Facultatea de Inginerie Electrică BACANU Beatrice Elena

Laborator Metode si Procedee Tehnologice Grupa: 114B

Anul: 1 B

LUCRAREA TEHNO 4

Tema de casa 2

Procesul tehnologic de fabricatie a miezului

magnetic al unei masini electrice asincrone
Cuprins:

1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardului SR EN 10106:2001
3. Date nominale la o MU pentru procesarea miezurilor
magnetice
4. Procesul tehnologic de fabricatie a miezului magnetic al
unei masini asincrone (stator/rotor)
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie
 1.Notiuni de baza
Materiale magnetice moi

Miezul magnetic este component principal a unei masini

electrice. Prin miezul magnetic se inched majoritatea liniilor de camp magnetic
ale sistemelor electrice. Liniile de camp de dispersie se deschid partial prin
miezul magnetic.
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis ingust, ele au
permeabilitate magnetica mare, se magnetizeaza puternic in campuri magnetice
de intensitate mica si isi pierd magnetismul la incetarea actiunii campului
exterior.

Materialele magnetice moi sunt folosite atat in domeniul curentilor slabi,

curentilor continuu si curentilor alternative, de frecvente industriale, pana la
frecvente inalte si foarte inalte. Acestor materiale li se cere, dupa scop, inductie
de saturatie mare, permeabilitate initiala mare, permeabilitate constanta sau
variabila cu temperatura, ciclul histerezis normal sau dreptunghiular si in orice
caz pierderi minime.

In campuri alternative, materialele magnetice moi trebuie sa asigure pierderi

minime de energie. Aceste pierderi se compun din:

 Pierderi prin histerezis: se datoreaza deformarilor retelei

cristaline cauzate de incluziunile nemagnetice;

 Pierderi prin curenti turbionari: pot fi deduse din legea inductiei,

reducerea lor se obtine prin micsorarea grosimii materialului sau
prin marirea rezistivitatii lui primaliere cu elemente
corespunzatoare scopului;

 Pierderi reziduale: apar la variatia temporara a inductiei si sunt

proportionale cu frecventa si intensitatea curentului, aceste
pierderi se datoreaza, ca si pierderile histerezis, deformarilor
retelei cristaline prin incluziuni nemagnetice. Migrarile atomilor
de carbon in solutie si prezenta azotului sunt factori important
pentru aparitia pierderilor reziduale.

Materialele magnetice moi se clasifica in mod radional dupa compozitie,

luandu-se ca baza elemental principal de aliere, care impune caracteristicile
specific ale materialului, de exemplu table silicioasa slab sau bogat aliata.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi de fier,
fonta si oteluri, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje fier-siliciu
sinterizate, aliaje fier-siliciu-aluminiu, aliaje fier-aluminiu, aliaje nichel-fier,
aliaje cu permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constanta, aliaje cu ciclul
histerezis dreptunghiular, aliaje cu inductie de saturatie mare, aliaje
termocompensatoare etc.
Prelucrarile mecanice ca: taierea, stantarea, presarea, indoirea, gaurirea
etc, in general solicitarile mecanice, inrautatesc calitatile magnetice; cu cat
solicitarile mecanice sunt mai pronuntate, cu atat mai mult se inrautatesc
calitatile magnetice. Materialele cu permeabilitate foarte mare devin, la eforturi
mecanice pronuntate. Materialele care au suportat eforturi mecanice trebuie
tratate termic la un regim corespunzator aliajului.
Proprietatile materialelor magnetice sunt caracterizate de: permeabilitatea
magnetica efectiva, gama frecventelor de lucru, pierderile si stabilitatea in raport
cu temperatura. Acestia sunt parametrii de care trebuie sa se tina cont in
momentul in care se realizeaza anumite bobine.
3. Date nominale la o MU pentru procesarea
miezurilor magnetice

Presa Hidraulica Abkant

1.Descriere
 Batiul masinii este o constructie metalica sudata cu rezerve mari
 Precizia de pozitionare este asigurata de ghidaje liniare de inalta
calitate si de sistemul de oprire
 Unitate hidraulica compacta si cu servisare redusa
 Sistem de siguranta optic cu laser
 Sistem de fixare Euro Style (Promecam) ce permite folosirea unei
mari varietati de scule speciale optionale de la producatori diferiți
 Cutit superior- standard, segmentat si calit pentru o gama larga de
aplicatii
 Matrita cu 4 canale cu diferite latimi de deschidere
 Raport extrem de avantajos intre pret si performanta

2.Date tehnice
Zona de lucru
Presiune -performanta 80 t
Puterea de indoire St. 42 8 mm
Lungimea de indoire 2.000 mm
Adancimea opritorului spate 500 mm
Distanta dintre suporti 1.760 mm
Degajare 255 mm
Lungimea de ridicare max. 150 mm
Viteza de indoire 7,5 mm/s
Viteza de revenire 58 mm/s
Puterea de alimentare
Puterea motorului de la antrenarea principala 7,5 kW
Dimensiuni si greutati
Dimensiuni
2,46x1,38x2,14 m
Greutatea
3.300 kg
 4. Procesul tehnologic de fabricatie a miezului
magnetic alunei masini asincrone ( stator/ rotor )

Prelucrari prin taiere si deformare plastica la rece

Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in industria

electrotehnica mai mult de 50% din totalul pieselor care intra in componenta
echipamentelor electrice se fabrica din material sub forma de table, benzi sau
profile special.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se
prelucreaza prin taiere (stantare) sau prin deformare plastic (indoire, ambutisare)
efectuate de matrite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si
dimensiunea initiala a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin
care materialul se deformeaza in intreg volumul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:
- simplitatea in procesul de lucru;
- durata redusa de prelucrare;
- precizia mare a dimensiunilor obtinute;
- calitatea superioara a suprafetelor;
- productivitate mare;
- pierderi de material minime;
- sculele au durata mare de functionare.

I. Stantarea

Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricantul este taiat in

doua sau maimulte parti distincte cu ajutorul unei scule numite stanta. Stanta
este alcatuita din doua parti: placa taietoare si poansonul. Stanta este alcatuita
din doua subansamble din care unul fix numit placa taietoare si o parte mobila
numita poanson. Forta taietoare este furnizata de masina unealta numita presa.
Principalele operatii de stantare intalnite in industria electrotehnica sunt:
retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, tunderea. Procesul tehnic de stantare
este influentat de anumiti factori tehnologici (dimensiunile, forma duritatea etc ),
intre acesti factori, jocul dintre poanson si placa taietoare are o influenta
deosebita asupra calitatii pieselor si a duratei de viata a stantelor. Daca jocul este
prea mare piesa se deformeaza.
 Tipurile de stante in functie de operatiile pe care le executa stantele ,
acestea pot fi:
 Stantele cu actiune simpla;
 Stantele cu actiune succesiva;
 Stantele cu actiune combinata.

Principalele operatii de stantare folosite in electrotehnica sunt:

a) Retezarea;
b) Decuparea;
c) Perforarea;
d) Cresterea.

I. Forfecarea

Este operatia de taiere prin care suprafata se realizeaza cu ajutorul a doua

taisuri asociate. Utilajul tehnologic folosit pentru aceste operatii este foarfeca cu
lame plane sau inclinate.
Cutitul mobil al foarfecei cu lame inclinate

Forfecare cu lame inclinate

Forfecare cu discuri
 5.Activitatea de laborator
In cadrul laboratorului am consultat standardele:
- STAS 12305 – 85 : Aliaje magnetice moi
- STAS 9543 – 74 : Materiale oxidice magnetice moi
- STAS 10154 – 87 : Materiale oxidice magnetice moi
- SR EN 10107:2001 : Table si benzi de otel cu graunti
orientate, livrate in stare procesata
- SR EN 10106:2001 : Table magnetice cu graunti neorientati.
Laminare la rece si livrate in stare finite.
- De asemenea ne-au fost prezentate tole rotor si stator, dar si o
ghilotina.

6.Concluzii
Miezurile magnetice reprezinta o componenta de baza a masinilor,
transformatoarelor si aparatelor electrice. Rolul miezurilor magnetice e acela de
a canalize liniile de camp magnetice catre zonele de interes.

7. Bibliografie
 SR EN 10106:2001;
 Catalogul Standardelor Romane;
 www.asro.ro .