Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica

Student: Profesor: Petre Vasile
Grupa 111B
MPT - Metode si procedee tehnologice

TEHNO 3 MASINI UNELTE SI SDV UTILIZATE IN

PROCESELE DE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE
TEMA DE CASA 1 PROCESAREA ARBORELUI
UNEI MASINI ELECTRICE

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Notiuni de bazapag.3
Date nominale la o masina unealtapag.5
Caracteristici ale SDV-urilor.pag.6
Instrumente de masura...pag.7
Activitate de laboratorpag.8
Bibliografie..pag.9

1. Notiuni de baza

In constructia de masini, aparate electrice si echipamente electrice intra

piese, organne de masini, construite din materiale metalice care necesita o
prelucrare precisa implicand procedee tehnologice diverse.
Prelucrarile prin aschiere cuprind strunjirea, gaurirea, filetarea, rabotarea,
mortezarea, brosarea, rectificarea.
Prelucrarea prin aschiere indepartarea de pe suprafata semifabricatului a
adaosului de material sub forma de aschii. Desprinderea aschiei de pe
semifabricat presupune o miscare relativa intre scula si piesa. Miscarea necesara
detasarii aschiilor se numeste miscarea principala iar miscarea care asigura
eliberarea de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin aschiere
sunt: adancimea de aschiere, avansul, viteza de aschiere, turatia.
Strunjirea este operatia de preluicrare prin aschiere a suprafetei exterioare
sau interioare, a pieselor ce reprezinta corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe
masini unelte din grupa strugurilor.
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie, iar scula scula executa
miscarea de avans. Strunjirea se poate realiza in una sau mai multe treceri, in
decursul carora se realizeaza degrosarea, semifinisarea, finisarea.
Formele cutitelor de strung corespund operatiei pe care trebuie sa o
realizaze, fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru
prelucrare, piesa se prinde in diferite dispozitive: universal cu trei bancuri,
varfuri, inima de antrenare.
Strungurile utilizate pot fi de diverse tipuri, pornind de la strungul normal pana la
strunguri cu comanda cu program ( strunguri carusel, strunguri revolver, strungul
frontal, strunguri de copiat, strunguri automate si semiautomate).
Caracteristicile principale care definesc marimea strungului si posibiltatile
de utilizare ale acestuia sunt: diametrul maxim de strunjire deasupra patului,
distanta maxima intre varfuri si diametrul maxim de strunjire deasupra
caruciorului.
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere, a suprafetelor plane,
cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze,
pe masini de frezat.
Miscarea principala este realizata de scula, iar miscarea de avans este executata
de piesa.
Frezele se clasifica in freze cu coada si freze cu alezaj (STAS577/1-78)
Acestea la randul lor pot fi freze cilindro-frontale, unghiulare, cilindrice, conice,
pentru filetat. De asemenea frezele pot fi clasificate dupa natura dintilor
(elicoidala, in zigzag) dupa forma dintilor (triunghiular, rotund, trapezoidal),
pasul danturii ( egal, inegal).

Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane.

Miscarea principala de avans este o miscare de translatie si poate fi executata fie
de scula ( la seping) fie de piesa. Aceasta miscare este rectilinie- alternativa si
este formata din 2 curse: cursa activa in care cutitul executa prelucrarea
materialului si o cursa in gol in care cutitul revine la pozitia initiala.
Cutitele de strung, raboteza si morteza cu care se prelucreaza prin aschiere
diferite suprafete sunt standardizate ( STAS 350-82 Cutite de strung raboteza si
morteza); ele se compun din doua parti principale: partea aschietoare si coada.
Aceste cutite se clasifica dupa sens, in cutit de dreapta si cutit de stanga, dupa
forma canalului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele se clasifica in cutite
drepte, inconvoiate, cotite, ingustate.
Gaurirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se aplica pieselor
pentru obtinerea unui alezaj in vederea asamblarii prin intermediul suruburilor,
stifturilor, niturilor sau pentru alte scopuri.
Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a pieselor
metalice cu ajutorul unor pietre de polizor. Pietrele de polizor sunt corpuri
abrazive rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o miscare de
rotatie.
Polizarea se aplica diferitelor piese si consta in curatirea de bavuri si
impuritati a suprafetelor si muchiilor semifabricatelor, prelucrari de degrosare si
ajstare a pieselor sudate, ascutirea pieselor taietoare.

2. Date nominale la o masina unealta

In principiu orice masina-unealta de prelucrare prin aschiere este formata

din:
- o parte fixa, care sustine toate elementele masinii, numita batiu;
- una sau mai multe coloane, pe care sunt ghidate saniile, care au rolul
de a realiza miscarile necesare prelucrarilor; acestea sunt dotate cu
dispozitive pentru prinderea sculelor;
- mese, care au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul
dispozitivelor;
- motorul de actionare, care poate fi electric, hidraulic sau pneumatic;
- cutia de viteze, care are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza
pentru prelucrare;
- cutia de avansuri, care regleaza viteza miscarii de avans.
Pe patul strungului, este montata papusa fixa in care se gasesc mecanismele
cutiei de viteze pentru reglarea turatiei a arborelui principal cu dispozitivul de
prindere a piesei si papusa mobila, pentru sprijinirea celui de al doilea capat la
strunjirea pieselor lungi. Intre papusa fixa si papusa mobila se deplaseaza
caruciorul pe ghidajele longitudinale ale patului.
Caruciorul se compune din sania principala, prin intermediul careia se
deplaseaza in directia longitudinala, sania transversala cu posibilitatea de
deplasare transversala, miscarea pe ghidajul saniei principale si sania portcutit cu
posibilitatea de rotire si deplasare manuala, longitudinal sau inclinat cu un anumit
unghi fata de axa strungului.
Principalele parti componente ale frezei: scula, capul de frezat, masa, sanie,
coloana, batiu, ghidaje.
Masina de rabotat transversal avand componente: scula, cap port scula,
berbec, piesa de prelucrat, traversa, batiu, masa.
Cutitele pentru strung, raboteaza si morteza cu care se prelucreaza prin
aschiere diferite suprafete sunt standardizate; ele se compun din doua parti
principale: partea aschietoare si coada.
Elementele componente ale unei masini de gaurit: placa de baza, coloana,
masa, carcasa, motor electric, arbore principal, surub, maneta de fixare.

3. Caracteristici ale SDV-urilor

Scule , dispozitive si verificatoare (SDV-uri)

Conform STAS 2214-86 Freze disc detalonate pentru canale
Prezentul standard stabileste dimensiunile frezelor disc detalonate, de
tip N, M si D, pentru canale. Standardul se aplica frezelor executate dupa
intrarea in vigour a prezentrului standard.
Notarea unei freze disc detalonate pentru canale, cuprinde: denumirea
prescurtata (freza), diametrul nominal x latimea , tipul frezei (numai pentru
frezele tip M si D), STAS 2214-86 si, separat printr-o linie oblica, marca
otelului rapid.
Conform STAS 350-82 Cutite de strung, raboteza si morteza
Prezentul standard stabileste tehnologia referitoare la elementele
constructive si geometria partii aschietoare a cutitelor de strung, raboteza si
morteza,folosite in constructiilor de masini.
Cutitele de strung, raboteza si morteza prelucreaza prin aschiere dintre
diferite suprafete so se compun din doua parti principale: partea aschietoare,
coada.
Clasificare:
Dupa sens, cutitele de strung, raboteza si morteza se clasifica in:
- cutit pe dreapta
- cutit de stanga
Pentru a defini sensul unui cutit, se presupune ca acest cutit este asezat
cu partea de fixare pe o suprafata verticala, fata de degajare fiind spre
observatory si in jos. In aceste conditii, cutitul este pe dreapta, daca taisul
principal este indreptat spre dreapta observatorului, in caz contrar, cutitul
este pe stanga.
Dupa forma capului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele de strung,
raboteza, si morteza se clasifica in:
- cutite drepte (pe stanga sau pe dreapta) la care axa de simetrie a
corpului este dreapta, atat in plan cat si vedere laterala
- cutite incovoiate (pe stanga sau pe dreapta), la care axa de simetrie a
corpului cutitului este incovoiata in plan
- cutite cotite (inainte sau inapoi) la care axa de simetrie a corpului
cutitului este cotita in vedere laterala
- cutite ingustate (pe stanga, simetrice, sau pe dreapta) la care capul
este mai ingust decat corpul; aceste cutite pot fi incovoiate sau cotite

4. Instrumente de masura
Instrumentele de masura folosite:
6

- Echere metalice;
- Rigle;
- Subler;
- Raportoare;
- Micrometre;
- Lera;
- Ruleta;
- Nivele aluminiu;
- Echere gradate;
- Compas.

5. Activitate de laborator

In timpul laboratorului, am consultat mai multe materiale:

- plansa arbore 3/446.323-310-1/1,4 kg/1:1/ OLC 45 imb;
- plansa ax rola/435.282-210-1/27,8 kg/1:2/ 35 Mo Cr 165
- STAS 7251-80 (C51) strunguri carusel
- STAS 7351-80/1987 Masini de frezat cu consola
- STAS 9323-80/1981 Strunguri automate monoax cu cap revolver
orizontal
- STAS 6378-80 cutit drept pentru finisat
- STAS 2215/2-80 Freza disc cu 3 taisuri, cu dinti drepti;
- STAS 7351-80 masini de frezat cu consola
- cutit de retezat
- am vizionat un motor in sectiune si am realizat ca este format dintrun stativ si un rotor
- am intrat in laborator unde ni s-a descris amanuntit din ce este
formata o freza, din ce este format un strung si un bormasina,
precum si modul de functionare.

6. Bibliografie

- Catalogul Standardelor Romane

- Cursul de Metode si Procese Tehnologice
- Laboratorul de Metode si Procese Tehnologice