Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA din SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE

REFERAT
TEHNOLOGIA ELECTROMAGNETILOR DE CURENT ALTERNATIV

Coordonator: conf.dr.ing POPESCU LIZETA

Student: LUP RADU

ANUL UNIVERSITAR 2013-2014

1.

NOTIUNI TEORETICE

1.1 DEFINITIE
Electomagnetul ca magnet temporar a carui actiune este determinate de trecerea curentului printr-o bobina de excitatie se bazeaza pe transformrarea energiei electromagnetice in energie mecanica, dand la nivelul intrefierului forte electromagnetice capabile sa actionezse asupra armaturii mobile. Deci electromagnetul poate sa atraga sau sa respinga armatura mobile. Electromagnetii sunt utilizati in constructia aparatelor electrice de comutatie, a unor servomecanisme servind la ridicare si transport, la realizarea cuplelor electromagnetice si la fixarea pe masini unelte a unor piese care sufera prelucrari. In constructia aparatelor electrice, electromagnetii sunt utilizati ca organ motor in constructia contactoarelor, cuptoarelor, releelor, declansatoarelor, intruptoarelor, servind la stabilirea sau intruperea diferitelor circuite in mod direct sau indirect prin intermediul unui percutor care elibereaza energia unui resort deformat. Sub forma cea mai simpla un electromagnet poate fi constituit si dintr-un solenoid in aer, parcurs de curent, deoarece la extremitatile solenoidului, in prezenta curentului care il strabate , se produce un camp magnetic capabil sa actioneze asupra armaturii constituita dintrun corp feromagnetic.Din punct de vedere practic, electromagnetii sunt prevazuti cu o armatura fixa capabila sa dirijeze fluxul magnetic. Materialele din care se fac electromagnetii nu sunt diomagnetice sau paramagnetice ci sunt materiale feromagnetice care se magnetizeaza puternic ca: Fe, Co, Ni. Miezul feromagnetic nu trebuie saturat din punct de vedere magnetic deci nu trebuie depasita portiunea liniara a curbei de magnetizare a materialului feromagnetic.

1.2 Clasificarea electromagnetilor


a) Dupa modul de lucru: -electromagneti de atragere -electromagneti de respingere b) Dupa felul curentului de excitatie: -electromagneti de curent continuu -electromagneti de curent alternativ-monofazati -trifazati c) Dupa tipul bobinei: -electromagneti serie -electromagneti derivatie d) Dupa forma miezului magnetic: -electromagneti U+U, U+I, E+E, E+I, s.a.m.d e) Dupa forma constructive -electromagneti de tip plonjor -electromagneti de tip manta -electromagneti cu clapeta f) Dupa durata de exploatare: -electromagneti de durata continua -electromagneti de durata intermitenta -electromagneti pe timp limitat g) Dupa viteza de actionare: -electromagneti cu actionare rapida (tac=0.003-0.0004 s) -electromagneti cu actionare normala (tac=0.02 s) -electromagneti cu temporizare (tac=0.3-0.5 s)

1.3 Caracteristicile functionale si constructive


Alegerea unui electromagnet se face tinand seama de caracteristica fortei rezistente de conditiile de functionare si de particularitati functionale ale acestuia. Solicitarile cele mai importante din timpul functionarii electromagnetului sunt: a) termice b) mecanice a) Solicitarile termice privesc in special infasurarile de excitatie, depinzand de intensitatea curentului din infasurari si de parametrii regimului de functionare (frecventa si durata de conectari). b) Solicitarile mecanice sunt provocate de socurile produse de armatura mobila.In general electromagnetii pot functiona in orice pozitie dar in pozitia verticala socurile mecanice sunt mult mai reduse.De asemenea aceste socuri sunt cu atat mai puternice, cu cat caracteristica fortei de atractie al electromagnetului este mai departata de caracteristica rezistenta. Se recomanda ca in regim normal, caracteristica fortei de atractie sa fie cu 20-30% superioara caracteristicii fortei rezistente.

1.4 Caracteristicile electromagnetilor


a) Caracteristicile electromagnetilor de curent continuu. intensitatea curentului care circula prin bobinaj depinde numai de rezistenta electrica pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura. intensitatea curentului fiind independenta de pozitia miezului mobil, permite ca aceasta sa fie oprita intr-un punct oarecare al cursei, obtinandu-se o functionare linistita fara sa se produca vibratii. deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil, frecventa conectarilor poate fi oricat de mare, pana la limitele impuse constantei de timp. datorita fenomenului de remanenta magnetica, mizeul mobil poate sa ramana lipit de cel fix.Pentru evitarea acestui efect, electromagnetii sunt prevazuti cu discuri de alama sau nituri de alama care mentin un anumit intrefier (0.2-1 mm) la pozitia inchis. au tensiune electromecanica de autoinductie de valoare mare in comparatie cu valoarea tensiunii de alimentare ceea ce are ca efect aparitia supratensiunilor mari la deconectare si aparitia unor timpi de actionare mari (viteze de actionare mici).Eliminarea supratensiunilor care apar se elimina folosind o rezistenta si un condensator sau o dioda redresoare in paralel cu bobina electromagnetului. la electromagnetii de tip plonjor, caracteristica fortei de atractie depinde foarte mult de profilul polului magnetic, avand deci posibilitatea ca pentru acelasi consum de energie electrica sa se obtina forte de atractie diferite. b) Caracteristicile electromagnetilor de curent alternativ. La acesti electromagneti apar aceleasi solicitari ca mai sus insa cu valori diferite fata de cele ce apar in c.c. -fenomenele histerezis Faucoult, prin curentii care le creeaza produc o incalzire a circuitului magnetic, de aceea miezul magnetic se realizeaza din tole. -pentru reducerea socurilor se rectifica suprafetele polare ale miezurilor si se pune o spira in scurtcircuit, obtinandu-se un camp magnetic defazat. -au intrefierul de lucru mult mai mare ca la electromagnetii de curent continuu. -valoarea efectiva a curentului depinde de valoarea intrefierului. -au t.e.m de autoinductie mica in raport de tensiunea de alimentare a bobinei, datorita vitezei mari de actionare. -trebuie subliniat faptului ca scurtcircuitarea unei spire duce la incalzire la distrugerea bobinei pe cand la cei de curent continuu se modifica doar usor durata actionarii si revenirii. -au viteze de actionare mai mare si posibilitatea de a lucra cu intrefierul mai mare.

2. TEHNOLOGIA DE REALIZARE A MIEZULUI MAGNETIC AL ELECTROMAGNETULUI DE CURENT ALTERNATIV.


Miezul magnetic al electromagnetului de curent alternativ se executa din tole, in mod asemanator cu miezul transformatorului de mica putere. 2.1 Operatiile principale la fabricarea miezului magnetic sunt: taierea tablei in benzi (daca se folosec foi); stantarea tolelor; formarea pachetului de tole; presarea si consolidarea miezului; fixarea spirei in scurtcircuit; vopsirea; rectificarea suprafetelor polare; imperecherea si controlul final.

2.1.1 Taierea tablei in benzi este o operatie preliminara, care se face daca semifabricatul este
sub forma de foi. Taierea foilor se face cu ajutorul unui foarfece mecanic cu lame paralele sau cu lame inclinate (ghilotina). in cazul tablei sub forma de rulou, se poate face taierea in rulouri de latimiea necesara cu ajutorul unui foarfece cu role. pentru executarea tolelor, din care se mpacheteaz miezurilor magnetice

ale aparatelor de curent alternativ, se utilizeaz tabla silicioas, n compozitia creia prezenta siliciului mreste rezistivitatea otelului, micsornd prin aceasta curentii turbionari. siliciul mai contribuie la cresterea permeabilittii magnetice si la micsorarea pierderilor prin histerezis. pe msura cresterii continutului de siliciu ns, propriettile mecanice ale tablei se nruttesc, ea devine mai casant si uzeaz mai repede tisurile sculelor. se fabric mai multe caliti de tabl silicias, care se deosebesc prin propriettile magnetice si gradul de aliere cu siliciul.
Tabla silicoas laminat la cald, ei pn la eiv, tabl electrotehnic slab, mediu, respectiv supraaliat, avnd urmtoarele pierderi: ei: p10 =3,6 w/kg; 0,7% si slab aliat; eii: p10 =2,8 w/kg; 1,7% si mediu aliat; eiii: p10 =2,8 w/kg; 2,5% si mediu aliat; eiv: p10 =1 w/kg; 4,3% si supra-aliat. aceast tabl se utilizeaz obisnuit la grosimi de 0,5 si 0,35 mm. Tabl laminat la rece cu permeabilitate magnetic mare n directia laminrii, de 0,35 mm grosime si un continut de 3% siliciu, utilizat la confectionarea circuitelor magnetice ale transformatoarelor de msur si a bobinelor de soc. Pierderile magnetice sunt reduse: p10 =0,6 w/kg. Tabl cu textur cubic, cu permeabilitate magnetic mare, n dou directii perpendiculare, utilizat pentru confectionarea miezurilor magnetice ale transformatoarelor si bobinelor cu miez de fier din tole stantate, cu forme complicate. continutul de siliciu este de 3-3,5%. Dup caracteristicile constructive si tehnologice, miezurile din tole ale echipamentelor de curent alternativ se pot clasifica n: - miezurile magnetice fr prti mobile, utilizate la constructia transformatoarelor

de msur si a bobinelor de soc. ele se pot executa din tole dreptunghiulare (figura1.1.a), n form de l (figura 1.1.b), n form toroidal din band spiralat (figura 1.1.d); - miezurile magnetice cu armtur mobil, utilizate la constructia contactelor,releelor si electromagnetilor de actionare. - tolele utilizate pot fi n form de u, l, e, i, iar armtura mobil poate executa o miscare de translatie (figura 1.1.c. si e) sau o miscare de rotatie n jurul unui ax sau n jurul muchiei unei prisme (fig.ura 1.1.f).

a)

b)

c)

d)

e)

f)

Figura 1.1 tipuri constructive de miezuri magnetice din tole utilizate la constructia aparatelor de curent electric alternativ; a, b din tole dreptunghiulare; c) din tole n form de e, cu miscare de translatie a armturii mobile; d) toroidale din band spiralat; e, f) n form de u, cu miscare de rotatie a armturii mobile.

executa cu ajutorul stantelor si preselor mecanice. De regula, productia de electromagneti fiind de serie mare, stantarea se face in regim automat, folosindu-se drept semifabricat tabla sub forma de rulou de latime corespunzatoare. Grosimea tolelor este de 0,5 mm sau, mai des de 1 mm. Caracteristicile tehnologice ale confectionrii miezurilor magnetice din tole mpachetate, utilizate la dispozitivele electromagnetice de curent alternativ, difer dup forma constructiv a tolelor, dup variantele de tiere ale acestora din tabl silicioas, dup tipul utilajului de stantare si dup modalitatea de fixare a spirelor n scurtcircuit.

2.1.2 Stantarea tolelor se

A) tehnologia stantri tolelor miezurilor magnetice mpachetate nainte de stantare, tablele se debiteaz la foarfec n fsii, la ltimea necesar. Tierea tablelor silicioase se face folosind diferite procedee: cu ajutorul unor foarfece ghilotin, foarfece cu role drepte ori nclinate, sau foarfece vibratoare. Stantarea este una din cele mai avantajoase metode tehnologice de productie, deoarece permite: Executarea de operatii complexe si obtinerea unor piese de form complicat, prin tierea si deformarea la rece a materialului, cu simple lovituri de pres; Stabilizarea dimensiunilor, cu o precizie ridicat, fr necesitatea unor prelucrri mecanice ulterioare; Utilizarea rational a materialului; Aplicarea metodelor de organizare specifice productiei de serie mare. Datorit formelor complicate si foarte diferite ale miezurilor electrice de curent alternativ, criteriul cel mai important al tehnologicittii pieselor stantate este economia de material, din cauza ponderii mari pe care o are valoarea materialului n pretul de cost al pieselor stantate. De aceea, configuratia piesei trebuie s asigure utilizarea optim a tablei, permitnd nlocuirea decuprii prin retezare fr deseu. Dac deseul este inevitabil, este de dorit s i se dea configuratia unei alte piese sau s fie reutilizat. Astfel, adaptarea unei constructii tehnologice pentru tolele transformatorului de msur, ale contactoarelor si releelor permite obtinerea tolelor i din deseurile care se produc la stantarea ferestrelor de la tolelor e. Stantarea se face prin retezare fr deseu, cu o productivitate dubl fat de stantarea prin decupare. B) tehnologia prelucrrii tolelor miezurilor magnetice mpachetate Bavurile care apar n procesul de stantare a tolelor pot conduce, prin scurtcircuitarea tolelor, la pierderi de magnetizare mrite, la supranclziri si scderea randamentului. De aceea se prevede operatia de debavurare, nainte de izolare, la tolele izolate prin lcuire sau oxidare. La fabricarea miezurilor magnetice din tabl silicioas, pentru debavurare sunt cunoscute mai multe feluri de utilaje de debavurat: Masini de debavurat prin polizare (slefuire), formate din discuri de slefuit, tolele trecnd ntre rola de slefuit si cea de sustinerea. La aceste masini, valtul abraziv se uzeaz n mod neuniform, ceea ce conduce frecvent la necesitatea rectificrii lui. Masini de debavurat prin laminare (vltuire) la care tolele sunt trecute prin Dou role din otel clit, bavurile fiind strivite sau rupte. n urma tierii, stantrii si chiar a debavurrii, n tabla silicioas apar tensiuni interne. Ca urmare a acestora, propriettile magnetice ale tablelor se nruttesc, datorit cresterii pierderilor de magnetizare si a fortei coercitive si scderii permeabilittii magnetice. Pentru a ameliora propriettile magnetice ale tolelor se utilizeaz procesul de recoacere. Regimul de recoacerea depinde de propriettile materialului si se efectueaz la temperaturi cuprinse ntre 800 si 1200c, timp de 2 pn la 40 ore. nclzirea si rcirea se fac lent (20-70 c/h), pentru a evita deformarea tolelor. Materialul se mentine un anumit timp (cca. 30 min) la temperatura maxim, pn cnd toate straturile tolelor ating temperatura respectiv. Pentru a se elimina oxidarea si carburarea tolelor siliciaose, recoacerea se execut n cuptoare cu vid sau cu mediu neutru.

2.1.3 Formarea pachetului de tole se executa prin cantarire sau automat dupa stantare.
Tolele se aseaza in ordinea iesirii de la stantare cu bavurile in acelasi sens. Miezurile magnetice ale aparatelor de curent alternativ se realizeaz n constructie mpachetat, adic formate din pachete de tole presate si rigidizate. Tabla silicioas, avnd o tolerant n grosime de 10%, la mpachetarea tolelor dup numr se pot ivi abateri considerabile, legate si de faptul c numrtoarea reprezint o operatie greu de controlat. de aceea nainte de mpachetare se completeaz pachetele de tole la valoarea impus, dup greutate. La mpachetare este de dorit ca tolele s fie asezate astfel ca directia de tiere la stantare s fie respectat si la asamblare.

2.1.4 Presarea si consolidarea pachetului se realizeaza in scopul asigurarii unei strangeri bune, la presa hidraulica. Solidizarea pachetului se face cu niuri cu cap plat sau bercluite.
Strngerea pachetului de tole si presarea lui, pentru atingerea coeficientului de mpachetare optim, se face cu presele hidraulice, pneumatice sau cu excentric, la presiuni optime cuprinse ntre 30100 bari. ntrebuintarea unor presiuni mai mari desi asigur o mai bun umplere a sectiunii cu tabl, datorit bavurilor si a numrului mare de puncte de atingere ntre tole, poate conduce la contacte ntre tole, ceea ce provoac pierderi magnetice suplimentare si o nclzire excesiv a miezurilor. Rigiditatea miezurilor se poate face prin nituire, lipire sau cu tije de strngere. Astfel, n procesul de asamblare al tolelor n form de u ale circuitului magnetic de curent al contorului din figura 5.15, niturile tubulare care se introduc n orificiile stantate se berclusesc, umplnd adnciturile zencuite ale tolelor marginale ale miezului amgnetic, consolidnd astfel pachetul. prezoanele si buloanele de strngere se izoleaz n sul de carton electrolitic, tub izolant sau prin nfsurarea cu hrtie bachelitic, urmat de polimerizare.

se executa in canalul special realizat pe suparafata polului prin presare sau, mai ales, prin lipire cu o resina epoxidica sau prenadez . Spira in scurtcircuit este realizata din aluminiu, cupru sau alama, prin stantare.

2.1.5 Fixarea spriei in scrutcircuit

Deformarea spirei

Deformarea Miezului

Lipire cu adeziv

Figura 3. Fixarea spirelor n scurtcircuit


Prelucrarea asamblat a miezurilor magnetice mpachetate se face prin rabotarea n lungul tolelor, cnd se obtin cele mai mici bavuri, dar procedeul necesit manoper mare, sau prin slefuirea cu masina de rectificat plan, n vederea obtinerii unui ntrefier ct se poate de mic, bine determinat si stabil. Dup asamblare, circuitelor magnetice li se aplic un tratament termic de recoacere, fiind nclzite la 680 C timp de patru ore, dup care urmeaz o rcire lent. 2.1.6 Vopsirea electromagnetilor se face in scopul evitarii coroziunii. Se vopseste intregul miez magnetic, cu exceptia suprafetelor polare. Este de asemenea avantajos sa vopsim suprafetele exterioare ale corpului in culori mate si inchiste care favorizeaza cedarea de caldura prin radiatie. Aceste culori care apar in timpul procesului de vopsire a carcasei sau culoare pe care o primeste spira impregnata sau izolata, este o culoare care rezulta din stratul de lac sau rasina

2.1.7 Rectificarea suprafetelor polare se realizeaza cu masini de rectificat cu piatra abraziva, obtinandu-se o rugozitate foarte mica. Si eliminarea surplusurilor de pe suprafetele electromagnetului 2.1.8 Imperecherea si controlul final se executa in scopul verificarii valorii curentului absorbit si se masoara curentul absorbit. Se constituie o pereche daca armaturile testate se aseaza una pe alta fara vibratii, iar curentul absorbit de bobina se inscrie in plaja de valori prescrisa. Testarea electromagnetilor se face in functie de aplicatule pentru care au fost facuti
Electromagneti au o mare varietate si sunt folositi in foarte multe aplicati (teoretic se spune ca nu exista nici o singura instalatie electrica care sa nu contina un singun electromagnet )

FISA TEHNOLOGICA Nr. reper: 7

Produs: miez magnetic transformator

Denumirea piesei: BRIDA DE STRANGERE Nr desen executie:

CATALOG Val. material Val. manopera verificat

PAG

Simbol: MMT Fila 5 Total: Calitate: Sectiune / profil: intocmit

Material: OL 37

norma t

aproba t

Nume Data semnatura Nr. Bucati prelucrate din semifabricat: 25 Nr. Bucati necesare produs: 2 Nr. Operat . 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumire operatie Indreptare Trasare Debitare Trasare Punctare Gaurire Pilire control atelier Lacatuserie ghilotina Rigla, ac trasat Punctator, ciocan Burghiu 5 Pila fina subler Centre gauri
Prindere dispozitiv Indepartare bavuri Verificare dimensiuni si aspect

masina

SDV Ciocan, masa Rigla, ac trasat

Indicatii tehnologice Lovire usoara Dim. gabarit

Mas. gaurit

Timp normat / buc 5 min 2 min 1 min 4 min 1 min 1 min 3 min 2 min

Cost lei / buc

Intreprinderea Atelierele CFR Depoul Timisoara

Sectia: 3

Atelierul: Stante Nr bucati prelucrate simultan: 6

PLAN DE OPERATII PRELUCRARI MECANICE Denumire operatie: STANTARE Grupa Categ.

Simbol Produs: MMT

Denumire piesa: miez magnetic transformator Nr oper.: 4 Timp Adaos

Piesa: 2 Fila nr. Total file: 7

Masina: G 20

Dispozitivul: E8 matrita fila E8

Tp

Tb 1s Nume

To 2s Semn.

Te 3s Nr.

Ta 11,7 sec Modificari Data

Tu/buc 2s Semn.

Data
Executat Verificat Aprobat Calcul timp Norm. Sef

Nr Denumirea fazelor fazei 1 Asezare fasie tabla


2 3

scula

Verificatoare instrumente

Regim de Lucru a s v n m/s

la 8

Stantare control Subler, echer

Dimensiuni ( mm ) Norma/buc lc lp d ld Tb Ta 1s 2, 10 40 15 1 s 2 s 5 5s

FISA MATERIALE NR.: 65 INTREPRINDEREA: Depoul CFR Timisoara PRODUSUL: miez magnetic transformator Pagina / pozitia in nomenclator Reper Necesar pentru o bucata Numar repere care se pot obtine intr-o unitate de livrare Necesar real pentru un reper inclusiv pierderi Nr produse sau bucati Necesar real pentru un produs fara pierderi Rebut % Necesar brut pentru un produs Necesar exprimat in unitati de livrare

1. denumire material 2. calitate 3. profil 4. unitate masura / livrare 5. marime unitate livrare foaie 2000x1000 mm 2 gros. 1 mm 203 Tola E 600 mm 2 x 1 mm 2783 670 mm 2 x 1 mm 140 25200 mm 2 12% 28140 mm 2 2 bucati

Cod Material: Intocmit: Verificat: Data Pag.

SECTIA
Prelucrari mecanice

ATELIERUL
Prelucrari arbori

PLAN DE OPERATII
pentru prelucrari mecanice (corp)

Denumirea piesei:

Reper: 1 Nr. oper. 2 Tt Copie nr. Pagina 2

Masina: Strung cu comanda numerica

SP 250 CNC
Schita operatiei: in urmare schita

Nr. bucatilor prelucrate simultan 1

Simbol produs

Operatia:
Strunjirea suprafetelor capat dreapta degrosare + finisare

AM

Grupa si categoria lucrarii

Tp

Tb

Ta

Timp adaos To

Tu 2.94

15 1.64 1.12 0.04 0.02 DispozitiveUniversal cu trei bacuri; varf fix Racirea:
Data Executat Tehn. Sef. Calc. timp Norm.sef Sef sectie Numele Semnatura Nr. Modificarea Dat a

Semnatura

Instructiuni suplimentare:
Nr.fa zei 1 2 3 4 5 6 DENUMIREA FAZEI Scule aschietoare S-09-02-01 S-10-02-02 Verificatoar e V-09-02-01 V-10-02-02 t mm 1.5 0.25 s mm/rot 0.2 0.18 Regim v m/min 90.67 109.56 n rot/min 370 470 i 1 1 lc mm 60 60 Dimensiuni lp d mm mm 62 62 74 74 Normat a mm 3 0.5 Tb
min

Ta min 0.58 0.54

Strunjire de degrosare la 74.8 Strunjire de finisare la 74.2

0.85 0.79

REGULI DE PROTECTIE A MUNCII LA OPERATII DE STANTARE

Pentru lucrul la prese, in scopul realizarii pieselor prin diferite procedee de stantare sau matritare, trebuie respectate in special urmatoarele reguli: - Presele trebuie sa fie deservite numai de muncitori instruiti asupra modului de lucru pentru fiecare fel de operatie; - Muncitorii sunt obligati sa exeute operatiile de lucru ce le-au fost repartizate numai prin metoda de lucru indicata de maistru; - Toate presele trebuie sa fie dotate cu dispozitive de protectie prevazute in cartea masinii; - Dispozitivele de actionare a presei trebuie sa fie astfel concepute si intretinute incat sa fie usor de manevrat; - Presele si dispozitivele de protectie trebuie intretinute in stare buna si sa fie reglate corect si verificate la inceprea lucrului; - Dispozitivele de cuplare si decuplare a presei trebuie sa prezinte siguranta in exploatare; - In cazul in care presa este cu dubla comanda, trebuie ca sistemul de declansare sa intre in functiune numai daca sunt date ambele comenzi; - Pentru prevenirea accidentelor ce pot fi provocate prin repetarea necomandata a cursei de lucru , fiecare presa trebuie sa fie prevazuta cu un dispozitiv de siguranta eficient contra repetarii loviturilor; - Operatiile de presare, la care materialul se introduce in matrita manual, se pot efectua numai la prese care functioneaza intermitent. Se interzice dispozitiv efectuarea acestor operatiila prese cu functionare continua. - Este permisa alimentarea manuala piesa cu piesa, la presele cu functioanre continua, daca acestea saunt prevazute cu dispozitive de alimentare de la distanta; - In cazul alimentarii manuale a presei trebuie sa se foloseasca dispozitivele de protectie corespunzatoare, care sa nu permita accidentarea mainilor muncitorilor. Aceste dispozitive pot fi: aparatori de protectie mobile care sa acopere zona de lucru a presei, astfel construite incat masina sa nu poata fi pornita decat dupa ingradirea zonei periculoase. Aparatoarea va ramane in pozitia de protectie pana la terminarea operatiilor; declansatoare bimanuale care declanseaza cursa de lucru numai la actionaea simultana cu ambele maini; dispozitiv de protectie cu celula fotoelectrica; alte dipozitive sau masuri prin care se realizeaza protectia muncitorilor. - Pentru prevenirea accidentarii mainilor muncitorilor la alimentarea preselor, se recomanda mecanizarea sistemului de alimentare; - In cazul lucrului cu matrite deschise, cand semifabricatele se introduc manual in matrite, trebuie sa es foloseasca scule ajutatoare corespunztoare; - Sculele ajutatoare trebuie sa fie usoare si sa aiba forma corespunzatoare pieselor care se manipuleaza. Folosirea lor nu exclude

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Technologia Echipamentelor Electrice

Lup Radu EM IV gr: 341/2

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. Izolarea electrica a conductoarelor; Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant; Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor. La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii: varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului; evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei; menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinanduse de acest cablu; evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate; interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica. Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare. Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de curent aflate sub tensiune. Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.

14

Technologia Echipamentelor Electrice

Lup Radu EM IV gr: 341/2

Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar. Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase. Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant. Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol. Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect. Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte mare. Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt: la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utilaj; izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare mare. Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru. Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin: aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului; aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric; izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant. Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice, scheletele metalicecare sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se realizeaza astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V. In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei metalice se vor ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de electricitate, bine umezit si batut. Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele utilaje (transformatoare de

15

Technologia Echipamentelor Electrice

Lup Radu EM IV gr: 341/2

sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un loc in altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei. Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a utilajelor. Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica. Sistemul prezinta o serie de avantaje: utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta suficient de mica; este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte; este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite chiar din constructiile de beton armat; permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu durata mare de functionare; toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie; se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant, deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand pentru masurare, utilajele ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura suplimentara, un numar de prize de pamant. In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare la pamant, iar a altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in timpul exploatarii, fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective. Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie. Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc. Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la nul.

16

Technologia Echipamentelor Electrice

Lup Radu EM IV gr: 341/2

Bibliografie

1.
2.

Popescu L. Tehnologia echipamentelor electrice Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu 2008. http://www.scribd.com/read/81583967/electromagneti

3. http://www.scribd.com/doc/112427966/Tehnologia-de-fabricare-a-miezului-feromagnetic-latransformatoare-electrice 4. 5. 6.
http://biblioteca.regielive.ro/download-183563.zip http://www.referat.ro/download_referate_6f967.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnet

17