Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura constructii
Elementele cotarii sunt: linia de cota, linia ajutatoare, linia de indicatie, cota. ( fig.1 )
Linie de cota 75
Linie de indicatie
Linie ajutatoare
Cota
Linia de cota se traseaza cu linie continua subtire C3. Se delimiteaza prin punctele
îngrosate sau liniute înclinate la 450, fata de linia cotei, în desenul de constructii, si cu sageti,
în desenul de instalatii.
În cazul reprezentarii elementelor simetrice, acestea se pot cota numai pe una din parti;
cotele generale se indica obligatoriu pe linia de cota generala ( fig.3 ).
Fig. 3. Cotarea elementelor simetrice
Daca în desen linia de cota a razelor, a diametrelor, a unghiurilor este mai mica de 6
mm, sagetile se indica dinspre exterior sau se utilizeaza o linie de referinta ( fig. 4. a, b, c, d ).
a. b. c. d.
Fig. 4. Cotarea razelor, a diametrelor, a unghiurilor ale caror linii de cota sunt mai mici de 6
mm.
Linia ajutatoare se traseaza cu linie subtire C3. Pot fi folosite ca linii ajutatoare si
liniile de contur sau axele. Linia ajutatoare se traseaza în general perpendicular pe linia de
cota pe care o depaseste cu 2…3 mm; pentru claritatea desenului se admite un unghi de 450
sau 600 între liniile ajutatoare si linia de cota ( fig. 5 ).
Fig. 5. Trasarea liniilor ajutatoare la un unghi de 450 fata de liniile de cota.
Cotele se scriu cu cifre arabe, cu dimensiunea nominala a scrierii de minimum 2,5 mm;
pe acelasi desen toate cotele se scriu cu aceeasi dimensiune nominala ( 2,5….3,5 mm ).
Cotele se scriu deasupra liniei de cota, la 1…2 mm, astfel încât sa poata fi citite de jos
si din dreapta desenului.
Elementele din zidarie se coteaza în plan prin pozitionarea în raport cu axele de trasare
ale sistemului constructiv, considerând ca axa zidurilor exterioare este întotdeauna la 12 5 cm
fata de interior, iar cea a axei zidurilor interioare de rezistenta se afla în axa geometrica.
Pozitia se mai noteaza si prin dimensiunea si distanta dintre pereti, prin cote interioare.
În cazul peretilor care nu ajung pâna la planseu, înaltimea lor se poate indica prin
notatia h = ….., scrisa în lungul peretelui, sau prin trimiterea la o nota explicativa.
1.2.3. COTAREA STÂLPILOR
Pozitia stâlpilor se determina fie prin cotarea distantei dintre axele stâlpilor ( fig. 7,a ),
fie prin cotarea distantei dintre fetele lor ( fig. 7,b ).
În cazul repetarii în sir a unor elemente identice si echidistante asezate pe aceeasi linie,
se poate înlocui sirul de cote partiale cu o cota totala între axele sau fetele elementelor
marginale, scrisa sub forma unui produs între numarul distantelor egale si dimensiunea care se
repeta; la capatul sirului se coteaza unul sau doua elemente, precum si dimensiunea care se
repeta ( fig. 8 ).
În sectiuni, golurile pentru usi si ferestre se pozitioneaza prin cote verticale. Aceste
cote reprezinta dimensiunile efective exterioare ale tâmplariei plus locul liber ( jocul ) necesar
pentru montaj. Cotele golurilor pentru usi si ferestre exterioare se scriu în exteriorul conturului
cladirii. Pozitia golurilor la peretii exteriori se indica prin cotarea succesiunii de plinuri si
goluri; facultativ se pot cota si distantele de la axele lor fata de un reper determinat.
Golurile suprapuse se reprezinta si coteaza separat; cele care nu sunt cuprinse în planul
de sectionare se reprezinta cu o linie întrerupta, indicându-se si cota parapetului respectiv.
Pozitia golurilor din peretii interiori se indica prin cota de la marginea golului, la
reperul cel mai apropiat ( zid, stâlpi etc. ). Înaltimea de la care începe golul ferestrei
( parapetul ) se noteaza în dreptul acestuia cu p = ….., fata de cota pardoselii; daca parapetele
au înaltime identica în acelasi desen, cota lor se indica numai în câteva locuri.
Fig. 10. Cotarea în plan a golurilor cu forme curbe
Sectiunile elementelor mici, desenate în plan, se coteaza fie obisnuit, fie prin înscrierea
pe o linie de referinta a cotelor celor doua laturi, înmultite între ele. Prima cota este aceea a
laturii paralele cu baza plansei în pozitia normala de citire a desenului ( fig. 11 ). Înaltimea de
la care începe golul fata de nivelul pardoselii se scrie sub cotele sectiunii lui, precedata de
notatia h = …...
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indica nivelul pe care îl deservesc si
anume: S – pentru subsol; P – pentru parter; I – pentru etajul I; II – pentru etajul al II lea etc.
Golurile de aceeasi sectiune si echidistanta se pozitioneaza prin cotarea distantei totale dintre
axele sau fetele elementelor marginale sub forma de produs între numarul de repetari si
dimensiunile care se repeta ( fig. 12 ).
Pantele se indica printr-o sageata paralela cu panta, astfel: având sensul de urcare
pentru scari, rampe de circulatie ( fig. 14 a ); având sensul de coborâre pentru pante de
scurgere ( acoperis, terasamente, canalizare etc. ), ( fig. 14, b si c ).
Valoarea pantei se scrie sub forma de raport sau de procent deasupra sagetii; în planuri
sagetile care indica directia pantei au lungimea elementului respectiv.
Fig. 14. Indicarea pantelor.
Cotele de nivel se indica în metri cu doua zecimale ( chiar daca acestea sunt 0 ). Cota
de reper se indica prin ± 0,00. Nivelul de reper se considera în general nivelul pardoselii finite
de la parterul corpului principal al cladirii; în cazuri speciale se poate lua si alt nivel
caracteristic.
- &nb 23323r1715x sp; &nb 23323r1715x sp; pentru cote în raport cu nivelul – reper, simbolul înnegrit pe
jumatate ( fig. 15 a );