Facultatea de inginerie electrica

NICULAE Raoul Cristian

Laborator: metode si procedee tehnologice
111A
Anul 1
Lucrare „Metode si procedee tehnologice3”

Procesarea arborelui unei masini electrice

1
Cuprins:
1. 1.Notiuni de baza
2. Date nominale la o MU
3. Caracteristici ale SDV-urilor
4. Instrumente de masura
5. Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini
6. electrice
7. Activitate de laborator
8. Concluzii
9. Bibliografie

2
 1.Notiuni de baza

În construcția de mașini, aparate electrice și echipamente electrice intră

piese, organe de mașini, construite din materiale metalice care necesită o prelucrare

precisă implicând procedee tehnologice diverse.

Prelucrările prin așchiere cuprind strunjirea, găurirea, filetarea, rabotarea,

mortezarea, broșarea, rectificarea.

Prelucrarea prin așchiere presupune indepărtarea de pe suprafața

semifabricatului a adaosului de material sub formă de așchii. Desprinderea așchiei

de pe semifabricat presupune o mișcare relativă între sculă și piesă. Mișcarea

necesară detașării se numește mișcare principală, iar mișcarea care asigură

eliberarea de așchii se numește mișcare de avans.

Strunjirea este operația de prelucrare prin așchiere a suprafeței exterioare sau

interioare, a pieselor ce reprezintă corpuri de rotație, cu ajutorul cuțitelor pe mașini

unelte. Piesa de prelucrat execută o mișcare de rotație, iar scula execută mișcarea

de avans. Strunjirea se poate realiza în una sau mai multe treceri, în decursul cărora

se realizează degroșarea, semifinisarea, finisarea.

Frezarea este procedeul de prelucrare prin așchiere, a suprafețelor plane,

cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe tăișuri numite freze, pe

mașini de frezat. Mișcarea principală este realizată de sculă, iar mișcarea de avans

este executată de piesă.

Rabotarea este procedeul de prelucrare prin așchiere a suprafețelor plane.

Mișcarea principală de avans este o mișcare de translație și poate fi executată fie de

sculă, fie de piesă. Această mișcare este rectilinie-alternativă și este formată din 2

curse:cursa activă in care cuțitul execută prelucrarea materialului și o cursă în gol

în care cuțitul revine la poziția inițială.

3
2.Date nominale la o masina unealta

Date nominale:
Diametrul maxim de strunjire                       300mm 
Lungimea maxima de strunjire                     1500mm 
Cutite pe axa de lucru                                   2 buc
Turatie maxima                                             0-3000 rot/min
Motor pas cu pas
Precizie de lucru                                           0,01 cm
Putere motor strunjire                                   3.5KW
Invertor                                                         Fuling 3,7 kW
Sistem de control                                          DSP 
Ghidare                                                         Rulmenti liniari mare precizie
Batiu                                                             Fonta detensionata
Cutie de scule                                               in dotare
Greutate                                                        1.600kg

4
 3.Caracteristici ale sdv-urilor

Conform STAS 2214-86 “Freze disc detalonate pentru canale”

Prezentul standard stabileste dimensiunile frezelor disc detalonate, de tip N,
M si D, pentru canale. Standardul se aplica frezelor executate dupa intrarea in
vigour a prezentrului standard. 
Notarea unei freze disc detalonate pentru canale, cuprinde: denumirea
prescurtata (freza), diametrul nominal x latimea , tipul frezei (numai pentru frezele
tip M si D), STAS 2214-86 si, separat printr-o linie oblica, marca otelului rapid.

Clasificare:
Dupa sens, cutitele de strung, raboteza si morteza se clasifica in:
 cutit pe dreapta
 cutit de stanga
Pentru a defini sensul unui cutit, se presupune ca acest cutit este asezat cu
partea de fixare pe o suprafata verticala, fata de degajare fiind spre observatory si
in jos. In aceste conditii, cutitul este pe dreapta, daca taisul principal este indreptat
spre dreapta observatorului, in caz contrar, cutitul este pe stanga.

Dupa forma capului si pozitia lui in raport cu corpul, cutitele de strung,

raboteza, si morteza se clasifica in:
 cutite drepte (pe stanga sau pe dreapta) la care axa de simetrie a corpului
este dreapta, atat in plan cat si vedere laterala
 cutite incovoiate (pe stanga sau pe dreapta), la care axa de simetrie a
corpului cutitului este incovoiata in plan
 cutite cotite (inainte sau inapoi) la care axa de simetrie a corpului cutitului
este cotita in vedere laterala

5
 4.Instrumente de masura

 instrumente de măsură mecanice, care măsoară dimensiuni liniare(metrul,

rigla, calibrul, micrometrul), unghiuri(raportorul), arii(planimetrul),
volume(biureta, cilindrul gradat), timpul(orologiul, ceasornicul, cronometrul),
viteza(vitezometrul, anemometrul, tubul Pitot), turația(tahometrul),
accelerația(accelerometrul), frecvența(fecvențmetrul), amplitudinea
vibrațiilor(seismometrul), forța(dinamometrul, balanța, cântarul),
presiunea(manometrul, barometrul), densitatea lichidelor(areometrul),
nivelul(nivela), orizontalitatea(nivela), altitudinea(altimetrul),
debitul(apometrul, contorul)

 instrumente de măsură termice, care măsoară mărimi

termice:temperatură(termometrul), cantitate de căldură(calorimetrul)

6
 Șublerul

-este cel mai folosit instrument de măsură de către strungari. El este alcătuit dintr-o
riglă gradată in milimetri, în lungul căreia se poate deplasa cursorul. Șublerele
obișnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul căruia se pot citi dimensiuni cu
precizie de 0,1mm.

5.Tehnologia de fabricatie a arborelui unei masini electrice

7
8
9
10
 6.Activitate laborator

În laborator am învățat despre diferite metode și procedee de

prelucrare prin

așchiere, am analizat strungul, freza și am observat funcționarea

acestora.

STAS 13106, ICS 621.941 – „Strunguri semiautomate multiax, cu

prelucrare

in universal”

STAS 1160/1-86, ICS 621.992.3.001 - „Filiere”

STAS 7351-80, ICS 621.914 - „Masini de frezat cu consola”
7.Concluzii
11
Procedeele de prelucrare prin așchiere precum strungirea sunt esențiale

pentru crearea elementelor pentru diferite utilaje cum ar fi arborele pentru o

mașină electrică. Aceste procedee prezintă o complexitate deosebită la

nivelul acurateții cu care se execută procesul.

8.Bibliografie

Petre Vasile: “Tehnologie Electromecanica” Îndrumar de Laborator,

UPB ,2001
Asociaţia de Standardizare din România (www.asro.ro)

12