Facultatea de Inginerie Electrica PARAIPAN Diana

Laborator MPT Anul I

Grupa 114A

Tema de cas 2
Procesul tehnologic de fabricaie a miezului magnetic al
unei maini electrice
 Cuprins

1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardalui SREN
10106:2001
3. Procesul tehnologic de fabricatie a
miezului magnetic al unei masini
asincrone (stator/rotor)
4. Date nominale masina unealta
(ghilotina, presa, masina de stantat)
5. Activitate laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie
 1.Notiuni de baza

Aceste prelucrri au o pondere insemnat, deoarece in industria

constructoare de echipamente electrice . in Ingineria Electric mai mult de
50% din totalul pieselor care intr in componena echipamentelor electrice
se fabric din Piese ce se obin prin detaarea unor pri din materialul ce se
prelucreaz prin tiere efectuat cu tane sau prin deformare plastic
(indoire, ambutisare) efectuate de matrie.
Deformarea plastic este procesul tehnologic prin care se schimb
forma i dimensiunea iniial a materialului de prelucrat sub aciunea
forelor exterioare aplicate.
Matriarea este procesul tehnologic de deformare plastic realizat la
cald sau la rece prin care matrerialul se deformeaz simultan in intreg
volulmul.
Avantajele procedeelor de stantare si matritare:
procesele de producie pot fi mecanizate, automatizate sau
chiar robotizate.
sculele au durat mare de funcionare
piesele sunt interschimbabile
simplitatea procesului de lucru
durata redus de prelucrar
precizia mare a dimensiunilor obinute
calitatea superioar a suprafeelor prelucrate
productivitate mare
pierderi de material minime
Dezavantajele Prcedeelor de stantare si matritare :
sculele utilizate sunt destul de complicate i necesit un timp
de execuie mai mare
materialele utilizate pentru execuia matrielor sunt scumpe
matriele au cost ridicat i sunt rentabile doar la producia de
mas.
tanarea este operaia de prelucrare mecanic, prin care
semifabricatul este tiat n dou sau mai multe pri distincte cu
ajutorul tanelor.tanele au dou pri principale: plac tietoare i
poansonul.
Procesul de tanare este analog cu procesul de tiere la
foarfece, muchiile tietoare ale poansonului i plcile tietoare putnd
fi considerate ca nite muchii de cuit.Principalele operaii de tanare
folosite n: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, liuirea i
tunderea.
Forfecarea este operaia de tiere prin carese realizeaz
suprafaa de rupere cu ajutorul a dou tiuri asociate.Utilajul
tehnologic folosit pentru aceste operaii este format din:
foarfece cu lamele paralele sau nclinate (ghilotina), folosit
pentru tierea tablelor i benzilor;
foarfece cu discuri pentru debitarea tablei sub form de
rulouri, care prezint avantajul c se pot detaa mai multe fii
simultan.
Retezarea este operaia de detaare a materialului din
semifabricat, dup un contur deschis, cu nlturarea prii detaate.
Decuparea este operaia de obinere de semifabricate sau piese
prin separarea complet a acestora dup un contur nchis de restul
materialului.Partea desprins reprezint piesa iar partea cu goluri,
deeul.Decuparea se folosete n special la tanarea tolelor pentru
maini electrice din banda de tabl silicioas.
Perforarea este operaia de executare a gurilor prin detaarea
unei pari de material din interiorul piesei, dup un contur nchis,
partea desprins constituind deeul.
Crestarea este operaia de detaare parial a materialului, dup
un contur deschis, fr nlturarea prii detaate.
liuirea este operaia intermediar ntre retezare i decupare;
este folosit la unele din variantele tehnologice de execuie a tolelor
pentru maini electrice la tanarea crestturilor deschise.
Tunderea este operaia de nlturare a marginii neuniforme sau a
surplusului de material de la exteriorul piesei.
Materiale magnetice moi
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul
histerezis ngust; ele au permeabilitate magnetic mare, cmp
coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n cmpuri magnetice de
intensitate mic i i pierd magnetismul la ncetarea aciunii cmpului
exterior.
Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp magnetic
exterior H care variaz de la H la +H inducia magnetic variaz
dup ciclul de histerezis din. Materialul iniial nemagnetizat parcurge
curba de magnetizare iniial de la 0 la Hmax, Bmax dup care scznd
cmpul H pn la 0 inducia scade pn la valoarea Br (inducie
remanent). Scznd n continuare inducia dispare la valoarea Hc
(cmp magnetic coercitiv) dup care parcurge n continuare ciclul de
histerezis pn la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o
curb neunivoc i neliniar a crei arie este proporional cu
pierderile de putere activ. Locul geometric al vrfurilor ciclurilor de
histerezis se numete curb de magnetizare i se aproximeaz n
practic cu curba de prim magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul
curenilor slabi, n curent continuu ct i n curentul alternativ; de
frecvene industriale, pn la frecvene nalte i foarte nalte. Acestor
materiale li se cere, dup scop, inducie de saturaie mare, permeabilitate
iniial sau maxim, permeabilitate constant sau variabil
cu temperatura.
n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s
asigure pierderi minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
pierderi prin histerezis;
pierderi prin cureni turbionari;
pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei
cristaline cauzate de incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea
induciei. Reducerea lor se obine prin micorarea grosimii
materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin aliere cu elemente
corespunztoare scopului.
Pierderile reziduale apar la variaia temporar a induciei i
sunt proporionale cu frecvena i intensitatea curentului. Aceste
pierderi se datoreaz, ca i pierderile histerezis, deformrilor reelei
cristaline prin incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n
soluie i prezena azotului sunt factori importan i pentru apariia pierderilor
reziduale. Cu descreterea impuritilor scad pierderile
reziduale i la un material pur ele sunt practic inexistente.
Materialele magnetice moi se clasific n mod raional dup
compoziie, lundu-se ca baz elementul principal de aliere, care
impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu tabl
silicioas slab sau bogat aliat.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi
de fier, fonta i oel, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje
fier-siliciu sinterizate, aliaje fier-siliciu-aluminiu (Alsifer), aliaje fieraluminiu(
Alfenol), aliaje nichel-fier (Permalloy), aliaje cu
permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constant, aliaje cu ciclu
histerezis dreptunghiular, aliaje cu inducie de saturaie mare, aliaje
termocompensatoare, aliaje magnetostrictive, pelicule metalice
magnetice, materiale nemagnetice.
3.Date nominale la o masina unealta pentru procesarea
miezurilor magnetice

1.Ghilotina manuala pentru tabla HOLZMANN

Latime max. de taiere: 1320 mm
Grosimea max a tablei: 1,5 mm
Inaltime masa: 800 mm
Greutate: 545 kg
Alte caracteristici:
-constructie foarte solida din fonta!
-dispozitivul de presare din otel de inalta calitate
-rigla gradata in spatele utilajului, pentru ghidarea si taierea
materialului cu lungime de pana la 700 mm
-dispozitiv frontal de ghidare reglabil pana la 880 mm
-limitatoare in fata si in spatele utilajului, dispozitiv de fixare material
automat
-simplu si usor de utilizat, sistemului de taiere fiind actionat cu
piciorul
sustinut de 2 parghii

2. Masina de stantat Bosch GNA 16 SDS

Putere nominala: 350 W
Putere debitata: 350 W
Numar curse sarcina: 1600 rot/min
Numar curse mers in gol: 2200 rot/min
Fagas de taiere: 5 mm
Gaurire decupaje interioare: 21 mm
13
Raza cea mai mica: 3 mm
Otel pana la 400 N/mm2: 1.6 mm
Otel pana la 600 N/mm2: 1 mm
Otel pana la 800 N/mm2: 0.7 mm
Aluminiu pana la 200 N/mm2: 2 mm
Greutate: 1.7 Kg

3. MASINA DE DEBAVURAT YILMAZ CA 606

Masina De Debavurat Automata Cu 6 Freze
*debavureaza fata superioara, fata inferioara si coltul exterior al profilelor de PVC
lipite la 90 de grade
adaptabila la cele mai multe sisteme de profile PVC
*sistem de prindere si centrare a coltului, pneumatic
*sistem de schimbare automata a frezelor
Putere motor - 1200 W x 2
Disc taiere / Freza - d=32mm Dmax=230
Turatie - 3000 rot/min
Latime - 82 cm
Adancime - 102 cm
Inaltime - 140 cm
Greutate - 270 kg
Consum aer - 60 lt/min
D = diametrul discului
d = diametrul axei
Dmax = diametrul max al frezei
 5.Activitate laborator

In timpul laboratorului, ni-i s-a prezentat ghilotina cu care am

taiat o tabla.
Am consultat si stas-urile:
- SR EN 10106 - 2001 Table magnetice cu graunti neorientati
laminate la rece si livrate in stare finite
Tablele au grosimi de F=0.35; 0.5; 0.65; 1.
Simbolizare : M 250-35A
Exp: M = otel magnetic conform SR EN 10027
- SR EN 10107-2001 Table magnetice cu graunti orientate
Tablele au grosimea de F=0.23; 0.27; 0.3; 0.35.

6.Concluzii
In concluzie aceste materiale feromagnetice prezinta o gama larga de avantaje tehnice:
- scaderea costurilor de productie prin diminuarea drastica a pierderilor de material
de la stantarea tolelor
- posibilitatea diminuarii dimensiunilor si miniaturizarii motoarelor si aparatelor
electrice
15
- transmiterea tridimensionala a fluxului magnetic, pierderi mici in curenti
turbionari
- reciclabilitatea totala a deseurilor de produse;

7.Bibliografie
1. Biblioteca
2. Facultate.regielive.ro
3. www.wikipedia.ro