NOŢIUNI GENERALE DE DESEN TEHNIC

1.4.Standarde generale utilizate în desenul tehnic

 1.4.1.Formatele desenelor tehnice

 Formatele utilizate în desen SR ISO 5457-1994 se aleg în următoarea ordine de
preferinţă:
 ►Formate preferenţiale sau de bază din seria principală A (tab.1.1):
 ►Formate alungite special se obţin din formatele de bază prin alungirea
dimensiunii a, astfel încât lungimea (respectiv dimensiunea b) a formatului
alungit să fie multiplu întreg de dimensiune a a formatului de bază ales. Ordinul
de multiplicare este indicat în simbolul formatului (tab.1.2).

Tabelul 1.1 Tabelul 1.2

Simbolul a x b [mm] Simbolul a x b [mm]
A0 841 x 1189 A3x3 420 x 891
A1 594 x 841 A3x4 420 x 1189
A2 420 x 594 A4x3 297 x 630
A3 297 x 420 A4x4 297 x 841
A4 210 x 297 A4x5 297 x 1051
A5 148 x 210
1.4.2.Elementele grafice ale formatului folosit la desenare

A4(210x297) A3(420x297)
297

INDICATOR INDICATOR
1.4.3. Plierea desenelor tehnice
 Împăturirea formatului A3

1 1 1
2

A3(420x297)

INDICATOR

INDICATOR

Impăturirea formatului A3 in picioare

2 2
3
3

4 4 4

2 1 1 1

A3 A3 A3 A3

INDICATOR INDICATOR INDICATOR INDICATOR

Impăturirea formatului A2 in picioare

3
3 1

4 4 4

1
2
A2

INDICATOR INDICATOR INDICATOR

Formatul A2 culcat
4
5 3

6 2 6 6

1 1
4 2 3
A2

INDICATOR INDICATOR INDICATOR

Formatul A1 culcat
5 4
3 2

6 6 6

1 1
4 3 2
A1

INDICATOR INDICATOR INDICATOR

Formatul A1 în picioare
4
3
5
2

7 5 7

6 6 6

4 2 3 1 1
A1

INDICATOR INDICATOR
INDICATOR

7
1.4.4.Linii utilizate în desenul tehnic

Pentru executarea desenelor tehnice se folosesc mai multe tipuri de linii (linie continuă,
linie întreruptă, linie punct şi linie două puncte) a căror grosime este împărţită în două
clase: linie groasă şi linie subţire (STAS 103-84).
 Fiecare linie folosită la întocmirea desenelor tehnice de un anumit tip şi de o
anumită clasă de grosime, sau de o combinaţie a celor două clase, se simbolizează
printr-o literă, astfel:
 ücu litera A, se simbolizează linia continuă groasă, având grosimea b = 0,18 ÷ 2
mm (b fiind grosimea de bazã a liniilor),
 ücu litera B, linia continuă subţire, având grosimea egală cu b/3,
 ücu litera C, linia continuă subţire ondulată,
 ücu litera D, linia continuă subţire trasatã în zig-zag,
 ücu litera E, linia întreruptă groasă,
 ücu litera F, linia întreruptă subţire,
 ücu litere G, linia-punct subţire,
 ücu litere H, linia-punct mixtă,
 ücu litera I, linia-punct groasă,
 ücu litera K, linia-două puncte subţire.
A A A

A
 Cãlit la 26-28 HRC

1.4.5.Scrierea în desenul tehnic

 Standardul SR ISO 3098/1:1993 stabileşte modul de scriere cu mâna liberă sau cu
şablonul, precum şi caracteristicile scrierii tehnice.
 Dimensiunea nominală a scrierii este înălţimea h [mm] a literelor mari, aleasă
potrivit scopului, din şirul de dimensiuni standardizate prezentate mai jos:
 h = 2,5; 3,5; 5,0; 7,0; 10,0; 14,0; 20,0 mm
1.4.6.Indicatorul şi tabelul de componenţă ale desenului tehnic

 În standardul SR ISO 7200:1994 se stabileşte ca indicatorul să fie alcătuit din

unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate care pot fi subdivizate în rubrici.


  Denumirea reperului
E/A  
   
A0 Denumirea ansamblului
A1    Nr.
A2 Codul alfanumeric al desenului de
A3 
ITM 112-01-04.08 planse
A4 


Tabel de
componenta
Tabel de
componenta

INDICATOR INDICATOR
REPREZENTAREA PIESELOR ÎN PROIECŢIE ORTOGONALÃ
2.1.Sisteme de proiecţie
 În domeniul tehnic, între obiectul spaţial şi imaginea sa plană trebuie să existe o
corespondenţă biunivocă, astfel încât ceea ce s-a dorit să se proiecteze, să se
regăsească şi în planul desenului realizat.
 • sistemul central (sau conic) şi
 • sistemul paralel (sau cilindric).

 Imaginile, sau proiecţiile utilizate pentru înţelegerea completã a configuraţiei unei

piese şi a desenului acesteia sunt (STAS 105-87 – Desene tehnice. Reguli de
reprezentare şi notare a vederilor şi a secţiunilor în desenele industriale):
 ¤ reprezentarea în vedere,
 ¤ reprezentarea în secţiune,
 ¤ reprezentarea rupturilor

2.2. Reprezentarea pieselor în vedere. Reguli de reprezentare

2VEDEREA este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese
nesecţionate şi se realizeazã prin proiectarea în totalitate a elementelor vãzute de
observatorul uman, conform regulilor geometriei descriptive
A

A
5:1
2.3.Reprezentarea pieselor în secţiune

A A-A A-A A-A A-A A-A A-A

A
a b c d e f

2.3.1.Clasificarea sectiunilor. Reguli de reprezentare a pieselor secţionate

 A
A A

a b c d

2.3.2.Reprezentarea rupturilor. Reguli de reprezentare în rupturã a pieselor

2.3.3.Norme generale pentru reprezentarea sectiunilor
2.3.4.Hasuri utilizate in desenul tehnic

metal

materiale nemetalice

hârtie, carton
 COTAREA DESENELOR TEHNICE
3.1.PRINCIPII
GENERALE DE COTARE

 Cotarea desenelor tehnice se efectueazã conform reglementãrilor prevãzute în

standardul SR ISO 129:1994 (Desene tehnice. Cotare. Principii generale,
definiţii, metode de executare şi indicaţii speciale).

3.2.ELEMENTELE COTÃRII. NORME ŞI REGULI DE COTARE

 Cote

Linie de cota
Linie de indicatie

Linie ajutatoare
punct de origine
3.3. INDICAŢII SPECIALE DE COTARE
 COTAREA PIESELOR SIMETRICE
COTAREA ARCELOR DE CERC, A UNGHIURILOR, A RAZELOR ŞI A
DIAMETRELOR
COTAREA SUPRAFEŢELOR SFERICE

COTAREA ELEMENTELOR ECHIDISTANTE

COTAREA TEŞITURILOR ŞI A ADÂNCITURILOR

 COTAREA SUPRAFEŢELOR CONICE ŞI A ÎNCLINAŢIILOR
SUPRAFEŢELOR PRISMATICE

COTAREA ELEMENTELOR DISPUSE SIMETRIC PE UN CERC

COTAREA ELEMENTELOR IDENTICE DISPUSE SIMETRIC

3.4.METODE DE COTARE
COTAREA ÎN SERIE (ÎN LANŢ, ÎN SUCCESIUNE)
COTAREA FAŢÃ DE UN ELEMENT COMUN (COTAREA TEHNOLOGICÃ,
SAU COTAREA ÎN PARALEL)

COTAREA MIXTÃ (COMBINATÃ)

 COTAREA CU COTE SUPRAPUSE

COTAREA ÎN COORDONATE

3.5.CLASIFICAREA COTELOR

 Dupã importanţa funcţionalã a cotelor, acestea se clasificã în:

 ücote (dimensiuni) nominale
 ücote (dimensiuni) efective
Din punct de vedere al importanţei şi al rolului funcţional deosebim:

PRECIZIA PRODUSULUI FINIT

 PRECIZIA CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ŞI MECANICE
 PRECIZIA GEOMETRICĂ

4.1.Precizia dimensională
4.1.1.Dimensiuni, abateri, tolerante

Camp de toleranta
Linia zero

T
D = Dmax - Dmin
Td = dmax - dmin
 èabaterea superioară (Es, es) reprezintă diferen  a algebrică dintre
dimensiunea maximă i dimensiunea nominală corespunzătoare:
 Es = Dmax -N,
 es = dmax - N
 èabaterea inferioară (Ei, ei) reprezintă diferen  a algebrică dintre
dimensiunea minimă i dimensiunea nominală corespunzătoare.
 Ei = Dmin - N,
 ei = dmin - N
 În afara abaterilor limită definim:
 èabaterea efectivă care reprezintă diferen  a algebrică dintre
dimensiunea efectivă i dimensiunea nominală:
 Eef = Def - N,
 eef = def – N

 Asadar, între abaterile limită, dimensiunile limită si dimensiunea nominală

există relatiile:
 Dmax = N + Es, Dmin = N + Ei
 dmax = N+ es, dmin = N + ei
 Toleranta dimensională poate fi definită si în functie de abaterile limită:
 - pentru suprafete gen alezaj
 TD = Dmax - Dmin = ( N + Es) - (N + Ei) = Es - Ei
 - pentru suprafete gen arbore
 Td = dmax - dmin = (N + es) - (N + ei) = es- ei
 Ajustaje, jocuri şi strângeri, sisteme de ajustaje

+
- O

N
ajustaj cu joc
ajustaj intermediar
ajustaj cu strangere

+ O
-
N

ajustaj
cu strangere
ajustaj intermediar

ajustaj cu joc

Precizia calităţii suprafeţei

 DEFINIŢIE: Ansamblul microneregularitătilor de pe suprafata unei piese
reprezintă rugozitatea suprafetei considerate si defineste calitatea (prelucrării)
suprafetei.
 Problematica legată de calitatea suprafetelor este reglementată prin
standardele:
 ⁄ SR ISO 4287-1:1993 - Rugozitatea suprafetelor. Terminologie.
Suprafata si parametrii săi,
 ⁄ SR ISO 4287-2:1993 - Rugozitatea. Măsurarea parametrilor de
rugozitate,
 ⁄ STAS 5730/2-85 - Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si
specificarea rugozitătii suprafetei.
Simbolizarea si notarea pe desen a rugozitătii
 R C
M

Precizia formei geometrice şi precizia poziţiei relative

Abateri de la forma geometricã dată

 TOLERANŢA LA RECTILINITATE
0,02 / 200
0,1
TOLERANŢA LA PLANITATE

0,08 0,12
0,03 / 50x80

a b

TOLERANŢA LA CIRCULARITATE

0,03 0,1

TOLERANŢA LA CILINDRICITATE

0,1
0,08
 Notarea pe desen a tolerantelor de pozitie relativă. Exemple grafice
TOLERANŢA LA PARALELISM

TOLERANŢA LA PERPENDICULARITATE

TOLERANŢA LA ÎNCLINARE
 TOLERANŢA LA SIMETRIE

TOLERANŢA LA COAXIALITATE ŞI LA CONCENTRICITATE

TOLERANŢA BĂTĂII RADIALE ŞI FRONTALE
 TOLERANŢA LA POZIŢIA NOMINALĂ

TOLERANŢA LA INTERSECTARE

REPREZENTAREA ŞI COTAREA FILETELOR ŞI A ASAMBLĂRILOR

FILETATE
8.1.GENERALITĂŢI
 t = 0,866
Elementele p
constructive care definesc o suprafaţã filetatã
t1 = 0,6495 p p Piulita

a
t2 = t1 -a

t/2
d2 = d - t 1

t
t2

t1
d1 = d -2 t1

t/2
D=d

D2
d2

D
d

D2 = d2 a p

D1
d1

D1 = d1+ 2a
Surub

REGULI DE REPREZENTARE A FILETELOR

A A- A

A- A
B- B B
A B
B- B

B
A

B
 C
C- C

D
D- D

COTAREA FILETELOR

1,5x45°

1,5x45°
22 M2
M
M 22

2
M 22

34

36

2x45° 2x45°
tx4 5° F
M 24
M 24
36
Φ

l0

8
l1

36 8
40
 KM 20

KM 14
14

28 12
24

3x45°

A 6,3 A
Ø35

2:1
Ø30

60 12,65 3

ASAMBLÃRI FILETATE

 Reprezentarea şi cotarea şuruburilor

Reprezentarea şi cotarea piuliţelor
Reprezentarea asamblărilor prin şuruburi

A - A

A A
 A- A B- B C- C

A A B B C C

B B -B
A -A

d d1

A A

B B - B
2
A - A
3
5
1

6
4

A A
 REPREZENTAREA ŞI COTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN PENE
9.1.GENERALITĂŢI

 Pene longitudinale
 Pene transversale

ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE

Asamblări prin pene paralele