Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DESEN TEHNIC
SUPORT DE CURS
DESEN TEHNIC
1.Scop ,Clasificare
Desenul tehnic este reprezentarea grafica plana a unei idei sau conceptii tehnice
dupa anumite norme si reguli riguros stabilite in acest scop.
Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta si determina obiecte , suprafete
etc.
Clasificarea desenelor tehnice
a)Dupa domeniul la care se refera desenul :
-Desen industrial se refera la reprezentarea obiectelor si a conceptiei tehnice
privind structura ,constructia ,functionarea si realizarea obiectelor din constructia de
masini, constructii de nave ,aerospatiele etc.
-Desenul de constructii se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri ,de
arta ,cai de comunicatie etc.
-Desenul de arhitectura se refecra la conceptia functionala si estetica a
constructiilor etc
-Desenul de instalatii se refera la reprezentarea elementelor de instalatii aferente
unitatilor industriale etc
-Desenul cartografic se refera la reprezentarea regiunilor geografice sau a
suprafetelor cu forme de relief etc.
b)Dupa modul de reprezentare
-Desenul de proiectie ortogonala care reprezinta obiectul in vederea sau sectiune
prin proiectii perpendiculare pe unul sau mai multe plane de proiectie.
-Desenul de perspectiva in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta
dintr-o singura reprezentare ce reda imaginea spatiala a obiectului.
c)Dupa modul de intocmire
-Schita care se executa cu mina libera
-Desenul la scara intocmit cu instrumente de desen si care pastreaza un raport
constant intre dimensiunile piesei si ale desenului.
d)Dupa gradul de detaliere a reprezentarii
-Desenul de ansamblu care reprezinta un obiect format din mai multe elemente
sau piese .
Simbol
Aspect
A
B
C
D
E
F
G
Utilizare
Contururi si muchii reale
vizibile.
Muchii fictive, linii de cota ,linii
ajutatoare ,linii de indicatie
,hasuri ,etc
Linii de ruptura pentru
delimitarea vederilor si
sectiunilor
Contururi acoperite ,muchii
acoperite
Linii de axa, traseele planelor de
simetrie
Trasee de sectionare
Indicarea suprafelelor cu
prescriptii speciale
Conturul pieselor
invecinate,pozitiile extreme si
intermediare in miscare etc
14
13
13
15
14
Proiectat
Desenat
Verificat
Cont STAS
16
17
18
15
16
17
9
5
Aprobat
6
Masa neta
10
18
11
12
Data
Poz
Denumire
Buc
Material
Observatii
In cazul in care din cauza reprezentarii tabelul trebuie intrerupt acesta poate fi
continuat desupra reprezentarii fara a repeta capul de tabel.
6.Scarile utilizate in desenul tehnic industrial
Desenele tehnice se executa la scara. Prin scara unui desen intelegem raportul
dintre dimensiunile liniare masurate p edesen si dimensiunile reale ale obiectului
reprezentat.
Scarile utilizate sint :
Scari de marire : 2:1 ; 5:1 ; 10:1
20:1 ; 50:1 ; 100:1 etc
Scari de marime naturala : 1:1
Scari de micsorare : 1:2 ; 1:5 ; 1:10
1:20 ; 1:50 ; 1:100 etc
Notarea scarii se face in casuta indicatorului iar daca sint proiectii reprezentate la
alta scara decit cea a proiectiei principale se trece in indicator scara principala si scarile
utilizate pentru aceste proiectii in paranteze de preferinta cu litere mai mici.
7 Hasuri utilizate in desenul tehnic industrial
Masa neta
Pag 4
Metale
Beton
Lichid
Sticla
Partile pline ale pieselor metalice sectionate se hasureaza cu linii continue subtire
drepta paralele inclinate la 45 de grade.
Hasurile tuturor sectiunilor care se refera ls aceiasi piesa se traseaza in acelasi
sens cu aceiasi inclinare si la aceiasi distanta.
Pentru ca doua piese alaturate sa se deosebeasca una de cealalta se hasureaza in
sens invers inclinat tot la 45 de grade
Daca liniile de hasura intilnesc o cota sau o prescriptie tehnica care nu a putut fi
asezata in afara suprafetei hasurate acestea se intrerup in portiunea respectiva.
Sectiunile a caror latime de desen nu depasesc 2mm se pot innegri complet iar la
contactul intre doua sectiuni innegrite se lasa un spatiu liber de 1-2 mm.
8.Cotarea pe desen
Determinarea si inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblelor
poarta denumirea de cotare si se face conform regulilor stabilite de STAS.
Cotarea trebuie sa determine cu precizie toate dimensiunile necesare executiei si
functionarii pieselor prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc
formele geometrice ale pieselor desenate.
Cotele se inscriu pe desem cu cifre arabe si cu dimensiunea nominala prevazuta in STAS
si se exprima in mm.
Elementele cotarii
Linie de indicatie
Calit 75 HRC
R3
M20
35
40
50
2x450
3
40
45
90
cote
Linne ajutatoare
180
Linii de cote
Liniile de cota sint liniile deasupra carora se inscriu valorile numerice ale
cotelor ,se traseaza cu linie continua subtire ,paralel cu luniile de contur ale piesei al
distanta de minim 7 mm ,se delimiteaza prin sageti,amplasate la una sau ambele
extremitati sau prin combinatii de sageti si puncte .
pag 5
Elementul cotat
Diametre
Exemplu de cotare
Raze de curbura
R30
40
Filete metrice
M20
40
1:10
Latura patratului
Conicitate
=
Profil efectiv
Ra =1/n
i=1
Linia exterioara a profilului
+Y
Proeminenta
Y3
Y2
Y1
A
Rmax
B
Yn
Linia interioara a profilului
-Y
R1
R3
R2
R4
Yn-1
Gol
R9
R1
R3
R2
R9
R4
R10
b)
c)
In care a-este pentru cazul in care sint necesare prescriptii speciale sau
suplimentare
b-este pentru cazul in care nu este necesara indepartarea de material
c-este pentru cazul in care in care este necesar indepartarea de material
Inscrierea pe desen se face deasupra simbolului astfel :
-cind parametrul de profil este Ra se inscrie doar valoarea numerica in
micrometri.
-cind parametrul este Rz sau Rmax se indica valoarea sa precedata de simbolul
parametrului respectiv
-in cazul in care este necesar indicarea valorilor limita admisibile ale
parametrului ,se inscriu cele doua valori.
Reguli de inscriere a rugozitatii pe desen :
-rugozitatea se inscrie o singura data pentru o suprafata pe proiectia pe
care sint cotate elementele dimensionale ale suprafetei respective cu virful simblolului
orientat pe suprafata la care se refera.
As
N
Linia zero
fata de
a
abatere
Ai = dmin
Ai
Linia
care se reprezinta
tolerantelor si
nula si corespunde
T = As Ai
Pag 11
Cimpul de toleranta reprezinta zona cuprinsa intre linia ce corespunde dimensiunii
limita maxime si linia ce corespunde dimensiuni minime .
Termenul de arbore este utilizat conventional pentru denumirea oricarei
dimensiuni exterioare iar cel de alezaj pentru denumirea oricarei suprafete interioare .
Ajustajul reprezinta relatia care rezulta din diferenta dintre dimensinule dinainte
de asamblare a doua piese ce urmeaza a fi asamblare sicele de dupa asamblare.
Se deosebesc trei tipuri de ajustaje ;
-cu joc
-cu stringere
-intermediare
dmax arbore
Talezaj
Dmin alezaj
Tarbore
cu joc
toleranta
Arbore
Alezaj
max
Alezaj
Arbore
dmin arbore
T arbore
T alezaj
Dmax aalezaj
min
cu stringere
intermediare
Jmax
Smax
Jmax
Tal
Tar
Arbore
T arbore
T alezaj
T arbore
Smax
Tar
Alezaj
Arbore
Unde Smax este stringerea maxima Jmax este jocul maxim care apare in ajustaj in
pozitiile limita de executie a piesei. Aceste stringeri respectiv jocuri se calculeaza pe baza
figurii in functie de situatia fiecarui ajustaj. Similar se calculeaza Smin stringerea minima
respectiv Jmin jocul minim.
Simbolurile tolerantelor si ajustajelor
Pentru fiecare dimensiune nominala se prevede atit o gama de tolerante cit si o
gama de abateri care definesc pozitia acestor toleranta fata de linia zero.
Valoarea tolerantei este simbolizata printr-un numar denumit treapta de precizie
numerotat cu cifre de la 0,1 la16.
Pozitia cimpului de toleranta in raport cu linia zero se simbolizeaza printr-o litera
majuscula pentru alezaje si minuscula pentru arbori.
Se definesc :
Arborele unitar este acel arbore a carei abatere superioara este nula
Alezaj unitar este acel alezaj a carui abatere inferioara este nula .
Pag 13
A
B
C
Alezaje
CD
D
E
EF
F
FG
H
Linia zero
K
M
P
R
JJS
U
V
X
Y
Z
ZA
ZB
ZC
zc
zb
Alezaje
z
x
v
u
t
s
r
g h
fg
f
ef
e
d
c
b
a
cd
jjs
Linia zero
za
Pag 14
Inscrierea tolerantelor pe desen
Inscrierea pe desenul de executie
Toleranta se inscrie pe desenul de executie dupa cota care reprezinta dimensiunea
nominala astfel :
-prin simbolul cimpului de toleranta inscris in acelasi rind cu cota si avind aceeasi
dimensiune cu cifrele cotei.
30f5
60K7
70 -0,023
Pag 15
Cind abaterile sint egale se foloseste simbolul .
Reguli de inscriere a tolerantelor pe desenul de ansamblu
Toleranta se inscrie dupa cota ajustajului dupa cum urmeaza :
-prin simbolurile celor doua cimpuri de toleranta scrise sub forma de fractie cu
linia de fractie oblica sau orizontala, la numarator fiind simbolul cimpului de toleranta al
alezajului si la numitor al arborelui.
12H7/h6
-prin inscrierea de doua ori a cotei deasupra liniei de cota pentru alezaj si
dedesuptul liniei de cota pentru arbore fiecare cota fiind urmata de valorile abaterilor
limita si precedata de precizarea la care piesa se refera.
+0,3
-0,7
+0,3
-0,3
Alezaj 30
Arbore 30
Pag 16
Abateri de forma si pozitie
Datorita impreciziei de prelucrare apar abaterile de la forma geometrica ideala a
pieselor .
Tolerantele de forma si pozitie se inscriu pe desene numai daca sint necesare
pentru asigurarea functionalitatii pieselor.
Tolerantele de forma sint date mai jos :
Denumirea tolerantei
Simbol
Toleranta la rectilinitate
Toleranta la planitate
Toleranta la circularitate
Toleranta la cilindricitate
Toleranta la forma data a profilului
Toleranta la forma data a suprafetei
Denumirea tolerantei
Simbol
Toleranta la paralelism
Toleranta la perpendicularitate
Toleranta la inclinare
Toleranta labataia radiala si frontala
Toleranta la coaxialitate
Toleranta la simetrie
Toleranta la intersectare
Toleranta la pozitia nominala
Datele privind tolerantele de forma si pozitie se inscriu intr-un dreptunghi impartit
in doua sau trei. In casute se indica urmatoarele date :
-simbolurile tolerantei
-valoarea tolerantei in mm
-litera de indicare a bazei de referinta
Reguli de inscriere pe desen a tolerantelor de forma si pozitie:
pag 17
-pe axa sau planul de simetrie al piese daca toleranta se refera la aceasta
axa
Pag 18
In cazul in care abaterea de forma sau pozitie se refera numai la o portiune
limitata a elementului conturului respectiv se dubleaza cu linie-punct groasa si se coteaza
separat.
Indicarea bazei de referinta
Baza de referinta se indica printr-o linie de indicatie terminata cu un triunghi
innegrit care are o latura sprijinita pe :
-o linie de contur sau o linie ajutatoare dar nu in dreptul liniei de cota daca
baza de referinta este suprafata respectiva.
-axa de simetrie a piesei daca toleranta se refera la aceasta axa sau plan.
Exemplu de inscriere pe desen
0,1 AB
A
Pag 19