297 mm, ca in figura 8. Tees 21 Scrierea in desenul tehnic Standardul SR ISO 3098 stabileste tipurile de scriere cu ména liber’ sau cu sablonul. Principala caracteristicd a scrierii este indlkimea literelor mari si cifrelor (notat& h), Aceasta inaltime poate avea valorile: 2,5; 3,5, 5; 7, 10; 14 si 20 mm. In functie de grosimea liniei de trasare a literelor, scrierea poate fi: « ~ ingusti, de tip A (grosimea de trasare este +); - normalé, de tip B (grosimea de trasare este % ‘Cea mai utilizat& este scrierea normal, de tip B. entra trasarea literelor cu mana, se foloseste o rejea ajutitoare de lini echidistante orizontale si verticale. Liniile orizontale formeazi 16 rénduri intr cle; liniile verticale pot fi perpendiculare sau inclinate la 75° fata de liniik orizontale. ‘in functie de liniile verticale, scrierea poate fi dreapté sau inclinat’. fr figura 9 este prezentat un exemplu de seriere normalé dreapta, {fn figura 10 este prezentat un exemplu de scriere normalé inclinaté | ame in figura 11 sunt prezentate cateva semne de larga utilizare. in figura 12 sunt prezentate literele alfabetului grecese. in figura 13 este prezentat un exemplu de scriere ingustata. in cazul scrierii normale, liniile orizontale formeaz 16 randuri intre ele serierea se executi pe cele 10 randuri din mijloc. fn cazul scrierii ingustate, reteaua de lini orizontale formeaz’ 22 d rnduri iar scrierea se executh pe cele 14 randuri din mijloc. Liniile verticale se traseaza perpendicular sau inclinate la 75° fata de linib orizontale, Pasul dintre liniile verticale este egal cu pasul dintre liniile orizontal ale retelei Figura 9 — in tabelul 5 sunt prezentate caracteristicile scrierilor normale si ingustate. Tabelul 5. Seriere normala_| Scriere ingust Tnalfimea lterelor mari ia ciffelor 10 Yigh 14 ub indltimea literelor mici Thoh 10 Yuh Latimea literelor mari in afard de literele J, LAMiW 6 “oh 6 "dh Latimea literelor mari J si Moh yh Latimea literei mari J 5 hoh 5 Muah Latimea literelor mari M si 7 9 "hh 9 "uh L&imea literelor mici in afar de literele f Li hmnthw 6 "oh 6 hh Latimea literelor mici i, ij, J, tif "agh “hah Latimea literei mici r 3 "hh 3 hah Latimea literelor mici m si w 9 "ich 9 "uh Litimea cifrelor arabe in afara de 1 6 "fob 6 hh Grosimea liniei de trasare “oh ‘heh Distanfa dintre doud litere aliturate ale unui cuvant; intre dou cifte al&turate ale unui numar 2 hgh 2 "uh Distanfa minima intre dou’ cuvinte sau numere alaturate 6 "oh 6 Miah Distanfa minim intre dowd randuri (intre liniile de baz’) 16 igh 22 "gh in tabelul 6 este prezentata grosimea de trasare a literelor si cifrelor in funcfie de indlyimea literelor mari. Tabelul 6, Dimensiunea nominala a]2,5 [35 ]5 [7 [10 |i4 ]20 scrierii, mm Grosimea linier |AG/I4h) [0,18 [0.25 [035 [os [07 [a0 [14 de scriere, mm [B(/10h) [0,25 10.35 [0,5 [07 [10 [1,4 [2,0] 1.8. Dispunerea proiectiilor in desenul tehnic Pentru obfinerea proiectilor umui obiect cat si a pozitilor acestor proiectii, se considera obiectul situat in interiorul unui cub, denumit cubul de proiectie (fg. 14). Dupa proiectarea obiectului pe cele 6 fefe ale cubului, se desfigoaré | suprafata cubului. Se obtin sase proiectii (vederi) ca in figura 15. Proiectiile obtinute au urmatoarele denumir: Vedere din fats, Vedere de sus, Vedere din stanga; Vedere din dreapta; Vedere de jos; Vedere din spate awavne 5 Figura 14, in figura 16 este reprezentatd 0 constructie in trei veder. Vederile obtinute prin proiectii ortogonale, pe planele de proiectie in desenul tehnic, obiectele se reprezint& prin proiectii (vederi si sectiuni). determina forma si dimensiunile elementelor exterioare ale constructiei Dispunerea proiectiilor este reglementata de standardul STAS 614 - 76. 30. eee ee Figura 15 Daca unele proiecti (vederi si sectiuni) sunt dispuse in alte pozitii decit cele rezultate din figura 15, este necesar si se noteze deasupra acestora denumirea proiectici. 1.9, Reprezentarea sectiunilor oad Planurile se defi i Pena deerinarea clemntelor intiwre ale unei construct pln ety cota 42,80 et inese prin pozitia lor: plan parter sau plan cota + 0,00; (compartimentarea interioar8, grosimea perefilor, a plangeelor, pozitionarea figura 17 b, est oo usilor, a ferestrelor, dimensiunea incaperilor, adncimea si forma fundafilor) se parter al unei clair. , este prezentat un exemplu de sectiune orizontala: planul folosesc seetiuni prin construct. Secjinea. verticals Secjiunea este reprezentarea obiectului dupa tdierea Tui imaginara cu un (perpendicular pe pie eal av poate fi transversal plan de secjionare gi indepdrtarea parti dintre acest plan si ochiu! observatorului. “dimensiunea mai mare), re) sau longitudinal (paralel cu Planurile de sectionare se aleg perpendicular pe planele de proiectic, Secfiunea B-B din figura 17 a, reprezinto sectune longitudinal final. rezultand sectiuni orizontale sau verticale prin construct. Secfiunea A-A din figura 17 b, reprezinta o sect Seotiunea orizontalé se numeste plan, fiind privitt de sus, va cuprinde ‘Urma plana de Samsonite ease elementele caracteristice interioare, existente de la nivelul sectiunii in jos. seefionare $i se reprecint& cu linie punct subge eo & ae traseu de 3). Capetele traseului de sectionare si locuril i ei i ie curile de schimbare a directiei se reprezinti cu segmente groase Desen tehulc de conn 32 a) ¢) Figura 18. A-A B +4 B-8 \ i 1 T | ©) B -| ; june propriv—zisé b) sectiune cu vedere Figura 17, Dieotia de privire se indicé prin sigefi subfir, perpendiculare pe : Figura 19. segmenisle ingroste. in. dreptul fecrei sige, taseul de secionare seSeofunilepropriu-zises secure cu vedere pot fila rind or. marcheaz& cu cifre sau litere ‘ sectiuni rectilini (traseu de sectionare drept); vrrasele de secionare pot fi rectilini, decalate sau frdnte cain exemplele __«.seoiuni decalate(traseu de secfionae cain figura 180), din figura 18. . * sectiuni desfigurate (traseu de sectionare cu linie frant®) jn desenul de construct se utilizeaza dous tipuri de sectiun: {n figura 20 este prezentat& o sectiune decalati, Elementele secjionate se = secfiunea propriu-zisi (fig. 19 a); contureaza cu linie mai groasd. - secfiunea cu vedere (fig. 19 b) B-B H ] y ZZA Figura 20. up’ pozitia planului de sectionare fay de planul de proiectie orizontal, seefiunile pot fi = sectiuni orizontale (ig. 17 b); = seotiuni verticale (fig. 17 a si 17); = secfiuni inclinate (fig. 21). D Figura 21 Elementele de construcfie simetrice se pot reprezenta sectionate numai pt jumitate, ca in exemplul din figura 22. Fine inna “? 35. 41 ; Figura 22. Sectiunile se ageaz8 pe desen conform modului de dispunere a proiectilor (STAS 614 - 76) {n unele cazuri se intalnesc seofiuni suprapuse peste vedere (figura 23) sau sectiuni intercalate (figura 24), / [ Figura 23, Figura 24. ial Raatchinetinana inane ‘Aceste sectiuni sunt acceptate in scopul economisirii spatiului pe coala dc hate. La reprezentarea sectiunilor se vor respecta urmatoarele reguli = suprafata sectionata se hagureazi sau se poseazi, = materialele de pe suprafaja sectionata se reprezinti prir simboluri conventionale; = materialele pot fi simbolizate prin culori conventionale. Hasurile se executté cu lini subtiri Cs, paralele, echidistante gi inclinate kx 45° fata de cadrul desenului, Distanta dintre haguri se alege intre 1, si 6 mm, it functie de scara desenulu, Sectiunile prin dowd obiecte alaturate se hasureazA cu linii orientat: deferit (figura 25), Daca obiectele alaturate sunt din acelasi material dar de compactitit diferite, se schimba densitatea linilor de hasurd ca in exemplul din figura 26. ‘Desimea hasurilor pentru acelasi material trebuie si fie identic’ pe toat desenele reprezentate la aceeasi scar. Dacé liniile de contur ale elementuly hhasurat au o inclinare de 45° fata de cadrul desenului, hagurile se pot reprezent 1a 60° sau 30° faté de cadrul desenului, figura 27. Figura 25. Figura 26, ; Figura 27. Daca suprafata sectionata are dimensiuni mari se admite hagurarea numai pe o porfiune ingusta (figura 28). dd CLM LL Figura 28 Daca in sectiune se urméreste evidentierea materialelor, acestea se Teprezinté prin simboluri. Simbolurile conventionale se reprezint& in special in cazul secfiunilor verticale. Liniile simbolurilor se traseazi in general cu linie subfire. in tabelul 6 sunt prezentate simbolurile pentru repré ; ezent ee pentru reprezentarea materialelor Materialele de constructie din sectiuni se Q pot reprezenta si prin culori conventionale. Utilizarea culorilor este limitata de faptul c& nu este posibilé reproducerea lor in aparatele de copiat obignuite. i , , conan tabelul 7 sunt prezentate culorile utilizate in desenul tehnic de 38 Desen tehnic de constructtt aeeee ul 6 Tabelul 7 tar Materialul Reprezentare Matera Reprezentate Meena Felul materialulul Culoarea A | RAIA | lit > 1:50 Lema Siena Stanca boos a Zidirie de cérimid’ | Rosu Fi Zidirie de piatra | Cenusiu etaared ‘Beton Cenusiu Lichide prefabricat la Material refractar | Galben inchis Scara > 1:50 Sticla Verde deschis galbui aa Metal: profile st Pamant Cafenin ‘Umplutur’ ene bare rotunde Otel Violet inchis x Lemn in sectiune nee fo longitudinal in figura 29 este prezentati o sectiune (printr-o fundatie), cu o TT ‘Lemn in sectiune reprezentare simbolicd a materialelor. transversal general Tzolatie termic’, 1.10, Reprezentarea rupturilor ae de fonici ete. (cu irtmoat explicatii) In desenul tehnic, rupturile sunt 0 reprezentare conventionala care indicd Taolatie ruperea si indepartarea unei porfiuni din obiectul reprezentat. hidrofugs ae Linia de rupturd nu este necesard atunci cand suprafetele sectionate sunt hhagurate sau reprezentate prin simboluri de materiale (figura 30) Tencuial’ pa ‘Azbociment, Rupturile se reprezinti cu urmatoarele linii produse de ipsos ~ linie punct subtire daca sunt evidentiate mai multe elemente Mozaic ; din acelagi material sau materiale diferite; in cazul ementelor : {ntrerupte, indiferent de material, ruptura se indicd prin doua Geam = linii punct paralele (figura 31 a) es Rabit eairearde = Tinie continui ondulat& subtire, in cazul obiectelor material pentru metalice (figura 31 b), i dimensiuni mici Le ale cimpului

S-ar putea să vă placă și